Definitia si obiectul chimiei organice

Definitia si obiectul chimiei organice

a)      Definitie:

In anul 1889 Schorlemmer a dat definitia chimiei organice ca fiind chimia hidrocarburilor si a derivatilor lor. Din numarul mare de compusi organici doar 500-600 nu contin hidrogen, deci important nu este atomul de carbon ci combinatia carbonului cu hidrogenul (hidrocarbura). Chimia organica este chimia moleculelor si nu a unui atom, carbonul (una din primele definitii ale chimiei organice).

Hidrocarburile pot fi considerate hidruri ale catenelor de carbon si deci au un comportament asemanator metanului. Substante organice sunt: hidrocarburile si derivati de hidrocarburi, compusi obtinuti teoretic sau practic prin inlocuirea unuia sau mai multor atomi de hidrogen cu atomi sau grupe de atomi ai elementelor organogene (O, N, S, X, P).

b)      Obiectul de studiu al chimiei organice:

Analiza structurala (stabilirea structurii compusilor organici de sinteza sau naturali).

Sinteze de compusi organici.

Mecanismele de reactie, dinamica reactiilor (studiul detaliilor de desfasurare a proceselor, scopul final fiind de a prevedea viteza proceselor si natura produsilor de reactie).