Hidrogenul sulfurat

Hidrogenul sulfurat

Hidrogenul sulfurat este un gaz incolor, mai greu decat aerul, inflamabil, exploziv si toxic. Este bine cunoscut mirosul sau caracteristic de ou clocit, miros perceptibil mai ales la concentratii reduse; la concentratii mari, dimpotriva produce o oarecare anestezie olfactica, ce mascheaza pericolul.

Hidrogenul sulfurat se intalneste destul de frecvent in procesul de fabricatie industriala. De asemenea se intalneste in starea naturala in unele substante, ape minerale si gaze naturale. El se degaja si in urma reactiilor chimice ale unor compusi care contin sulf (distilarea gudroanelor, rafinarea uleiurilor etc.) ca si la descompunerea materialelor organice.

O concentratie de H₂S de 16% in aerul respirat poate produce moartea imediat, la o concentratie de 1% moartea survine dupa o jumatate de ora. Concentratia maxima admisa pentru 8 ore de lucru e de aproximativ 15 mg/m³ aer.

Inhalarea intensa de hidrogen sulfurat poate produce paralizie cardiorepiratorie si apoi moartea. Intoxicarea acuta este provocata de inhalarea hidrogenului sulfurat in doze mai putin puternice, se constata dureri de cap, greturi, o jena respiratorie cu accelerarea ritmului de respiratie, o oboseala intensa, o acclerare a batailor inimii, transpiratii abundente. La aceasta se adauga pericolul edemului pulmonar in urmatoarele ore sau zile.

Intoxicarile subacute se manifesta prin: semne de iritatiei a aparatului respirator (rinita, uscarea mucoasei, gatului, accese violente de tuse etc.) semne digestive de tipul arsurilor gastrice, crampe, tulburari nervoase cu oboseala generala, ameteli, semne oculare (conjuctivita, secretii mucopurulente, mancarimi etc.), inflamarea corneei.

Cu exceptia cazurilor de moarte subita, intoxicarea cu hidrogen sulfurat se inlatura destul de rapid prin extragerea toxicului din organism si printr-un tratament bine aplicat. Hidrogenul sulfurat este rapid oxidat in organism si eliminarea se face pe cale intenstinala si urinara, nu exista fenomene de acumulare.