Magneziu

Magneziul este elementul chimic din tabelul periodic al elementelor care are simbolul Mg si numarul atomic 12. Magneziul este al optulea element si al treilea metal dupa aluminiu si fier ca abundenta in scoarta solida terestra, formand aproximativ 2% din masa acesteia. Magneziul este al treilea ca si componenta in sarurile dizolvate in apa marii.

Istoric

Bara de magneziu

Denumirea este de origine greaca, Magnesia fiind numele unei regiuni din Tessalia. Englezul Joseph Black a identificat pentru prima oara magneziul ca element in anul 1755, Sir Humphrey Davy a obtinut pentru prima data magneziu pur in 1808, dintr-un amestec de oxid de magneziu si HgO, iar A.A.B. Bussy l-a preparat intr-o forma legata in 1831. Magneziul este un metal alcalino-pamantos si de aceea nu se intalneste decat combinat cu alte elemente. Se gaseste in zacaminte mari de magnezit (carbonat de magneziu), dolomit si alte minerale de exemplu talc.

Caracteristici principale

Magneziul este un metal foarte rezistent, de culoare alb-argintie, foarte usor (cu o treime mai usor decat aluminiul) si care devine usor mat in contact cu aerul. In solutie, formeaza ioni de Mg++. Este usor de aprins cand este sub forma de fasii subtiri. Odata aprins, arde cu o flacara alba, foarte lu]minoasa si este greu de stins, fiind capabil sa arda la interactiunea cu azotul si dioxidul de carbon.

Utilizare

in primul rand oxidul de magneziu, sunt utilizati ca material refractar pentru cuptoarele din industria siderurgica - la producerea fontei si otelului, industria metalelor neferoase, a sticlei si a cimentului. Oxidul de magneziu si alti compusi sunt de asemenea utilizati in agricultura, chimie si industria constructiilor. Aliajul magneziu-aluminiu este utilizat in principal la conservarea bauturilor. Aliajele magneziului sunt de asemenea utilizate ca si componente ale structurii automobilelor. O alta utilizare o reprezinta indepartarea sulfurilor de pe fier si oteluri.

Alte utilizari:

• Magneziul, ca si aluminiul, este rezistent si usor, deci este folosit la constructia autovehiculelor de mare volum.
• Combinat in aliaje, este esential in constructia avioanelor si rachetelor.
• Aliat cu aluminiul, ii imbunatateste acestuia caracteristicile mecanice, de prelucrare si de sudare.
• Agent reducator pentru producerea uraniului pur si a altor metale din sarurile lor.
• Hidroxidul sau este folosit in laptele de magneziu, clorura si sulfatul de magneziu in saruri Epsom, iar citratii sai in medicina.
• Pudra de carbonat de magneziu este folosita de sportivi - gimnaste, halterofili.
• Stearatul de magneziu este o pudra alba, cu proprietati de ungere. In industria farmaceutica este folosit in procesul de fabricare a tabletelor.
• Este folosit de asemenea in pirotehnie si la fabricarea bombelor incendiare.

Resurse

Desi magneziul se gaseste in peste 60 de minerale, numai dolomitul, magnezitul, brucitul, carnalitul, talcul si olivina au importanta economica. In Statele Unite, acest metal se obtine in principal prin electroliza clorurii de magneziu din apa de mare si lacuri sarate.

catod: Mg²⁺ + 2e^- → Mg

anod: 2Cl^- → Cl₂ (gaz) + 2e^-

Pana in 1995, Statele Unite erau cel mai mare producator de magneziu, furnizand 45% din productia mondiala. Astazi, China a preluat suprematia, cu 60% din productia mondiala. China foloseste o metoda complet diferita de obtinere a magneziului si anume dezoxidarea silicotermica.

Importanta in organismele vii

Magneziul este important atat in dezvoltarea animalelor cat si a plantelor. Clorofila consta in porfirine bazate pe magneziu. Necesarul zilnic de magneziu al unui adult este de 300-400 mg in functie de sex, greutate si inaltime. O dozare inadecvata a magneziului cauzeaza deseori spasme musculare si este asociata cu boli cardiovasculare, diabet, hipertensiune si osteoporoza. Deficienta acuta este rara si nu este niciodata datorata unei insuficiente din alimentatie ci urmare a unor boli specifice care sunt in general rare.

Surse din alimentatie

Verdeturile, ca de exemplu spanacul, furnizeaza magneziu pentru ca molecula de clorofila contine acest metal. Nucile, semintele si unele cereale sunt o buna sursa de magneziu. Desi magneziul este prezent in multe alimente, se intalneste in general in cantitati mici. Conform parerii multor nutritionisti, necesarul zilnic de magneziu nu poate fi asimilat dintr-un singur fel de mancare. Mancand o mare varietate de mancaruri, incluzand cinci feluri de fructe si legume zilnic si multe cereale, se poate asigura doza adecvata de magneziu.

Cantitatea de magneziu continuta in alimentele prelucrate este in general mica. Apa poate fi o sursa de magneziu, dar cantitatea difera in functie de calitatea apei. Iata cateva alimente si cantitatea de magneziu aferenta:

• spanac (1/2 cana)= 80 mg
• unt de arahide (2 lingurite) = 50 mg
• lapte degresat (1 cana) = 40 mg

Precautii

Magneziul si aliajele lui in forma lor pura sunt foarte inflamabile cand sunt topite sau sub forma de pulbere. Magneziul reactioneaza exotermic la contactul cu aerul si apa si trebuie manuit cu grija. Lumina alba stralucitoare (care include ultraviolete), produsa la arderea magneziului, poate dauna ochilor, de aceea trebuie folositi ochelari de protectie. Apa nu trebuie folosita la stingerea magneziului aprins, deoarece alimenteaza focul in loc sa-l stinga, conform reactiei:

Mg_(s) + 2 H₂O_(l) → Mg(OH)_2(aq) + H_2(g)

Extinctoarele cu dioxid de carbon, de asemenea nu trebuie folosite, deoarece magneziul arde in dioxid de carbon (formand oxid de magneziu MgO si carbon). Extinctoarele folosite trebuie sa fie unele de clasa D, uscate sau focul se poate acoperi pur si simplu cu nisip.

Doza maxima admisa pentru suplimentul de magneziu este de 350 mg/zi. Cel mai comun simptom generat de excesul de magneziu este diareea. Copiilor nu trebuie sa li se dea supliment de magneziu.]