CATEGORII DOCUMENTE |
Astronomie | Biofizica | Biologie | Botanica | Carti | Chimie | Copii |
Educatie civica | Fabule ghicitori | Fizica | Gramatica | Joc | Literatura romana | Logica |
Matematica | Poezii | Psihologie psihiatrie | Sociologie |
Oxizi, Baze , Saruri, Acizi ;
Oxizi
a.Definitie: Compus chimic poliementar , in componenta caruia intra oxigenul su un alt element.In molecula unui oxid , ambele valente ale oxigenului sunt ssatisfacute de celalalt element , care poate fi , dupa imprejurari , metal sau nemetal.
b.Scriere:Formula oricarui oxid se poate scrie corect cand se cunosc simbolurile elementelor ce-l compun si valentele acestor elemente.
c.Propritetile Oxidului:
1.Oxid cu proprietati acide : oxid metalic ,care formeaza cu apa un acid .
Ex: Dioxidul de carbon : Cao + H2O = H2CO3
2.Oxid cu proprietati bazice : Oxid metalic, care cu apa formeaza o baza.
Ex: Oxidul de calciu : CaO + H2O = Ca(OH)2
3.Oxid cu propietati bazice si acide ( amfoter ): oxid , care reactioneaza cu un acid ca o baza ,si cu o baza ca un acid .Substanta amfotera : substanta care , in solutie apoasa , poate functiona atat ca un acid ( fata de o baza ) , cat si ca o baza ( fata de un acid tare ).
La elementele din grupele principale , in cadrul unei perioade , propietatile bazice ale oxizilor devin mai slabe o data cu cresterea numarului de ordine al elementelor . Din contra , proprietatile acide ale oxizilor devin mai puternice.In fiecare grupa principala, pentru o treapta de oxidare data a atomilor , propietatile bazice ale oxizilor cresc o data cu cresterea numarului de ordine al elemtelor , propietatile acide , din contra scad .In special elementele grupelor a III-a si a IV-a principale ( grupa Borului, si grupa Carbonului) principale formeaza oxizi care prezinta atat propietati acide ,cat si bazice .
d. Formule si denumiri:
Oxizi cu valenta I.Elemtele care formeaza oxizi cu valenta I se afla In grupa 1-a a VII-a (principale ) si grupa I-a secundara .
Grupa I-a principala :Oxid de Litiu ( Li2O), Oxid de Sodiu ( Na2O), Oxid de Potasiu (K2O), Oxid de Rubidiu ( Rb2O), Oxid de cesiu ( Cs2O), Oxid de franciu (Fr2O).
Grupa I-a secundara : Oxid de argint (Ag2O), oxid de aur (Au2O), oxid de Unununium ( Uuu2O).
Grupa a VII-a principala :nemetale OXIZI NEMETALICI
Oxizi cu valenta II. Elemntele care formeaza oxizi cu valenta II se afla in grupa a II-a , a IV-a (principale).
Grupa a II-a principala : oxid de beriliu (BeO), oxid de magneziu (MgO), oxid de calciu (CaO), Oxid de strontiu (SrO), oxid de bariu ( BaO), Oxid de radiu (RaO);
Grupa a IV-a principala : oxid de germaniu (GeO) , oxid de staniu (SnO) , oxid de plumb (PbO);(restule de elemente nemetale Oxizi nemetalici )
Alte elemente care formeaza oxizi cu valenta II : oxid de zinc (ZnO), oxid de mercur(HgO), oxid de fier II ( FeO), oxid de cupru (CuO).
Oxizi cu valenta III.Elemtele care formeaza oxizi cu valenta III sunt in grupa a III-a si a V-a principale.
Grupa a III-a principala: oxid de aluminiu (Al2O3), oxid de galiu(Ga2O3), oxid de indiu (In2O3), oxid de Taliu (Tl2O3).
Grupa a V-a principala oxid de arsen ( As2O3), oxid de stibiu ( Sb2O3) oxid de bismut (Bi2O3). (restule de elemente nemetale Oxizi nemetalici )
Alte elemente care formeaza oxizi cu valenta III : oxid de crom ( Cr2O3), oxid de fier III(Fe2O3), oxid de cupru(Cu2O3).
Oxizi nemetalici:
Grupa a VII-a : oxid de clor[pentaoxid de clor si heptaoxid de clor ],(Cl2O5),(Cl2O7).
Oxid de brom
Oxid de iod
Oxid de astatin
Oxid de fluor(F2O)
Grupa a VI-a : oxid de sulf [dioxid de sulf si trioxid de sulf ],(SO2),(SO3)
Grupa a IV-a : oxid de carbon [monoxid de carbon si dioxid de carbon], ( CO), (CO2)
Oxid de siliciu
Grupa a V-a :oxid de azot [trioxid de azot si pentaoxid de azot ],(N2O3),(N2O5)
Oxid de fosfor [trioxid de fosfor si pentaoxid de fosfor ],(P2O3),(P2O5)
Cel mai important oxid nemetalic pentru omenire este oxidul de hidrogen sau apa, H2O.
2.Baze.
a.Definitia:.Dupa Arrhenius:compus chimic , care in solutie apoasa sau in topitura formeaza ioni cu sarcina pozitiva si ioni hidroxil cu sarcina negativa , care se misca liberi .
Dupa Bronsted : substanta ( molecula sau ioni) , care in interactiunea cu un acid ( adesea cu o molecula de apa ) accepta ioni de hidrogen ( protoni )(acceptor de protoni ).
Dupa Lewis : substanta , care dispune de cel pitin o pereche de electroni liberi , care poate completa deficitul de electroni al unui acid ( donor de perechi de electroni ).
b. Formare .
O baza se formeaza dintrun metal si radicalul hidroxil.
Radicalul hidroxil este o grupare din doua elemente OH( oxigen si hidrogen) , si are valenta I
c.Formule
Baze cu valenta 1:LiOH, KOH, CsOH, AgOH, NaOH, RbOH, FrOH, AuOH ;Baze
Baze cu valenta II: Ca(OH)2, Mg(OH)2, Ca(OH)2, Sr(OH)2, Ba(OH)2, Ra(OH)2, GE(OH)2, Sn(OH)2, Pb(OH)2, Zn(OH)2, Hg(OH)2, Fe(OH)2, Cu(OH)2 ;
Baze cu valenta III: Al(OH)3, Ga(OH)3, In(OH)3, As(OH)3, Sb(OH)3, Bi(OH)3, Cr(OH)3, Fe(OH)3, Cu(OH)3 ;
3.Acid.
a.Definitia: Dupa Arrhenius : compus chimic , care formeaza in solutii apoase ioni de hidrogen cu sarcina pozitiva si ioni radical acid cu sarcina negativa, care se misca liber .
Dupa Bronsted : substanta (molecule sau ioni) , care in interactiunea cu o baza (adesea o molecula de apa ) cedeaza ioni de hidrogen (protoni ) (donor de protoni ).
Dupa Lewis : substanta , care dispune de un deficit de electroni , pe care il poate completa cu o pereche de electroni liberi ai unei baze (acceptor de perechi de electroni ) .
b.Molecula de baza a unui acid este HIDRONIU, H O+.
c.Formule , numele anionului, valente ,numele acidului
HF Ion florura , I , Acid Flourhidric
HCl , Ion clorura , I, Acid Clorhidric
HClO Ion Clorat , Acid Clorat
HClO Ion perclorat, Acid Percloric
HBr , Ion Bromura , I, Acid Bromhidric
HI, Ion iodura , I , Acid Iodhidric
H2S , ion hidrogensulfura , II , Acid sulfhidric
H2SO3 , ion sulfit , acid sulfuros
H2SO4 , ion sulfat , II , acid sulfuric
H2S2O3, ion tiosulfat , acid tiosulfuric
HNO2 , ion nitrit , acid azotos
HNO3 , ion nitrat , I , acid azotic
H3PO4 , ion fosfat , III, acid fosforic
H2CO3 , ion carbonat , II, acid carbonic
H2SiO3, acid silicic
H4SiO4 , ion silicat , acid ortosilicic
HCN , ion cianura , acid cianhidric
HSCN, ion tiocianat , acid tiocianic
4.Saruri.
a.Definitie:Compus chimic cu structura cristalina , alcatuit din ioni metalici sau ioni de amoniu cu sarcina pozitiva (cationi) si din ioni radical acid cu sarcina negativa ( anioni)
Sarurile , in stare de agregare solida , se prezinta ca retele ionice si in solutie apoasa sau in tpitura formeaza ioni care se misca liber.
b. Obtinere.1.Reactia acizilor cu bazele (neutralizarea )
2.Precipitarea sarurilor greu solubile , din solutii apoase
3.Reactia metalelor comune cu acizi
4.Reactia metalelor cu nemetale
c.Saruri,denumiri:
Floruri F(I), Cloruri Cl(I), Bromuri Br(I), Ioduri I(I), Sulfuri S(II), Sulfati SO4(II), Azotati NO(I), Carbonati CO3(II), Fosfati PO4(III)
d.Saruri, formule:
1.Floruri : LiF, KF, CsF, AgF, NaF, RbF, FrF, AuF ;
BeF2, MgF2, CaF2, SrF2, BaF2, RaF2, GeF2, SnF2, PbF2, ZnF2, HgF2, FeF2, CuF2 ;
AlF3, GaF3, InF3, TlF3, AsF3, SbF3, BiF3, CrF3, FeF3, CuF3 ;
2.Cloruri : LiCl, KCl, CsCl, AgCl, NaCl, RbCl, FrCl, AuCl ;
BeCl2, MgCl2, CaCl2, SrCl2, BaCL2, RaCl2, GeCl2, SnCl2, PbCl2, ZnCL2, HgCl2, FeCl2, CuCl2 ;
AlCl3, GaCl3, InCl3, TlCl3, AsCl3, SbCl3, BiCl3, CrCl3, FeCl3, CuCl3 ;
Bromuri LiBr, KBr, CsBr, AgBr, NaBr, RbBr, FrBr, AuBr ;
BeBr2, MgBr2, CaBr2, SrBr2, BaBr2, RaBr2, GeBr2, SnBr2, PbBr2, ZnBr2, HgBr2, FeBr2, CuBr2 ;
AlBr3, GaBr3, InBr3, TlBr3, AsBr3, SbBr3, BiBr3, CrBr3, FeBr3, CuBr3 ;
4.Ioduri: LiI, KI, CsI, AgI, NaI, RbI, FrI, AuI ;
BeI2, MgI2, CaI2, SrI2, BaI2, RaI2, GeI2, SnI2, PbI2, ZnI2, HgI2, FeI2 CuI2 ;
AlI3, GaI3, InI3, TlI3, AsI3, SbI3, BiI3, CrI3, FeI3, CuI3 ;
La restul SARURILOR , se copie radicalul , se verifica valenta elementului si a sarii,si se scrie formula dorita.
Bibliografie Compendiu de Chimie, 2002,
Compendiu de Chimie, 1976,
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1526
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved