PREPARAREA SISTEMELOR COLOIDALE

PREPARAREA SISTEMELOR COLOIDALE

In tabelul 10 se prezinta principalele cai de obtinere a sistemelor coloidale: prin simpla dizolvare in apa, prin dispersare si prin asociere.

Prin dizolvare se pot obtine numerosi coloizi macro-moleculari liofili la simpla amestecare cu apa. Numerosi coloizi liofobi se prepara folosind diverse procedee de dispersare fizica si chimica. In procesul de dispersare, intre mediul dispergent si faza dispersata pot sa aiba loc sau nu legaturi mai mult sau mai putin trainice, determinate de structura particulelor coloidale si de modul de preparare. In general, coloizii liofili stabilesc legaturi rapide cu mediul dispergent, de aceea si dispersarea la prepararea lor decurge cu viteza mare spre deosebire de cea a coloizilor liofobi. Acestia din urma se prepara mai ales prin dispersare fizica.

Prepararea prin asociere este legata de existenta unor germeni de cristalizare ca impuritati in mediul dispergent sau de formare a germenilor care sa favorizeze schimbarea de stare a sistemului. Formarea acestor germeni de cristalizare este proportionala cu concentratia sistemului si invers proportionala cu solubilitatea, dar asupra formarii lor influenteaza numerosi alti factori printre care sarcinile electrice ale componentilor din sistem, prezenta impuritatilor sau chiar suprafata vasului. Deoarece la obtinerea sistemelor coloidale prin dispersare se consuma energie, in timp ce asocierea moleculelor in particule corespunzatoare starii coloidale are loc spontan pe seama energiei potentiale a sistemului, sunt mai convenabile din punct de vedere economic metodele prin condensare si aglomerare (asociere).

1. Metode de purificare a coloizilor

In procesul de formare a sistemelor coloidale prin oricare din metodele de mai sus, rezulta doua tipuri de impuritati: suspensii grosiere si dispersii moleculare (ioni sau molecule) care trebuie indepartate pentru purificarea coloidului.

Suspensiile se pot indeparta prin simpla filtrare prin materiale cu pori corespunzatori (de exemplu palnii filtrante cu porozitate potrivita). Dispersiile moleculare sunt in parte retinute la suprafata solului intrand in compozitia dublului strat electric (v. structura micelei), iar restul se pot indeparta prin dializa si ultrafiltrare.

Dializa se realizeaza prin trecerea sistemului coloidal printr-o membrana dializanta, permeabila pentri ioni sau molecule, dar care retine particulele coloidale (de exemplu o foaie de pergament vegetal). Dializorul (fig. 45) este format dintr-un vas cilindric, in care se pune apa distilata si un vas conic, al carui fund este chiar membrana dializanta, in care se pune coloidul de purificat. Impuritatile vor difuza prin membrana in vasul cu apa. Pentru marirea vitezei de dializa, prin vasul exterior, apa curge continuu, sau se utilizeaza un electrodializor, aparat de constructie speciala prevazut cu doi electrozi racordati la o sursa de curent continuu avand rolul de a mari viteza de migrare a ionilor prin membrane.

Ultrafiltrarea consta in separarea solului de lichidul dispergent in care se afla impuritatile, printr-o filtrare la vid sau presiune, folosind un filtru special numit ultrafiltru, care se obtine din hartie de filtru, portelan sau sticla poroasa impregnate cu colodiu. Analog electrodializei se poate efectua si o electroultrafiltrare.