Un pedagog de scoala noua - ION LUCA CARAGIALE

Un pedagog de scoala noua - ION LUCA CARAGIALE

D. Mariu Chicos Rostogan, distinsul nostru pedagog absolut, si-a inceput cariera printr-o memorabila conferinta didactica.

Vom da aci mai la vale conferenta in rezumat, apoi cateva note, luate dupa natura, despre activitatea in praxa a eminentului pedagog.

Trebuie prealabil sa spunem ca d-sa, totdeauna inainte de e si i pronunta pe:

n ca gn frantuzesc,

t ca k,

d ca gh,

g ca j,

c ca s.

Aceasta pentru usurarea citirii citatelor din vorbirea
d-sale pe cari voim sa le transcriem pe cat se poate cu pronuntarea lor originala. Cititorul va suplini partile din cale afara originale, pe cari ne-a fost prea greu sa le transcriem exact, ca de ex. gn si s.

Conferinta

"Onorat aughitoriu,

Vom cauta sa ne roskim astazi ghespre metoda ghe a prada gramakica in jenere si apoi numai doara ghespre metoda intuikiva si ghespre raspunsurile neaparake, netasitake ghe lojica lucrului, amasurat inkelijintii scolerului!"

Asa incepe d. conferentiar. Cui nu a asistat la conferenta aceasta trebuie sa-i spunem ca pedagogul pune intrebarile si presupune si raspunsurile. Asa ca urmarea, desi s-ar parea o conversatie intre pedagog si scolar, este insusi corpul conferentei. Iata rezultatul acestei superioare opere didactice.

Urmeaza conferentiarul:

Pedagogul: No! ce-i gramakica?

Scolerul: Gramakica iaste.

Pedagogul: No ca-z ce iaste? ca-z doar nu iaste vun lucru mare.

Scolerul numai apoi sa raculeje si raspunghe: gramakica iasce o stiinta ghespre cum lucra limba si lejile mai apoi la cari se supune aceea lucrare, ghin toate puncturile ghe veghere.

Pedagogul: Bravo, ma! prostovane! (ii zic ase doara nu spre admonitiune, ci spre inghemn si incurajare). No, acuma, spune-ne tu numai cum se impart substankivele? Scolerul, la intrebarea aceasta a mea doara, musai sa raspunza, netasare, amasurat priceperii si ratiunii sale:

Scolerul: In substankive care se vad si substankive cari nu se vad - respeckive concreke si abstracke!

Pedagogul: Apoi merem mai gheparte pe ogorul pedagojic si punem cheskiunea doar:

Ati auzit voi, copii, ghespre jan? Ce iaste janul?

Scolerul raspunghe: Janul e cumu-i lucru: masculin, femenin si ekerojen au neutru, respeckive ghe barbat, ghe femeie si ghe ce nu-i nici barbat, nici femeie.

Pedagogul: Exemple doara.

Scolerul apoi musai se exprime astfel:

Calul ii substankiv masculin, iel se schimba in iapa,
s-apoi ghevine femenin.

Pedagogul: No! dar neutru?

Scolerul (inotent cumu-i, el nu poake da exemplul aghecvat; eu, pedagogul, atuncia-s gata sa-i dau ilustra-tiunea keoriei.)

Pedagogul: Neutru! Neutru mai apoi, daca-i calul masculin si iapa femenina, neutru-i catarul, carele nu-i nici cal, nici iapa, nici magar, nici cal: e catar, aghica corsitura ghe imbele jenuri, si mai gheparte pentru aceea ce conzulta zoologhia, care-i o alta stiinta naturale, si doara naturalia non sunt turpia.1

Dupa aceea doara, scolerul musai sa fie, in ratiunea sa puerila, eghificat pe gheplin ghe janurile tutor substankivelor.

Vine numai dupa-aceea cheskiunea makematica. Spune-ne tu doara, Barsascule! (zic eu scolerului) ce intaleji tu prin curba, o linie curba?

Scolerul: Care nu-i ghireapta.

Pedagogul: (zambind cu bunatate): No! care nu-i ghireapta, bine! da' cumu-i, daca nu-i ghireapta?

Scolerul mai apoi vine la aceea induplecare a ratiunii ca musai va sa raspunda minken:

E o linie oabla, oabla, care mere si mere si mere si iarasi se-ntoarna ghe unghe o purces.

Pedagogul (jucandu-si serios rolul): Bine! Raspuns limpeghe! Chiar! respeckive esact. No, acuma, spune-ne cine au invantat numerele?

Scolerul acuma, dupa memorare numai, caci memoria e, cum zice Tubinghen, pur animala, raspunghe ca animalul: numerele pare, respeckive cele cu sotiu, le-au invantat Pitagora, iar mai apoi cele impare, respeckive cele fara sotiu, le-au invantat Eratoskenes!

Bravo!

Cum veghe, onoratul aughitoriu, toake raspunsurile scolerului dupa metoda intuikiva, moghearna sunt netesitake prin lojika lui, proprie vorbind nascanda, dar completaminke formata printr-o educatiune aghecvata cercustantelor, probaluike ca gherivand ghin natura noastra, carea lucra pe cum e manata mai gheparte.

Intro viitoare conferinta, vom cuvanta apoi ghespre aceasta natura iarasi in aplicatiunile sale in raport cu pedagojia, cu beserica si cu iscoala!

(Aplauze. A doua zi, pedagogul nostru este numit in slujba profesor "ghe padagojie in jenare si ghe limba makerna in spetial". Sa-l vedem la lucru.)