Speciile genului liric

Specia

Definitia

Clasificarea

Particularitati

Exemple

Pastel

specie lirica caracte -

ristica romanilor, in centrul careia se afla

descrierea naturii,in -sotita de afectiunea

autorului. Termenul a

fost folosit in poezia

noastra pentru prima

oara de V.Alecsandri.

In literarura universala

Goethe,Heine,Verlaine

Termenul vine din pictura-insemnind un ta- blou realizat in creioane colorate.

Obiectivul descris este un pretext pentru trezirea unor sentimente transmise cititorului la pers. sau a .

Prin motivul literar al rela- tiei om-natura se exprima trasaturile sufletesti legate de aspectul descris

Predomina adjectivele si substantivele

V.Alecsandri

Miezul iernii

Geul iernii

Ion Pillat Iarna

I.H.Herdelea

Zburatorul

I.H.Radulescu;

G.Cosbuc;

St.O.Iosif;

Ion Pillat

Oda

Specie a genului liric in care se elogiaza

personalitati, fapte

eroice ; veneratie si

premarire fata de Di-

vinitate.A aparut in

Grecia antica caracte-

rizindu-se prin forma prozaica aproape fixa.

A fost sustinuta de muzica de cor si chiar

de punere in scena

religioasa

filosofica

sacrala

erotica

eroica

personale

Are caracter solemn si de adresare.

Incepe cu o invocatie retorica.

Ton solemn, intensa vibratie lirica.

Ritm amplu si avintat.

Sentimente de preama rire si adoratie.

Concentrarea sentimente- lor intr-o forma adecvata.

Exprimarea directa prin intermediul monologului .

Ultima strofa contine un

indemn.

Oda care se cinta se numeste mars .

G.Cosbuc

Patria romana

M.Eminescu

Oda(in metru antic)

N.Stanescu

Oda bucuriei

V.Alecsandri

Oda ostasilor

romani

Horatiu

Ode

P.B.Shelley

Oda vintului din apus

Imnul

Specie liricei cetate-

nesti (asemenea odei)

in care se preamaresc

evenimente de impor-

tanta nationala :eroi,

idei,evenimente.

religios

national

international

pagin

ebraic

erotica

filosofica

Incepe cu o invocatie re- torica.

Contine indemnuri , accente afective.

Caracter retoric .Tonul mobilizator.

Evoca epoci,persoane glorioase.

Meditatie solemna.

V.Alecsandri

Imnul lui Stefan cel Mare

Un rasunet-

imnul Romaniei

Meditatia

Poezie lirica care cuprinde reflectii filosofice asupra lumii

si vietii.Se inspira din

problemele mari ale filosofiei despre univers,divinitate ,su- flet,originea,esenta si valoarea vietii,binele,

frumosul.Se cunosc si

meditatii in proza.A

fost cultivata in prero-

mantism si romatism.

Se abordeaza probleme

mari legate de existenta

omului pe pamint.

Reprezinta o forma supe- rioara a liricii si apare ,de obicei ,in eopoca de ma- turitate a unei literaturi.

M .Eminescu

La steaua;

Ce te legeni..

Ion Pillat

Aci sosi pe vre-

muri

Gr.Alexandrescu

Meditatii,

Anul 1840

Lamartine

Elegia

Specie a genului liric ,

caracterizata prin exprimarea unui senti-

ment de tristete,de regret de melancolie. Sentimente elegiacice ce se pot identifica la mai multe specii ale liricii culte.Elegia este

considerata muza du-

rerii. La inceputul poezia este scrisa in distih exprimind

jalea-distihul elegiac.

Mai tirziu a inceput sa

exprime sentimente

complexe.

erotice

filosofice

religioase

patriotice

Corespunzatoare boci-

tului popular , in care se

exprima un sentiment de tristete,regrete,durere,

melancolie.

Uniori are un pronuntat caracter meditativ.

In mod clasic ,elegia este reprezentata de orice poem compus din versuri elegiacice, disti -huri formate din alterna- rea hexamentului cu pentamentul.

Tonul este tandru.

M.Eminescu

Trecut-au anii;

O,ramii

V.Voiculescu

Luminatorul

O.Goga

Batrini

In literatura

universala:

V.Hugo

Platon

Ovidiu

R.M.Rilke

Petrarca

Romanta

Poezie lirica sentimen-tala,de obicei de insperatie erotica,cin-

tata pe o melodie lina,

melancolica.In Evul Mediu romanta denu- mea poemele epice

care celebrau fapte is-

torice,vitejia unor eroi

Termenul se foloseste

ca titlu a unor creatii

poetice diferite ca tematica.

cavalereasca

moresca

satirica

pastorala

burleasca

Specie cu aspect erotic,

sentimentala,duioasa,tris-

ta,melancolica.

Forma simpla o apropie de lied.

Stil simplu: exclamatii, chemari

Textele sunt puse pe muzica.

M.Eminescu

Pe linga plo-

pii fara sot;

Mai am un

singur dor;

Dorinta

Maria Cuntan

Pe sub fereastra-mi

curge-un riu

Idila

Specie lirica si erotica

din sfera poeziei buco-

lice in care este repre- zentata in forma opti- mista sau idealizata viata si dragostea in cadrul rustic.

In sec. al 18-lea- idila pastorala in forma ritmata acutal ele sunt versificate.

Pastorala

bucolica

egloga

Spre deosebire de pastel

unde natura este subiectul,

in idila accentul cade pe viata pastorala,a obiceiu-

rilor cimpenesti cunoscute

si sub numele de egloga.

Egloga este in forma de dialog(intre un pastor si o pastorita) cu sentiment erotic.

In sec. al 18-lea- idla pastorala in proza ritmata

acutal ele sunt versificate

Natura apare ca decor.

M.Eminescu

Dorinta;

Sara pe del;

Lacul

V.Alecsandri

Rodica

G.Cosbuc

La pirau;

Rea de plata

St.O.Iosif

Doina

N.Labis

Idila

Psalmul

Specie a liricii religioa-

se prin care se inalta

laude lui Dumnezeu ,

exprimind setimente

de recunostinta,de im-

plorare,de umilinta,de

regret,de adoratie,de

iubire,de multumire.

Pot avea uncaracter de:

rugaciune,oda ,elegie

sacra.

de lauda

de durere

de pocainta

Tematica diversa.

Adresare in forma de mo-

nolog.

Cintece de regret,de ado-

ratie.

Sunt clasificate in versete

notate cu cifre arabe.

Sunt alcatuita din mai multe paragrafe.

Se folosesc termeni metafotici,monologul si

dialogul mistic.

T.Arghezi

Psaltirea

L.Blaga

Psalm

Al.Macedonschi

Psalmi mo

derni

Epigrama

O poezie lirica cu un continut politic , di dactic ,de forma re strinsa ,in care se sati- rizeaza defecte,vicii si

obiceiuri omenesti .La

grecii vechi ,epigrama

ca si epitaful ,si epigraful desemna in-

scriptiile scurte de pe

pietre funerare sau de pe opere de arta.

Continut politic .

Forma restrinsa(de obicei un catren).

Atitudine :ironica sau sar-

castica.

Al.Vlahuta

C.Negruzzi

G.Topirceanu

E.Tarlapan

Voltaire

Lessing

Martial

Epistola

Specie literara a ve -chiului gen didactic sau

a genului liric,sub forma

de scrisoare.

Este sub forma de scri-

soare.

Adresate unei persoane riale sau imaginare.

Se abordeaza teme filo-sofice,morale,artistice,

familiare.

M.Eminescu

C.Bolliac

Horatiu

Voltaire

Poe

Madrigalul

Poezie lirica scurta care exprima sentimente de- licate sau complicate.

Compozitie muzicala

polifonica pentru cor a

capella.In lirica italiana

apare in secolul al 14-lea

In Franta s-a raspindit

in secolul 16-18.

Dupa caracter

pot fi:

satiric

idilic

didactic

O mica piesa de dra goste (3,4,14 versuri) cu continut idilic ,apoi didactic si satiric

Cintata fara reguli pre -cise in previnta versifica- tiei.

Sentimente delicate.

Din madrigalul poetic s-a

desprins madrigalul muzi-

cal.

C.Pavelescu

Madrigal

trist

Tasso

Petrarca

Boccaccio

Pamfletul

Specie litrara in versuri

sau in proza care se re-

marca orin caracter sa-

tiric.Se dezvolta in

sec.al XVIII-lea

Caracter polemic,satiric,

violent-in adresa unor per- soane,atitudini,conceptii,

moravuri,realitati sociale,

politice

Camil Petrescu

T.Arghezi

N.D.Cocea

Swift

Voltaire

Rondelul

Specie lirica de forma

fixa alcatuita din 13

sau 14 versuri,grupate

in 3 catrene si un vers independent. Este o specie intilnita foarte rar. A fost cultivata

indeosebi in lirica medi-

evala si mai tirziu de

parnasieni.Rondelul

apare in sec. XV in Franta prin poetii Villon, Climet Marot. Macedonschi preea mo- delul rondelurilor de la poetii francezi Maurice Rollinat si Th de Bonville

Incepe cu un refren , re- luat partial sau integral la mijloc si la sfirsit,avind numai doua rime.

Primele doua versuri, care sintetizeaza motivul liric, sunt identice sau

foarte asemanatoare.

Are 13 versuri sau 14 dis-

puse in trei strofe.

Primul vers este identic

cu al saptelea si al treisprezecelea,iar al doilea cu al patrulea si cu ultimul vers.

Rimele sunt numai doua.

N.Costencu

Rondelul

doinei

Al.Macedonschi

Rondelul roze-

lor de august;

Rondelul roze-

lor ce mor

Clement Marot

Fr.Villon

Sonetul

Poezie lirica de forma fixa compusa din 14 versuri grupate in doua catrene si doua tertine , ultimul vers,fiind o con- cluzie a intregii poezii . Sonetul romanesc ur -

meaza modelul sonetu- lui italian.A aparut in

sec.al XIII-lea la fran - cezi (poezia trubaduri- lor),apoi in Renasterea itliana si restul Europii sec. XVI .Se cunosc si tipul de sonet neregulat cultivatde Shakespeare trei catrene cu rime alternative,diferite in fiecare catren.Exista si sonet scurt inversat in care tertinele preced catrenele.

italian

englez

neregulat

scurt inversat

Forma fixa:2 catrene si

2 tertine,nu se admite repetarea cuvintelor cu

exceptie constructiilor gramaticale(conjunctii si

prepozitii).

Catrenile au rima imbratisata,iar tertinele

rima libera,variata.

Ultimul vers exprima o

sentinta,o concluzie.

In catrene e prezenta o

tema ascendenta,in ter-

tine-tematica descendenta

Sonetul italian si cel

roman au versul de unsprezece silbe si ritmul

iambic.

M.Eminescu

Vorbeste-ncet

Afara-i

toamna

O.Goga

Sonet

Dante

Petrarca

Michelangelo

Shakespeare

Glosa

Poezie de forma fixa

alcatuita tot din atitea strofe cite versuri are prima strofa.

Prima strofa introdu-

ce tema poeziei .Glosa de tip francez cuprinde

sase strofe,iar ce de tip

german-zece strofe

filosofica

gnomica

sententios

Fiecare vers din prima strofa este consemnat succesiv in cite o strofa

urmatoare.

Fiecare vers din prima stro- fa contine tema de baza.

Incepind cu strofa a doua

fiecare vers din prima stro- fa este comentat.

Structura initiala si cea fi- nala constituie un cadru.

Creatie lirica de factura

clasica.

M.Eminescu

(glosa de tip german)

M.Codreanu

(glosa de tip

francez)

Boniface

Hetrat

Gazelul

Poezie de forma fixa care este alcatuita

dintr-un variabil de di-

stihuri,avind aceeasi rima cu cele doua ver -suri ale distihului intial.

Este alcatuit din versuri

in care numai primul distih

rimeaza,urmatoarele disti-

huri obtinindu-si plasticita- tea prin repetarea ,in al doilea vers a fiecarui distih,

a rimei din primul distih.

Distihurile se constituie ca

adevarate maxime

M.Eminescu

In postume

Gazel ,

mottoul la

Calin(File din poveste)

G.Cosbuc

Gazel si Lupta vietii

Hafiz

Doina

Cintic liric popular ,ce exprima in mod direct

cele mai sublime senti- mente ale poporului.

Este o specie proprie numai romanilor.Se mai numeste cintec de frunza ,deoarece incepe cu frunza verde .

de jale

de dor

de dragoste

de instraina- re

de noroc

de soarta

de haiducie

Din punct de vedere muzi- cal este alcatuita din doua

parti una trista si alta vioaie cu caracter dansant.

Incarcatura metaforica

Ritm trohaic

Rima imperecheata,masu- ra de 7-8 silabe