Precizari privind realizarea Listei Oficiale de Cuvinte

admise la Scrabble in limba romana

CAPITOLUL I.    PREZENTARE, SFERA DE APLICARE

1. Lista Oficiala de Cuvinte admise la Scrabble in limba romana (LOC) este alcatuita din trei parti:

a) Lista propriu-zisa, cuprinzand cuvintele la forma de baza, si codificarea flexiunii, precum si indicatii privind accentul, pronuntia, eventualele restrictii etc.;

b) Modelele de flexiune pentru fiecare tip si codificare in parte (aceste modele au fost adaptate dupa Dictionnaire Morphologique de la Langue Roumaine (DMLR), Alf Lombard si Constantin Gadei, 1981

c) un fisier comprimat, inregistrat pe suport informatic, realizat pe baza listei si a modelelor de mai sus prin generarea tuturor formelor flexionare; acest fisier este utilizat de programele informatice pentru arbitraj.

2. LOC se adreseaza, in primul rand, scrabblistilor - jucatori si arbitri - si nu este un dictionar propriu-zis sau o lucrare de gramatica. La realizarea listei s-a evitat inregistrarea unor cuvinte care nu aduc informatie noua (substantive "acoperite" de adjective, adjective ce se suprapun cu participiile verbelor tranzitive, cuvinte care nu pot fi utilizate la scrabble etc.) si nu s-au inclus informatii neesentiale pentru scrabble (caracterul intranzitiv sau reflexiv al verbelor, timpurile compuse, vocativul etc.).

3. LOC este lucrarea de referinta pentru competitiile oficiale de scrabble in limba romana, ce se desfasoara cu avizul Federatiei Romane de Scrabble.

Lista comprimata din fisierul de la pct. 1.c) este identica cu cea derivata din lista de la pct. 1.a) prin aplicarea flexiunilor codificate conform pct. 1.b) si ambele au acelasi caracter oficial, putand fi utilizate independent.

CAPITOLUL II. FONDUL DE CUVINTE

1. Lucrarea de referinta pentru alcatuirea LOC este Dictionarul Explicativ al Limbii Romane (DEX), avand ca punct de plecare editia a II-a, 1996. S-au operat corectii in cazul unor evidente greseli de tipar sau al unor flagrante contradictii cu alte dictionare.

1.1. Din DEX au fost preluate urmatoarele categorii de cuvinte:

a) Cuvintele-titlu obisnuite (ex.: ABECEDAR, ACCEPTA, AH, AICI etc.);

b) Prefixele (ex.: BI-, ELECTRO-);

c) Variantele grafice sau flexionare consemnate intre paranteze in subsolul articolelor explicative ale cuvintelor-titlu, de tipurile:

- "Scris si" (ex.: ERBORIZA, vb.; Scris si: herboriza)

- "Plural si" (ex.: MONEDA, monede, s.f.; Pl. si: monezi)

- "Prezent indicativ si" (ex.: INSEMNA, insemn, vb.; Prez. ind. si: insemnez)

- "Imperativ si" (ex.: TULI, tulesc, vb.; Imper. si: tule, tulea

d) Cuvintele care apar, inseparabil, in alcatuirea cuvintelor-titlu compuse fara liniuta de unire (ex.: AD VALOREM, CHEMIN DE FER; s-au preluat cuvintele ad, valorem, chemin etc.);

e) Formele gramaticale atipice (ale unor cuvinte-titlu) care apar in cuprinsul articolelor explicative, forme uzuale doar in anumite expresii (ex.: pentru BUSI, s.m. pl., apare forma busilea, din expresia "De-a busilea"; pentru MUT, adj., se mentioneaza forma mutu din expresia "Asta sa i-o spui lui mutu"; se ia in consideratie forma une pentru pronumele nehotarat UNELE, din expresia "Pe une locuri", explicativa la cuvantul-titlu LOC, s.n. etc.).

1.2. Din DEX nu au fost preluate:

a) Cuvintele-titlu compuse legate prin liniuta de unire, precum si cuvintele care intra in alcatuirea acestora, dar care nu apar si ca titluri sau forme gramaticale separate (ex.: TALMES-BALMES);

b) Toate cuvintele care mai apar in cuprinsul articolelor explicative ale cuvintelor-titlu in afara celor de la punctul 1.1. (ex.: nu se considera cuvinte precum: corrige din sintagma "Addenda corrige" care apare in explicarea cuvantului-titlu ADDENDA, s.f.; nemuncite din explicatia loc.adv. "(Pe) de(-a) gata" care apare la cuvantul-titlu GATA etc.).

2. Suplimentar fata de DEX sau contrar unora dintre criteriile expuse mai sus, au mai fost introduse:

O serie de cuvinte de 2 litere, preluate din diverse surse. Anexa 1 cuprinde toate cuvintele de 2 litere admise.

O serie de nume de locuitori, preluate din diverse surse (in special DOOM). Aceste cuvinte sunt prezentate in Anexa 2.

Unii termeni prezenti in alte editii ale DEX    sau in alte surse (in special DOOM si editiile anterioare ale LOC).

CAPITOLUL III. FLEXIUNEA CUVINTELOR

1. Unele cuvinte reprezinta parti de vorbire flexibile: substantivul, adjectivul, pronumele, articolul, numeralul si verbul. Pentru acestea se admit toate formele flexionare prevazute de modelul de flexiune respectiv.

1.1. Incadrarea cuvintelor intr-un anumit model s-a facut luandu-se in consideratie:

a) Indicatiile din DEX cuprinse in intregul articol explicativ referitor la cuvantul respectiv;

b) Modelele de declinare / conjugare oferite de Dictionarul Ortografic, Ortoepic si Morfologic al Limbii Romane (DOOM), 1982, in partea introductiva;

c) Indicatiile cuprinse in articolul explicativ din DOOM privind flexiunea cuvantului respectiv, daca DEX nu contrazice DOOM (ex.: pentru verbul A ERADICA, DOOM ofera generic forma de indicativ prezent eradicheaza, neacceptata deoarece in DEX apare forma eradic);

d) Indicatiile privind incadrarea intr-un model de flexiune din DMLR, daca DEX nu contrazice DMLR;

e) Alte surse, daca cele de mai sus nu ofera suficiente precizari.

1.2. Variantele lexicale reprezentand cuvinte-titlu in DEX care nu sunt urmate de explicatii si pentru care DEX indica doar ce reprezinta ele ca parti de vorbire, fiind urmate de trimiterea la alte cuvinte-titlu cu acelasi sens, dupa modelul: v. (vezi) (ex.: FOTEL, s.n. v. fotoliu), au fost tratate ca si cuvintele la care se face trimiterea. S-au luat ca referinta cuvintele cu aspectul fonetic cel mai asemanator cu cel al variantei respective, tinandu-se seama deopotriva atat de uzualitatea in vorbire a unei forme sau a alteia, cat si de eventualele indicatii din DOOM, respectiv DMLR (in privinta modelelor numerice de flexiune) din dreptul acesteia (ex.: pentru GEACA, s.f. v. giaca, forma de plural stabilita este geci, datorita atat similitudinii cu cazul TEACA, teci, s.f., cat si uzualitatii acestei forme; pentru CIOTUR, s.n. v. ciot se stabileste pluralul cioture, prin similitudine cu CIUCIUR, ciuciure, s.n.).

2. Categoriile de cuvinte neflexibile (invariabile) sunt:

a) Cuvintele-titlu avand indicatia invariabil imediat inainte de explicatii (ex.: PUMA, s.f. invar.);

b) Adverbele, conjunctiile, prepozitiile si interjectiile (dintre partile de vorbire), cu exceptia cazurilor cand articolele explicative din DEX le mentioneaza forme gramaticale flexionare [ex.: pentru INDARAT adv. se iau in consideratie formele indaratele si indaratelea din expresia "(De-a) indaratele(a)"];

c) Unele cuvinte straine avand indicatia privind provenienta lor, de tipurile: Cuvant latinesc, italian, frantuzesc, englezesc etc. si care nu s-au adaptat flexiunii in limba romana. Pentru unele dintre acestea, DEX indica forma de plural (ex.: ESCUDO, escudos s.m. - Cuv. portughez); in acest caz ambele forme sunt invariabile, in lipsa unor indicatii suplimentare in DOOM sau DMLR;

d) Cuvintele-titlu sau formele gramaticale care apar doar in alcatuirea unor locutiuni (ex.: carca din locutiunea adverbiala "In carca") sau expresii (ex.: boaca din expresia "A nu sti o boaca") si unele substantive sau adjective care apar numai in sintagme. (ex.: pentru ARET s.n. din sintagma "Caine de aret" nu se admit forme precum aretul, aretului);

e) Unele variante grafice de tipul "Scris si", avand aceeasi grafie cu cea din limba de provenienta, consemnate in subsolul articolelor explicative ale unor cuvinte-titlu (ex.: BIDONVIL s.n.; Scris si: bidonville; acesta din urma este invariabil);

f) Unele cuvinte neincadrabile intr-o regula distincta.

3. Categoriile de cuvinte cu flexiune limitata:

a) Cuvintele-titlu avand indicatia articulat imediat inainte de explicatii (ex.: CIULEANDRA, s.f. art.). Pentru acestea se admite si forma de genitiv-dativ articulat (ex.: CIULENDREI);

b) Unele cuvinte-titlu la care flexiunea este restrictionata explicit sau implicit (vezi cap.IV).

CAPITOLUL IV. MODELELE DE FLEXIUNE

Incadrarea cuvintelor intr-un model de flexiune s-a facut, in general, conform indicatiilor de mai jos. Pentru unele forme flexionare atipice nu s-au construit modele specifice, ci au fost preluate in lista ca intrari separate. De asemenea, unele cuvinte cu flexiune atipica au fost separate in modele diferite (ex.: TADJIK, -A, s.m. si f.).

1. SUBSTANTIVUL se declina dupa gen, numar si caz, insotit sau nu de articol hotarat.

1.1. Genul substantivului este stabilit conform indicatiei aflate in DEX imediat dupa titlu, astfel: s.m. pentru masculin, s.f. pentru feminin, s.n. pentru neutru.

1.2. Numarul. Substantivul are, in general, forme de singular si de plural (DEX indica ambele forme).

1.3. Cazul. Declinarea substantivului se admite la cazurile nominativ, genitiv, dativ si acuzativ. Nu se admit formele specifice cazului vocativ.

1.4. Restrictii.

a) Un substantiv pentru care nu este indicat genul este considerat invariabil (ex.: BEHEHE subst.), daca nici celelalte surse nu aduc precizari;

b) Daca pluralul unui substantiv lipseste, acesta se declina numai la singular. Daca este indicata numai forma de plural, in modul: "s.m. (f., n.) pl.", se considera doar formele declinarii la plural.

2. ADJECTIVUL, PRONUMELE, NUMERALUL, ARTICOLUL

2.1. Adjectivul calificativ are o flexiune asemanatoare cu a substantivului, cu mentiunea ca adjectivul are, in general, atat gen masculin cat si feminin, singular si plural. Daca una din forme lipseste (DEX indica acest lucru), declinarea se considera doar pentru formele consemnate.

2.2. Pentru adjectivele pronominale (demonstrative, nehotarate, relative), pronume, numerale si articole s-au luat in consideratie formele consemnate in DEX, respectiv in DOOM / DMLR.

3. VERBUL

3.1. Verbul se poate conjuga, in general, la toate modurile, timpurile, diatezele si persoanele, singular si plural (pentru restrictii a se vedea pct. 3.5.).

3.2. Nu se admite forma negativa a gerunziului sau a participiului (ex.: nefiind, nemaiputand, needucat etc.), daca aceasta nu este mentionata explicit.

3.3. Se admite infinitivul lung al verbelor, care se formeaza din infinitiv si sufixul -RE. La majoritatea verbelor acest sufix se adauga la forma intreaga a infinitivului (ex.: A MANCA, mancare; A FACE, facere; A SIMTI, simtire; A COBORI, coborare). Exceptie fac verbele terminate in diftongul -EA (numite generic "de conjugarea a II-a"), la care sufixul se adauga dupa eliminarea lui A final (ex.: A BEA, bere) si verbele terminate in -IA, la care A final se transforma in E si apoi se adauga sufixul (ex.: A TRIA, triere, trieri, trierea, trierii, trierile, trierilor). Acest infinitiv lung are valoare substantivala si poate fi declinat ca atare.

3.4. Participiile verbelor tranzitive au valoare adjectivala, prin urmare, acestea se pot declina dupa modelul adjectivelor (masculin si feminin, singular si plural, articulat si nearticulat). Pentru verbele strict intranzitive si / sau reflexive se admite doar forma de baza a participiului, fara flexiune. Unele verbe, desi au consemnate (si) sensuri tranzitive, nu admit diateza pasiva, deci nici flexiunea nominala a participiului. Acestea se gasesc in Anexa 3.

3.5. Restrictii. Exista unele verbe care, datorita sensului sau formei lor la infinitiv, se conjuga sub anumite restrictii, indicate sau nu in DEX:

a) Restrictii de conjugare la anumite timpuri (ex.: pentru verbul A RADIOFICA exista indicatia folosirii numai la timpuri compuse sau trecute; prin urmare nu se accepta forme ca radiofic, radiofice);

b) Restrictii de conjugare la anumite persoane. Exista verbe care se conjuga numai la persoana a 3-a singular si plural (verbele unipersonale; ex.: A ADSORBI), verbe care se conjuga numai la persoana a 3-a singular (verbele impersonale; ex.: A BURNITA) sau verbe care se conjuga numai la plural (ex.: A TELEFICA);

c) Restrictii datorate formei infinitivului. Acestea se aplica la unele verbe de conjugarea a III-a, pentru care nu se accepta forme specifice conjugarii la timpuri perfecte (ex.: A ACCEDE, A CONCEDE, A DIVIDE, A EXIGE, A INFLIGE etc.).

3.6. Variantele flexionare de tipul "Prez. ind. si (reg.) / (pop.) ", consemnate intre paranteze in subsolul articolelor explicative ale unor verbe au fost luate in consideratie (ex.: A DESCHIDE, deschid; Prez. ind. si (reg.) deschiz; A UCIDE, Prez. ind. si (pop.) ucig).

CAPITOLUL V.    ASPECTE TRANZITORII

4.1. Decizia finala in cazurile ambigue apartine autorilor lucrarii, Matei GALL si Octavian MOCANU.

4.2. Prezentele precizari se refera la redactarea editiei a 3-a a LOC, adoptata de . in sedinta din . si valabila de la .

ANEXA 1

Lista oficiala a cuvintelor de 2 litere

admise la scrabble in limba romana

AB AC AD AH AI AL AM AN AR AS AT AU AX AZ

BA BI BU

CA CE CI CO CU

DA DE DI DO DU

EA EC EE EH EI EL EU EV EX

FA FI FU

GA GO

HA HE HI HM HO HU

IA IC IE II IL IM IN IO IR IS IT IU IZ

LA LE LI

MA MI MU

NA NE NI NO NU

OA OF OH OI OL OM OP OR OS OT OU

PA PE PI PU

RA RE RO

SA SE SI SO SS ST SU

TA TE TI TT TU

UD UF UI UN US UT UZ

VA VI VU

XU

ZA ZI

ANEXA 2

Nume de locuitori

ANEXA 3

Verbe tranzitive cu participiu invariabil

DUREA, durut; PUFNI, pufnit; PUTEA, putut; SFECLI, sfeclit; TREBUI, trebuit; TULI, tulit; ZBUGHI, zbughit.

Listele de mai sus raman deschise completarii lor ulterioare cu alte cazuri similare.