Dictionar de sinonime - litera F

Dictionar de sinonime - litera F - esinonime.com

(Tra.isilv.) a mirui, (Olt. si Munt.) a scofeli, (Ban.) a staci, (Transilv. si Maram.) a sporoli, (prin Maram.) a zorobi, (fig.) a prasi. (A ~ o adevarata avere.) a costa, a fi, a reveni, (rar) a pretui, (inv. si reg.) a veni, (inv.) a costisi. (Clt~ metrul de stofa?) 49. a pretui, a valora, (rar) a pretalui, (pop.) a plati. (Obiectul acesta ~ o mie de lei.) a merita. (Dai un ban, dar ~.) 51. a desemna, a numi, a pune, (inv. si pop.) a orandui, (inv.) a provivasi, a randui. (L-a~ ministru al sau.) 52. a califica, a numi, (fig. si fam.) a categorisi, (fig.) a eticheta, a taxa. (La ~ prost.) a se ivi, a se lasa, a sosi, a veni. (Cum se ~ seara, pleaca.) 54. a spune, a zice. (El ~ .- - Nu vreau t) 55. a merge, a parcurge, a strabate. (~ zilnic 10 km-l

FACERE s. 1 confectie, confectionare, executare, fabricare, facut, producere. (~ unor halate.) 2. efectuare, executare, executie, implinire, indeplinire, infaptuire, realizare, savirsire, (inv.) savirst. (~ unei lucrari.) 3. executare, executie, faurire, realizare. (~ unei opere durabile.) . facut, gatire, gatit, pregatire, pregatit, preparare, preparat. (~ mincarii.) 5. aranjare, pregatire. (~ patului.) 6. aprindere, atatare. (~ focului.) . comitere, faptuire, savarsire. (~ unei crime.) 8. (BIS.) creare, zidire, (inv.) tocmeala. (~ lumii, dupa biblie.) !) (BIS.) creatie, geneza, (inv.) nastere, rdina, roditra, tvornie. (Cartea ~ in biblie.)

facere s. v. NASTERE. PARTURITIE. PROCREARE. PROCREATIE.

FCHIE s. (pop.) vapaie, vapita, (Munt.) masal, (Olt.) valg. (~ pentru speriat pestii.) fchie s. v. FACLA. FACLIE. TORTA. FACL adj., adv 1 adj. necomplicat, nedi ficil, simplu, usor. (La matematica are o problema ~ ; o trcaba~.) . adj. comod, lesnicios, usor. (O cale ~ de rezolvare.) adv. comod, lesne, usor (Rezolva ~ problema.)

FACILITA vb. a favoriza, a inlesni, a usura. (A ~ producerea unui fenomen.)

FACILITARE s. favorizare, inlesnire, usurare. (~ unei intrevederi.)

FACLITTE s. 1 inlesnire, simplitate, usurinta, (rar) lesnicine, usuratate, usurme (~ rezolvarii unei probleme.) (mai ales la pi.) inlesnire, usurare. (I-a facut unele ~tati de plata.)

FACLA s. faclie, torta, (inv.) fchie, lam-pda, masal. (~ pentru luminat.)

FACTITVadj. (GRAM.) cauzativ. (Verb~.) FACTOR s. I. conditie. (~ de mediu.) II. postar, postas, posta, (rar) curier, (reg.) pos-tlas, postalau, (prin Mold.) plicr, (inv.) im-partitr. (A venit ~ cu o recomandata.) FCTORITA s. postarita. FACTURA s. 1 caracter, fel, gen, natura. (Compozitie de o ~ aparte.) 2. conformatie, constitutie, fizic, natura, structura, (inv.) temperament. (Fiinta cu o ~ delicata sau robusta.) FACTIUNE s. (POLITICA) partida. (Din~ adversa.)

FACULTATE s. 1. aptitudine, capacitate, insusire, posibilitate. (~ intelectuale,) 2. insusire, proprietate. (Magnetul are ~ de a atrage fierul.)

FACULTATIV adj. 1. benevol, nesilit. (Contributii ~.) . (JUR.) supletiv. (O norma legala ~.)

FAD adj. 1 dulceag, insipid, searbad, (rar) spelb, (Transilv.) lhod, (Bucov.) lnced (O mncare ~.) lesietic, lesios, salciu, searbad, (inv.) salcis, salcs. (Gust ~.)

fad adj. v. ANOST. NEINTER ESANT, PLICTICOS. PLICTISITOR.

FAGOT s. (MUZ.) (rar) basn. (Canld la ~ .)

FAGURE s. (inv. si reg.) strde. (Un ~ cu miere.)

FAIANTA s. (livr.) majolca. (inv.) cinic.

fie s.v. CIUMAFAIE. LAUR

FAIMA s. 1 celebritate, glorie, prcMigiu, renume, reputatie, (fig.) stralucire. (Si-a cisti-gat o ~ fara precedent.) notorietate, prestigiu, renume, reputatie, vaza, (inv.) vilva. (Un medic de ~ .) popularitate, renume, reputatie, (inv.) poporalitte, (fig.) priza. (Se bucura de oarecare ~ ) . renume, veste, (pop.) pomina. (La mers ~ pretutindeni.) 5. nume, renume, reputatie. (Se bucura de ~ rea.)

FAIMOS adj. I celebru, ilustru, mare, renumit, reputat, vestit, (inv. si pop.) marit, numit, (reg.) revestt, (Transilv.) hres, (inv.) norocit, (grecism inv.) perfan, (fam.) arhicunoscut, (fig.) stralucit, (rar fig.) stralucitor. (Un ~ savant.)

consacrat, cunoscut, notoriu, recunoscut, renumit, reputat, vestit. (Un sportiv ~ )

3 legendar. (Un erou ~.) FALANSTERlANlSM s. (POLITICA) ar-

monism, foiirierism, garantism.

FALA s. 1 aroganta, fudulie, infatuare, infumurare, ingimfare, mandrie, orgoliu, seine-tie, trufie, vanitate, (livr.) fatuitate, morga, prezumtie, suficienta, (rar) superbie, tantosc, (inv. si pop.) maretie, marire, (pop. si fam.) ifos, tafna, (reg.) faloscnie, falose, (inv.) falnice, lauda, marie, marime, mindrte, pohfla, preaanal-tare, preaanaltme, semetre, trfa, trufase, zadarnicie. (~ lui este cu totul nejustificata.)

(concr.) glorie, mandrie. (El e ~ tarii noastre.)

fala s. v. PARADA. POMPA.

falbal s v. VOLAN

FALCA s. (ANAT.) 1 maxilar, (fam. fig.) caprior. (Cu un pumn li stramuta ~.) . mandibula, maxilar. (~ ta insecte si crustacee.)

maxila. (~ la unele moluste.)

FALD s. cret, cuta, godeu, pliseu, pliu, (reg.) patura. (~ al unei rochii.)

FALIMENT s. (FIN.) bancruta, crah, (inv. si reg.) selamt, (inv.) mofluz, mofluznie, mofluze, mofluzli'c, (inv., in Transilv.) crda. (~ al unei mari intreprinderi capitaliste.)

FALIMENTAR adj. (FIN.) insolvabil. (O intreprindere ~.)

FALT adj., s. (FIN.) 1. adj. insolvabil. (Negustor ~.) s. bancrutar, (inv.) mofluz, mofluzit. (Un ~ si creditorii sai.)

FALNIC adj. 1. grandios, impozant, impresionant, impunator, maiestos, maret, semet, splendid, (livr.) magnific, (pop.) mandru, (inv si reg.) falos, (fig.) trufas. (Vlrfurile ~ ale muntilor.) aratos, aspectuos, frumos, impozant, (pop.) mndru. (O casa ~.) . glorios, stralucit, (inv.) falos. (Un ~ viitor.)

falnic adj. v. FUDUL. GRANDOMAN. INFATUAT. INCREZUT. INFUMURAT.

INGAMFAT. MEGALOMAN. MANDRU. ORGOLIOS. SEMET. TRUFAS. TANTOS. VANITOS.

FALS adj., s., adv. I. adj. contrafacut, falsificat, neautentic, plasmuit, (inv.) mincinos (Document ~.) s. contrafacere, falsificare, falsificatie, plasmuire. (Acest document este un ~.) adj. artificial, (livr.) posts, (reg.) prepus. (Par ~; dinti ~.) . adj. falsificat, (pop.) rau, (inv.) calp. (Bani ~.) 5. adj. contrafacut, (inv.) strarnb. (Aur ~.) adj. artificial, contrafacut, imitat. (Pietre ~.) . adj eronat, gresit, incorect, inexact, neadevarat, (inv. si reg.) smintit. (Rezultat ~ al unui calcul.) 8. adj. eronat, gresit, inexact, neexact, nefondat, neantemeiat, (inv. fig.) ratacit. (O stire ~.) 9 adj. inautentic, inventat, mincinos, nascocit, neadevarat, neautentic, neantemeiat, nereal, plasmuit, scornit, (inv.) mintit, rasuflat, spriu, (pop. fig.) strimb. (Afirmatii ~ ; marturie ~ ) 1 . adj. alterat, deformat, denaturat, mistificat, rastalmacit, (Adevar ~.) 11. adj. (PSIH.) falsa recunoastere = paramnezie adv. (pop. fig.) strarnb. (Jura ~.) 1 . adj. (inv.) mincinos. (Un profet ~.) 14. adj. pretins. (Un ~ inspector.) 15 adj. duplicitar, fariseic, fatarnic, ipocrit, mincinos, perfid, prefacut, siret, viclean, (livr.) machiavelic, (rar) machia-velstic, (reg.) proclet, (inv.) fatart, telpiz, (fig.) iezuit, iezutic, (pop. fig.) pestrit, (inv fig.) calp, zugravit (Atitudine ~.) 16 adj afectat, artificial, cautat, fortat, nefiresc, nenatural, nesincer, prefacut, silit, silnic, studiat, teatral, (rar) teatralst. (Gesturi ~.) 17 adj. afectat, artificial, bombastic, cautat, conventional, declamator, emfatic, facut, grandilocvent, manierat, nefiresc, nenatural, pompos, pretentios, retoric, (fig.) pretios, sunator, umflat. (Stil, limbaj~.) 18.adj. nearmonios. (Noe~.) falsr s. v. FALSIFICATOR. MASLUITOR. PLASMUITOR.

FALSIFICA vb. 1. a contraface, (pop. si fam.) a drege, (pop.) a preface. (A ~ bautura.) . (fam. si peior.) a plastografia. (I-a ~ semnatura.) . a contraface, a plasmui. (A ~ un document.) . a maslui. (A ~ alegerile.) 5. a altera, a contraface, a deforma, a denatura, a escamota, a maslui, a mistifica, a rastalmaci, (fig.) a silui, (inv. fig.) a sminti, a stramba. (A~ sensul, adevarul celor spuse de cineva.)

FALSIFICARE s. 1. (fam. si peior.) plasto-grafire. (~ semnaturii cuiva.) 2. contrafacere, fals, falsificatie, plasmuire, (Acest document este o ~.) . masluiala, masluire, masluit. (~ alegerilor.) . alterare, deformare, denaturare, escamotare, mistificare, mistificatie, ras-

talmacire, (fig.) siluire. (~ sensului celor spuse de cineva.)

FALSIFICAT adj. 1. contrafacut, (pop.) dres, facut, prefacut, (reg.) stricat. (Vin ~.)

(fam. si peior.) plastografit. (Iscalitura -w )

contrafacut, fals, neautentic, plasmuit, (inv ) mincinos. (Un document ~.) fals, (pop ) rau, (inv.) calp. (Bani ~.) masluit. (Ale-geri ~.)

FALSIFICATOR s. masluitor, plasmuitor, (inv.) falsr, (fam. si peior.) plastograf. (Condamnat ca ~.)

FALSIFICATIE s contrafacere, fals, falsificare, plasmuire. (Acest document este o ~.) FALSITATE s. inexactitate, neadevar, neexactitate, netemeinicie. (~ unei afirmatii.) duplicitate, fatarnicie, ipocrizie, minciuna, perfidie, prefacatorie, viclenie, viclesug, (livr.) fariseism, machiavelism, tartufere, tartufsm, (rar si fam.) machiaverlc, (inv.) fatare, pre facnie, prefacatra, proclete, (fig.) iezuitsm, mascarada. (A fost demascata ~ lui.) fmen s. v. EUNUC.

FAMILIAL adj. casnic, domestic, gospodaresc. (Treburi ~.)

FAMILIAR adj. I obisnuit, simplu. (Stil~.) afectuos, cordial, intim, prietenesc, prietenos. (Nota ~ a conversatiei.) cunoscut, stiut. (Locuri ~.)

FAMILIARIZA vb. a (se) aclimatiza, a (se) acomoda, a (se) adapta, a (se) deda, a (se) deprinde, a (se) invata, a (se) obisnui, (reg.) a (se) harsi. (S a ~ in noul mediu.)

FAMILIARIZARE s. aclimatizare, acomodare, adaptare, dedare, deprindere, obisnuire. (~ unei plante intr un mediu nou.)

FAMILIARIZAT adj. acomodat, dedat, deprins, obisnuit. (Un om ~.)

FAMILIE s. 1. neam, vita, (livr.) stirpe, (astazi rar) semintie, (inv. si pop.) samanta, (inv. si reg.) semintnie, talie, (Mold. si Tran silv.) pojjie, (inv.) femeie, ruda, rudenie. (S-a adunat cu toata ~ lui.) neam, sange. (E din ~ noastra.) casa, camin, (rar) menaj. (Are ~ grea.)

FANA vb. a se trece, (fig.) a se ofili, a se vesteji. (O femeie care s-a ~.)

fanar s. v. CRANG. FELINAR. LAMPA. PRASNEL.

fanaragu s. v. LAMPAGIU. FANARIOT adj. fanariotic. (Domniile ~.) FANARITIC adj. fanariot. (Cultura ~.) FANAT adj. trecut, (fig.) ofilit, vested, vestejit. (O femeie ~.)

FANATIC adj., s. (BIS.) bigot, habotnic, (pop. si fam.) biserics, (inv.) pravoslavnic (Credincios ~.)

FANATSM s. (BIS.) bigotism, habotnicie, (livr.) fervoare, (rar) bigotere. (~ unui credincios. )

FANDOSEALA s. capriciu, chef, fantezie, fason, fita, maimutareala, moft, naz, pofta, prosteala, sclifoseala, toana, (pop. si fam.) partg, scalambaila, scalambaire, scalambai-tra, (pop.) fasolela, hchita, izmeneala, pan-dale, (inv. si reg.) marghiole, nacaf, pala.

(reg.) marghiolela, nabadie, tonca, zambac, (Transilv.) pont, (Mold., prin Bucov. si Tran-silv.) sca, (inv.) schimonosire, schimonosi-tra, (grecism inv.) paraxnie, (fam.) bazdc, arafastac, marafet, (fam. fig.) boala, dambla. (N a fost declt o obisnuita ~ de-a ei.)

FANDOS vb. a se afecta, a se maimutari, a se prosti, a se sclifosi, (pop. si fam.) a se scalambaia, (pop.) a se fasoli, a se izmeni, (inv. si reg.) a se sfandosi, (reg.) a se mandosi, a se marghioli, a se schimonosi, (inv.) a se maraetui. (Nu ie mai ~ atltal)

FANDOSIT adj. boieros, capricios, mofturos,

nazuros, pretentios, sclifosit, (pop.) izmenit,

(reg.) nasfirs, naturs. (E cam ~ dumnealui I

FANEROGMA s. (BOT.) antofita, sperma-

tofita. (Plantele cu flori sini ~.)

FANFARA s. muzica, (rar) capela. (In parc clnta ~.)

FANFARON s., adj. laudaros, (rar) lauda-cis. (Nu e declt un ~.)

FANFARONADA s. laudarosenie, (rar) lau darose, (frantuzism) rodomontda. (Radu e de-o ~ insuportabila.)

FANION s. steag. (~de semnalizare.) FANN s. (ANAT.) salba. (~ la gltul bovinelor.)

FANOTRN s. (FIZ.) gazotron. (~ este o dioda.)

FANTASMAGORIC adj. 1 fantastic, ireal. (O imagine ~.) bizar, ciudat, curios, excentric, extravagant, fantezist, inexplicabil, insolit, nastrusnic, neobisnuit, original, paradoxal, singular, straniu, (livr.) abracadabrant, (rar) strain, (pop.) pidsnic, pocit, poznas, (Mold.) desantat, (Transilv., Ban. si Olt.) sod, (inv.) ciuds, (grecism inv.) paran, (fam.) sanchu, (fam. fig.) fistichiu, intors, sucit, trasnit. (Ce chestie ~ !)

FANTASMAGORIE s. 1 inchipuire, nalucire, vedenie, (O ~ a mintii sale.) 2. aberatie, absurditate, aiureala, bazaconie, elucubratie, enormitate, prostie, stupiditate. (Ce sustine el este o ~.)_

FANTASMA s. aparitie, aratare, duh, fantoma, naluca, nalucire, nazarire, spectru, spirit, stafie, strigoi, umbra, vedenie, viziune, (inv. si pop.) nalucitra, nazaritra, (pop.) izma, moroi, (reg.) aratnie, necuratenie, pater, (Ban.) nahoda, (Mold. si Bucov.) vdma, (inv.) vedere, zare.

FANTASTIC adj. . fantasmagoric, ii cal (O imagine ~.) labulos, legendar, miraculos, mitic, supranatural, (inv.) surnaturl. (Personaje ~.) fantezist, iluzoriu, imaginar, ireal, irealizabil, inchipuit, nereal, nerealizabil, utopic, utopist, (livr.) himeric. (Planuri ~.) colosal, enorm, exceptional, extraordinar, fabulos, fenomenal, formidabil, gigantic, grozav, imens, infinit, neauzit, nebun, negrait, neanchipuit, nemaiauzit, nemaicunoscut, nemai jntalnit, nemaipomenit, nemaivazut, nesfarsit, nespus, teribil, uimitor, uluitor, unic, urias, (livr.) mirbil, (inv.) mann, necrezut, (fig.) piramidal. (A avut din nou un noroc ~.)

FANTA s. 1. (TEHN.) crapatura. (FIZ.) fereastra.

FANTE s. 1. filfizon, (fam.) tafandehe, (tig.) mutunclie. (Vn ~ spilcuit.) valet. (^ la cartile de joc.)

FANTEZIE s. 1. imaginatie, inventie. inchipuire. (Are o ~ bogata.) gind, imaginatie, inchipuire. (il poarta ~ cu mii de ani In urrt. ) . fictiune, imaginatie, inventie, inchipuit-', nascocire, plasmuire, scorneala, scornire. (P:o-dus al~.) . himera, iluzie, inchipuire, utopie, (livr.) irealitate. (Proiectul lui e o ~.) 5. bizarerie, ciudatenie, excentricitate, extravaganta, originalitate, teribilism. (Ce slnt ~iile astea?)

6 capriciu, chef, fandoseala, fason, fita, maimutareala, moff, naz, pofta, prosteala, sclifoseala, toana, (pop. si fam.) partg, sealimbaila, scalambaire, scalimbaitra, (pop.) fasolela, hcliita, izmeneala, pandale, (inv. si reg.) mar-ghiole, nacaf, pala, (reg.) marghiolela, nabadie, tonca, zambac, (Transilv.) pont, (Mold., prin Bucov. si Iransilv.) sca, (inv.) schimonosire, schimonositra, (grecism inv.) paraxnie, (fam.) bazdc, arafastac, marafet, (fam. fig.( boala, dambla. (A'-a fost declt o ~ trecatoaie.)

7 (MUZ.) capriciu, (rar) ricercr. (O ~ spaniola.)

FANTEZST adj. I imaginar, nascocit, plasmuit, (livr.) romanesc. (Personaje ~ > fantastic, iluzoriu, imaginar, ireal, irealizabil, inchipuit, nereal, nerealizabil, utopic, utopist, (livr.) himeric. (Un proiect ~.) bi/:>r-ciudat, curios, excentric, extravagant, fantasmagoric, inexplicabil, insolit, nastrusnic, neobisnuit, original, paradoxal, singular, straniu, (livr.) abracadabrant, (rar) strain, (pop.) pidsnic, pocit, poznas, (Mold.) desantat, (Transilv., Ban. si Olt.) sod, (inv.) ciuds, (grecism inv.N paraxn, (fam.) sanchu, (fam. fig.) fistklun, intors, sucit, trasnit. (Ce chestie ~ !)

FANTOMATIC adj. spectral. (O aparitie ~ . / FANTOMA s. aparitie, aratare, duh, fantasma, naluca, nalucire, nazarire, spectru, spirit, stafie, strigoi, umbra, vedenie, viziune, (inv. si pop.) nalucitra, nazaritra, (pop.) izma, moroi, (reg.) aratnie, necuratenie, pater, (Ban.) nahoda, (Mold. si Bucov.) vdma (inv.) vedere, zare.

FANTOSA s. marioneta. (~ la teatrul de papusi.)

FAPT s. 1 caz, ntamplare, (~ din Vaslui.)

chestiune, ntamplare, lucru. (A surveni

un ~ neasteptat.) 3. fenomen. (Un ~ de limba.)

fapts v. DESCANTEC. FARMEC. MAGIE.

SCARLATINA. VRAJA. VRAJITORII-.

FAPTA s. 1. lucru. (A comis o ~ ntdemna )

isprava. (Ce ~ ai mai comis?) 3. actiune,

opera. (~ de binefacere.) act, actiune, (in./

dela, (fig.) pas. (Raspund de ~eie mele.)

FAPTIC adj. (rar) material. (P.voare ~.)

fptnic s. v. GARANTA. OTRAT1.L. PATA-

CHINA. ROIBA.

faptul-mre s. v. STEVIE. faptul zilei s. v. AURORA. CREPUSCUL. ZORI.

FAR s. proiector.

farafasfacs v. CAPRICIU. CHEF. FANDOSEALA. FANTEZIE. FASON. FITA. MAIMUTAREALA. MOFT. NAZ. POFTA. PROSTEALA. SCLIFOSEALA. TOANA.

farafastcuri s. pi v. ZORZOANE.

faraon s. v. AGHIUTA. DEMON. DIAVOL. DRAC. INCORNORATUL. NAIBA. NECURATUL. SATANA. TARTOR.

frba s. v. CULOARE. VOPSEA.

FARCN s. (MED. VET.) mor va cutanata, (pop.) cartita.

FARD s. (pop. si fam. peior.) boia, boila, (pop.) dres, sulimn, sulimenela, (inv. si reg. peior.) spoiala, zugraveala.

FARDA vb. a (se) machia, a (se) vopsi, (pop. si fam. peior.) a (se) boi, (pop.) a (se) drege, a (se) picta, a (se) rumeni, a (se) sulimeni, (inv. si reg. peior.) a (se) spoi.

FARDARE s. fardat, machiaj, machiat, machiere, opsire vopsit, (pop. si fam. peior.) boila, bore, boit, (pop.) sulimenela, sulimenire. (~ zznei femei.)

FARDAT adj. machiat, vopsit, (pop. si fam. peior.) boit, (pop.) dres, pictat, rumenit, suli-ment, (inv. si reg. peior.) spoit. (Femeie ~.)

FARDAT s. fardare, machiaj, machiat, machiere, vopsire, vopsit, (pop. si fam. peior.) boila, bore, boit, (pop.) sulimenela, sulimenire. (~ unei femei.)

fartra s. v. TOLBA.

farfadi s. v. SITAR.

farfar s., adj. v. CLANTAU. FLECAR. GURALIV. LIMBUT. PALAVRAGIU.

VORBA-LUNGA. VORBARET.

FARFURE s. taler, talger, (reg.) tipsie, (Transilv., Ban. si Olt.) taier. (Mninca din aceeasi ~ am'uidoi.)

farfurie s. v. PORTELAN.

FARFURIOARA s. farfuriuta. (O ~ pentru dulceata.)

FARFURIUTA s. farfurioara. (O ~ pentru prajituri.)

FARlNGE s. (AA'ATJ (pop.) inghititore.

FARISEIC adj. duplicitar, fals, fatarnic, ipocrit, mincinos, perfid, prefacut, siret, viclean, (livr.) machiavelic, (rar) machiavelstic, (reg.) proclet, (inv.) fatar t, telpiz, (fig.) iezuit, iezu tic, (pop. fig.) pestrit, (inv. fig.) calp, zugravit. (Atitudine ~.)

fariseism s. v. DUPLICITATE. FALSITATE. FATARNICIE. IPOCRIZIE. MINCIUNA. PERFIDIE. PREFACATORIE. VICLENIE. VICLESUG.

fariseu s. v. FATARNIC. IPOCRIT. MINCINOS. PERFID. PREFACUT. SIRET. VICLEAN.

FARMACEUTIC adj. (rar) ofcinl, (reg.) spitersc. (Preparate ~ )

FARMACE s. (pop.) spiterie, (Transilv. si Bucov.) apotca, (Transilv.) potca.

FARMACIST s. (pop.) spiter, (inv. si reg.) poticras, (Transilv. si Bucov.) apotecr, (Ban. si Transilv.) poticr.

FARMACISTA s. (pop.) spiteresa.

farmazn s. v. VRAJITOR.

farmazone s. v. DESCANTEC. FARMEC-MAGIE. VRAJA. VRAJITORIE.

FARMEC s. 1. descantec, magie, vraja, vrajitorie, (pop.) descintatra, fapt, facatura, facut, fermecatore, fermeeatra, legamint, legatura, mestesug, solomone, (inv. si reg.) maiebtre, (reg.) babare, bobona, bolmoja, boscona, bosconitra, farmazone, napratitra, rivna, ravnitra, solomonare. (Crede in ~ce.) . fascinatie, incantare, magie, vraja, (fie.) poezie. (~ miraculos al noptii.) 3. delectare, desfatare, incantare, placere, voluptate, vraja, (inv. si pop.) teferi ele, (inv.) incntec, (fam.) deliciu, (lig.) savoare. (Viata plina de ~; ~ pe care il poale da o lectura buna.) 4. dragalasenie, gratie, (livr.) sarm. (Are un ~ Innascut.) 5. atractie, (rar) prestigiu, (fig.) miraj. (~ unui vis fericit.) 6. haz, (fam.) chichirez. (Tot ~ sta In) 7. (fig.) savoare, seva, suculenta. (O vorba plina de ~.)

nrmut s. v. DISPOZITIE. HOTARARE. ORDIN. PORUNCA.

FARSA s. festa, ghidusie, gluma, pacaleala, pacalit ura, pozna, strengarie, (pop. si fam.) renghi, sotie, (reg.) nasarfmba, pacala, (Ban. si Transilv.) misculnta, (prin Ban. si Transilv.) slma, (prin Transilv.) sancalane, (prin Transilv. si Munt.) sancale, (inv.) bosm. (Lasa-te de ~e!)

FARSOR s. impostor, sarlatan, snapan.

FASCICUL s. I. manunchi, snop, (rar) sul. (Un ~ de raze.) . dara, dunga, fasie, raza, tramba, (fig.) sprinceana. (Un ~ de lumina.)

FASCICULA s. colita, (inv.) brosura. (~ a unei carti.)

FASCIE s. fasina. (~ purtata de liclorii 10-mani.)

FASCINA vb. a atrage, a captiva, a cuceri, a delecta, a desfata, a fermeca, a incinta, a rapi, a seduce, a subjuga, a vraji, (fig.) a hipnotiza, a magiietiza. (Spectacolul t-a ~.)

FASCINANT adj. captivant, cuceritor, desfatator, fermecator, ineantator, rapitor, seducator, (rar) subjugat r, (frantuzism) sarmant, (inv.) desfatat, (fig.) delicios, hipnotizant, savuros. (Un spectacol ~.)

FASCINRE s. captivare, cucerire, delectare, desfatare, fascinatie, fermecare, incantare, rapire, seducere, seductie, subjugare, vrajire. (~ spectatorilor.)

FASCINAT adj. captivat, cucerit, fermecat, ineantat, rapit, sedus, subjugat, vrajit (Un public ~ )

FASCINATIE s. 1 captivare, cucerire, delectare, desfatare, fascinarc, fermecare, incantare, rapire, seducere, seductie, subjugare, vrajire. (~ spectatorilor.) farmec, incantare, magie, vraja, (fig.) poezie. (~ noptii.)

FASCIOLZA s. (MED. VET.) distomatoza, galbeaza.

FASOLE s. (BOT.) 1 (Phascolus vulgaris) (Transilv., Maram. si Ban.) mazare. fasole-japoneza (Glycine hispida) = soia.

fasolea-cio rei s. v. CURCUBETEA,. CURCUBETICA. REMF.

fasolela s. v. CAPRICIU. CHEF. FANDOSEALA. FANTEZIE. FASON. FITA. MAIMUTAREALA. MOFT. NAZ. POFTA. PROSTEALA. SCLIFOSEALA. TOANA. fasoli vb. v. AFECTA. FANDOSI. MAIMUTARI. PROSTI. SCLIFOSI.

fasolca s v. ORESNITA.

FASON s. 1. aspect, infatisare. (Case cu ~ turcesc.) chip, fel, model, (inv. si reg.) moda. (Facut dupa ~) (mai ales la pi.) capriciu, chef, fandoseala, fantezie, fita, maimutareala, moft, naz, pofta, prosteala, sclifoseala, toana, (pop si fam.) partg, scalambaila, scalamba-ire, scalambaitra, (pop.) fasolela, hchita, izmeneala, pandale, (inv. si reg.) marghiole, nacaf, pala, (reg.) marghiolela, nabadie, tonca, zambi'c, (Transilv.) pont, (Mold., prin Bucov. si Transilv.) sca, (inv.) schimonosire, schimonositra, (grecism inv.) paraxnie, (fam.) bazdac, farafastac, marafet, (fam. fig.) boala, dambla. (Ce sini ~oanele astea?; n-a fost declt un ~.)

FASONA vb. a forma, a modela, (inv. si pop.) a tipari. (A ~ un material.)

FASONARE s. formare, modelare. (~ unui material.)

FASONAT adj. modelat. (Material ~.)

FAST s. 1. lux, maretie, pompa, somptuozitate, splendoare, stralucire, (inv.) ighemonicn, pohfla, saltant. (~ de la Curte.) bogatie, iux, pompa, splendoare, stralucire. (~ ceremoniei.) alai, pompa, (inv.) parise, politie, valva. (A fost primit cu mare ~.) ceremonie, .cinste, parada, pompa, solemnitate. (~ de care s-a bucurat.)

fastidios adj. v. ANOST. NEINTERESANT. PLICTICOS. PLICTISITOR.

FASTUOS adj. bogat, grandios, luxos, mare, pompos, somptuos, splendid, stralucit, stralucitor, (livr.) magnific, (fig.) sclipitor. (Un alai ~ ; o nunta ~.)

FASUNG s. (TEHN.) dulie. (~ la un bec.)

FASA s. bandaj, pansament, tifon, (pop.) legatore, legatura, oblojela. (A legat rana cu o ~.)

FASANA s. fascie. (~ purtata de lictorii romani.)

FATAL adj., adv. 1. adj. funest, nefast, sinistru, sumbru, (pop.) pocit. (O presimtire ~.)

adj. catastrofal, dezastruos, funest, nefericit, nenorocit, tragic. (Un deznodamlnt ~.)

adj. inevitabil, (rar) neaparat, neevitabil. (In mod ~ vei ajunge acolo.) adv fatalmente, inevitabil, (rar) necesarmente. (~ tre-buia sa se Intlmple.)

FATALSM s. predestinatie. (Conceptia nefasta a ~.)

FATALITATE s. destin, menire, noroc, predestinare, soarta, ursita, zodie, (rar) predeter-mintie, (inv. si pop.) strste, (pop.) data, facut, norocela, norocire, ornda, parte, ran-duila, scrisa, soroc, (inv. si reg.) sorocre, (reg.) ursa, ursela, (inv.) predestinatie, preursre, preursta, triste, ursitoare, (grecism inv.) prooriz-m s, (fig.) stea.

FATALMENTE adv. fatal, inevitabil, (rar) necesarmente.

tata mare s. v. LEBADA. FATA MORGANA s. (pop.) apa-mrtilor. (~ este un tip de miraj.) ata padurii s. v. MAMA-PADURII. FATA s. copila, (inv. si reg.) prunca. (Un grup de ~.) fecioara, virgina, (inv.) vrgura copila, fiica, (inv. si pop.) fie, (inv. si reg.) prunca. (Aceea e ~ mea.)

FATADA s. exterior, fata. (~ unei cladiri.) fata-matei s. v. SUGEL ALB. TAPOSNIC. URZICA MOARTA.

FTAs. 1 obraz. (S-a inrosit la ~.) figura, fizionomie, obraz, oval, profil. (O ~ cunoscuta.) obraz, ochi (pi.). (Se spala pe ~.) aer, aspect, chip, expresie, figura, fizionomie, infatisare, mina, obraz, (inv. si pop.) boi, (reg.) sabs, (inv.) schma, vedere, (fam.) mutra. (Are o ~ multumita.) chip, figura, individ, ins, om, persoana, (pop.) crestin, suflet, (Ban. si Transilv.) nat, (inv ) ipochimen, obraz, (fam.) mutra, tip, (peior.) creatura, specimen. (M-am Intllnit cu destule ~ familiare.) 6. avers, cap. (~ unei medalii.) 7. recto. (~ unei file.) 8. pagina. (Pe prima ~.) 9 exterior, fatada. (~ unei cladiri.) 10. acoperitoare, invelitoare. (~ la un fotoliu.) 11. fala de masa = (inv. si reg.) masa, peschr, panzatra, (reg.) masi, mesla, mesnica, (Ban. si Transilv.) masr, masarta, (Ban.) masrnica, (Transilv. si Ma ram.) masoie. (O ~ de in.) invelitoare, (prin Transilv. si Marain.) sac, (prin Transilv.) tabuit. (~ de perna.) 1 . intindere, intins, suprafata, (inv.) surfta. (Pe ~ marii, cim-piei.)

ta s. v. CULOARE. MASA. PERSONAJ. VOPSEA.

FAUR s. (ENTOM.) elaterid. faur s. v. FEBRUARIE. FIERAR. FAURMUR s. ( TEHN.) mestergrinda, (reg.) mester

FAVOARE s. 1. avantaj, Inlesnire, privilegiu, usurinta, (pop. si fam.) hatr. (I-a facut unele ~oruri.) concesie, hatar. (Fa-mi si mie ~ asta!) . protectie, (pop. si fam.) hatar, (inv.) gratie, lsca, nazr, ovajnie, (turcism inv.) musaade. (Se bucura de ~ lui.) 4. avantaj,'privilegiu. (Ma bucur de ~ de a-l cunoaste.) . cinste, onoare, privilegiu, (pop. si fam.) hatr. (I se face ~ de a fi invitat la solemnitate.) 6. (BIS.) dar, gratie, har, (inv.) maiestrie. (~ divina.)

FAVORABIL 'adj. 1. avantajos, prielnic, propice, (pop.) priincios, priitr, (Inv.) inde mantic. (Circumstante ~.) . adecvat, binevenit, bun, fericit, indicat,^, nimerit, oportun, potrivit, prielnic, propice, (livr.) pertinent, (pop.) priincios. (Un prilej ~.) binefacator, prielnic, propice, (livr.) benefic, (inv.) partinitor. (Un efect ~.) . prielnic, propice, (fig.) surazatr. (Perspective ~.) 5 nimerit, potrivit, prielnic, propice, (pop.) priincios. (Un vant ~ din spate.) bun, frumos, prielnic. (Timp ~.)

FAORIi adj, s I. 1. adj prefeiat, (ivr ) prediLct, (m ) preaales (Ocupatie ~ ) adj , s preferat (Un elev ~, tu est! ~ meu 3. s protejat, (inv ) cirac (Suveranul si ~ sai ) II. s pi (rar) cotlti (pi ) (leg ) perciuni (pi ) (Poarta ~ )

TAVORIZA vb 1. a facilita i inlesni, a usura (A ~ producerea unui fenomen ) . a ajuta a avantaja, a sluji (Noiocut, Intimplarea l a ~ ) . a proteja, (inv ) a pru (Sa iubim p!na ce Amor ne ~ ) . a avantaja, a partini, a privilegia a proteja, (inv si reg ) a pristani, (inv ) a fatarnici (Arbitrul la ~.)

FAVORIZARE s I. facilitare, inlesnire, usurare (~ producerii unui fenomen ) . protejare (~ celor doi tndragoitifi ) . avantajare, partinire, protejare, (inv) partasie (~ cuwa In defavoarea altuia )

FAVORIZAT adj avantajat partinit, privilegiat, protejat (Echipa sportiva ~ )

FAZA s 1. etapa, moment, punct, stadia, (fig ) treapta (Verificati lucrarea In fiecare ~ a ei.) . etapa, punct, situatie, stadiu (in ce ~ se afla lucrarile incepute'') . (TEHN ) timp (Motor In 4~ ) . (BIOL ) fa.adiptoida - diplofa/a

FAZO1RON s (FLZ ) smcrociclotron

tACALET s 1. (pop) mestecau, (reg) culeser mamaligar, mamaligator, mamaligau, mamaligi, melestu, mestecr, mestecalau, mestelnic, (prin Ban ) bruclnic, brucr, (Ma ram) tocanau, (Maram si Iransilv) tocanr. (~ pentru mamaliga ) . sucitoi, vergea, (rar) sul, (pop ) mestecau, (reg ) melestu, (Maram si Transilv) placmtor (~ pentru intinderea aluatului )

tACALU vb a bate, a freca, a slei (A~ fasolea )

FACALUIT adj batut, frecat, sleit, (reg) iisnit, zollt (Fabole ~ )

facatura s. v DESCANIEC FARMEC

MAGIE VRAJA RAJIlORIE

facau s v BLID CAUS CIUTURA

CUPA

FACLAE s facla, torta, (m ) fach e, lampda, masala (~ pentru luminat )

faclies s. v LICURICI

F VCLIOARA s fachuta

I ACLITA s fachoara

rACUP adj afectat, artificial, bombastic, cautat, conventional, declamator, emfatic, fals, grandilocvent, mameiat, nefiresc, nenatural, pompos, pretentios, retoric, (fig) jiietis, sunator, umflat (Stil hmbaj ~ )

facut adj v AMETIT BAUT BEAT

CHERCHELIT CONTRAFACUT FALSIFI CAT IMBATAT TURMENTAT

tACUT s 1. confectie, confectionare, execu tare, fabricare, facere, producere (~ unor halate ) facere, gatire, gatit, pregatire, pregatit, preparare, preparat. (~ mtncaru )

facut s v DESCANTEC. DESTIN FAR MEC FATALITATE. MAGIE MENIRE NOROC PREDESTINARE SOARTA URSITA VRAJA. VRAJITORIE. ZODIE

fafalg s v. BUHAI COINAC

tagadas v ANGAJAMENT ASIGURARE^-CU IN T FA GADUIAI A I A GADUINTA LEGAMANT PROMISIUNL ORBA

FAGAS s 1. (mv si reg ) scursura (~ lasat de un suvoi de apa de ploaie ) . (Olt si Munt ) sleau (~ lasat pe drum de /otle carutei )

fagas s v ALBIE CURS MATCA VAD

fagadss v ANGAJAMEN1 ASIGURARE CUVANT FAGADUIAl A FAGADUINTA LEGAMANT PROMISIUNE ORBA

fayadau s BIR1 HAN OSPTARIL

FAGADUI vb a se angaja, a se indatora a se insarcina, a se obliga, i promite, (inv si reg) a juiui, a se prinde, (mv ) a se adeveri, a se apuca, (fig ) a se lega (~ sa faca urmatoa rele )

fagadui vb v ADAPOSTI GAZDUI JURA PRIMI

FAGADUIAL A s angajament isiguiaie, cuvmt fagaduinta, legammt, promisiune voiba (astazi rar) parola, (inv si reg ) juruita, (reg ) fgda, (Transilv.) fagads, (Mold) juruinta (mv ) prpmitere, sfatuit, (turcism mv ) bacalim

FAGADUINTA s angajament, asigunre cuvmt, fagaduiala, legamint promisiune voi ba (astazi rar) parola, (mv si reg ) juruita (reg ) fagada, (Transilv) fagads, (Mold ) jurumta (inv ) prouutere, sfatuit, (turcism mv ) bacalim

fagete s v TALHAREA

TAINARE s (UTOPATOLOGIE) oidmm (~ vitei de vie )

faina de papusoi s v BAINA Dl PORUMB MALAI

JJAINA DE PORUMB s mal (r g) faina de papusoi

I-AINOS adj malaiet, (rar) malaios (reg) malaicios, malaiUic, malaiets, malait (I ruct ~ )

FAINOSA vb a se malaieti, (itg ) a se malai (Fructele se ~ )

falalai vb v EASAI t-OSNI SUNA SUSURA SOPOTI SOPTI SUSOTI SUSUI.

falcnta s v 1ETANOS

falcta s v SULITIC

falcate s v POJARNITA SUNA 1 OARE

lulcatie s v SULITICA

I ALCEA s (TEHN ) bata, bateala, brat, bratara, fofeaza, lopatea, manusa, mina spe teaza (~ la razboiul de tesut )

falte s v SPETEAZA TALPA TAL-PIG

FAL vb 1. a se fuduli, a se lauda a se imn dn (Are de ce se ~ cu copiii lui ) a se fuduli, a se grozavi, a se mfatui, i se impaum, a se infumuia, a se mgimfa, a se lauda, a se min dn, a se semeti, (rar) a se trufi, (inv si pop ) a se mari, (pop ) a se pauni, (reg) a se bn/oia, a se falosi, a se marghioli, a se sfatosi, (reg fam ) a se furlandisi, a se nwrtafoi, (Innsilv si Ban ) a se nascocon, (m ) a se malta, a se preainalta, a se preamari, a se prearadica, a se ridica, (fam fig) a se infoia, a se umfla, (arg ) a se sucari

fali vb v CINSTI. CANTA ELOGIA. GLORIFICA LAUDA MARI OMAGIA PREAMARI PREASLAVI PROSLAVI. SLAVI VENERA

falnice s. v. AROGANTA. FALA. FUDULIE. INFATUARE. INFUMURARE. IN GAMFARE. MANDRIE. ORGOLIU. SEMETIE. TRUFIE. VANITATE.

falos adj. v. ARATOS. CHIPES. FALNIC. FRUMOS. FUDUL. GLORIOS. GRANDIOS GRANDOMAN. IMPOZANT. IMPRESIONANT. IMPUNATOR. INFATUAT. INCREZUT. INFUMURAT. INGAMFAT. MAIES TOS. MARET. MEGALOMAN. MANDRU. ORGOLIOS. SEMET. SPLENDID. STRALUCIT. TRUFAS. TANTOS. VANITOS.

falosnie s. v. AROGANTA. FALA. FUDULII-. INFATUARE. INFUMURARE. INGAMFARE. MANDRIE. ORGOLIU.

SEME'i IE. TRUFIE. VANITATE.

alo vb. v. FALI. FUDULI. GROZAVI. INFATUA. IMPAUNA. INFUMURA. IN GAMFA. LAUDA. MANDRL SEMETI.

falo.e s. v. AROGANTA. FALA. FUDULIE. INFATUARE. INFUMURARE. INGAMFARE. MANDRIE. ORGOLIU. SEMETIE. TRUFIE. VANITATE.

FALTU vb. (TEHN.) a lambui.

FALTUlRE s. (TEHN.) faltuit, lambuire.

FALTUT s. (TEHN.) faltuire, lambuire.

fanars s. v. LICURICI.

FAPTAS s. (JUR.) 1 faptuitor, infractor, raufacator. (~ a fost condamnat.) 2 autor, faptuitor, (inv.) pricinuitor. (~ furtului.)

FAPTU vb. (JUR.) a comite, a face, a savirsi, (inv ) a plini. (A ~ o infractiune.)

FAPTURE s. (JUR.) comitere, facere, sa-virsire. (~ unei crime.)

FAPTUITOR s. (JUR.) 1. faptas, infractor, raufacator. (~ a fost condamnat.) . autor, faptas, (inv.) pricinuitor. (~ furtului.)

FAPTURA s. . animal, creatura, dobitoc, fiinta, lighioana, necuvantator, vietate, vietuitoare, (inv.) dihanie, sazdnie, (fig.) suflare, (inv. fig.) zidire, ziditra. . aspect, chip, infatisare, vedere. (Frumos la ~.) 3 inaltime, statura, talie, (inv. si pop.) boi, (pop.) stat. (Mic la ~.) fire, lume, natura, univers. (Clnecul lui se raspindea peste intreaga ~.)

faptura s. v. ASPECT. CONFIGURATIE. CONFORMATIE. DIVINITATE. DUMNEZEU. FIZIONOMIE. FORMA. IDOL. INFATISARE. PROFIL. STRUCTURA. ZEITATE. ZEU.

FARA adv., prep. I. adv. (inv.) bez. (A dat tributul, ~ plocon.) prep. minus. (5 ~ 3.)

fara conj. v. CI. DAR. INSA. NUMAI.

faradelege adj. v. MISELESC. RUSINOS. SCELERAT.

faradelege adj., s. v. ABJECT. INFAM. JOSNIC. MISEL. MIZERABIL. MARSAV. NEDEMN. NELEGIUIT. NEMERNIC. NETREBNIC. TICALOS.

FARADELEGE s. abjectie, infamie, josnicie, miselie, marsavie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, ticalosie, (livr.) ignominie, turpitudine, (astazi rar) scelertie, (pop. si fam.) parsivnie, (pop.) becisnicie, blestematie, scarna-

ve, spurcaciune, (reg.) marsavnie, (inv.) bazaconie, blestemacine, nebunie, necurat, necura-te, necuratre, paganatte, pagane, verigase, (fig.) murdarie. (A comite o ~.)

farafnds. v. ABIS. ADANC. PRAPASTIE.

farbu vb. v. COLORA. VOPSI.

fartxire s. v. COLORARE. COLORAT. VOPSIRE. VOPSIT.

farbuit adj. v. COLORAT. VOPSIT.

FARAM vb. a (se) sfari raa, a (se) zdrobi, (rar) a (se) ci sa.

FARAMARE s. sfaramare, zdrobire, (rar) casare.

FARMT adj. sfaramat, zdrobit. (Un ras ~.)

FARMA s. 1. buea(ica, pic, (reg.) bucaciora, bucatea, zdrela, (prin Transilv.) mangota, mngura, (Olt.) scrmura, (Olt. si sudul Transilv.) smacarie, (Ban.) smicuratra. (Manlnca o ~_ de pline.) firimitura, (reg.) farimatra, sfarama. CA adunat ~ele de pline de pe masa.) fir. pic, picatura, piscatura, strop, (reg.) piculte, srol ce, tara, (Mokl. si Munt.) slema, (fig.) scantie (Nici o ~ de)

FARAMATRA s. bucatica, sfaramatura. (~ dintr-un obicei.)

farimatra s. v. BRAC. FARAMA. FIRIMITURA. SFARAMATURA. FARAMCA s. faramita.

FARAMICIS adj. friabil, sfaramicios, (prin Ban. si Transilv.) sfarms. (Material ~.)

FRAMIT vb. a marunti, a sfarama, (rar) a amanunti, (Ban. si prin Transilv.) a mleci. (A ~ un aliment.) FARAMTA s. faramica. farsng s. v. CASLEGI. FAT s. (ANAT.) fetus.

fat s. v. BAIAT. CANTARET. COPIL. DASCAL. DIAC. FECIOR. FIU. PARACLISER. PSALT. PUL TARCOVNIC.

FATA vb. a face, a naste, (prin Transilv.) a pui (yaea a ~ un oitei.)

FATRE s. fatat, nastere. (~ unui mtnz.) FATAT s. fatare, nastere. (~ unul vitel.) fatalau s. v. HERMAFRODIT. fatca s. v. COPILA. FETITA. fatta s. v. COPILA. FETITA. FATARNIC s., adj. s. ipocrit, mincinos, perfid, prefacut, siret, viclean, (livr.) fariseu, (reg.) proclet, (inv.) lelpz, (fig.) iezuit, tar-tf, trombonist (Mare ~ mai el) 2. adj. duplicitar, fals, fariseic, ipocrit, mincinos, perfid, prefacut, siret, viclean, (livr.) machiavelic, (rar) machiavelstic, (reg.) proclet, (inv.) fatart, telpiz, (fig.) iezuit, iezutic, (pop. fig.) pestrit, (inv. fig ) calp, zugravit. (Atitudine ~.) fatare s. v. DUPLICITATE. FALSITATE. FATARNICIE. IPOCRIZIE. MINCIUNA. PERFIDIE. PREFACATORIE. VICLENIE. VICLESUG.

fatart adj. v. DUPLICITAR. FALS. FARISEIC. FATARNIC. IPOCRIT. MINCINOS. PERFID. PREFACUT. SIRET VICLEAN. fatarnici vb. v. AVANTAJA. FACE. FAVORIZA. PARTINI. PREFACE. PRIVILEGIA. PROTEJA. SIMULA.

FATARNICIE s. duplicitate, falsitate, ipocrizie, minciuna, perfidie, prefacatorie, viclenie, viclesug, (Iivr.) fariseism, machiavelism, tartufere, tartufsm, (rar si fam.) machiaver li'c, (inv.) fatare, prefacnie, prefacatra, pro-clete, (fig.) iezuitsm, mascarada. (A fost dovedita ~ lui.)

FATS adj., adv. 1 adj. declarat, deschis, marturisit, recunoscut, vadit, (iivr.) manifest. (Dusman ~ al razboiului.) adj. direct. (Provocare ~.) 3. adv. deschis, direct, franc, sincer, (inv.) aievea, avedre. (f;g.) neted, verde. (1-a spus ~ tot ce avea de spus.)

FATU vb. 1. a driscui. (A ~ tencuiala de pe zid.) a netezi, a nivela, (pop.) a obli. (A ~ un perete.) . a lustrui. (A ~ un obiect neted.)

atu vb. v. GELUL PALMUL IUNDELA. RINDELUI.

rVf'UILA s. 1 ftuire, fatuit, netezire, nivelare. (~ unni perete.) &, ftuire, fatuit, lustruire, lustruit. (~ unui obiect.)

fatuiala s. v. GELU1RE. PALMUIALA. PALMUIRE. RINDEL.ARE. RJNDELUIRE. RINDELUIT.

FATUARE, s. 1 driscuire, driscuit, fatuit. (~ tencuielii unui zid.) fatuiala, fatuit, netezire, nivelare. (~ unui. perete.) , fatuiala, aluit, lustruire, lustruit. (~ unui obiect.)

fature s. v. GELUIRE. PALMUIALA. PALMUIRE. RINDELARE. RINDELUIRE. RINDELUIT.

FATUF adj. 1 netezit, nivelat. (Zid ~.) , lustruit. (Obiect ~.)

FATUT s. 1 driscuire, driscuit, fatuire. (~ tencuielii unui zid.) fatuiala, fatuire, netezire, nivelare. (~ unui perele.) fatuiala, fatuire, lustruire, lustruit. (~ unui obiect.)

atut s. v. GELUIRE. RINDELARE.

RINDELUIRE. RINDELUIT.

FATUITORE s. (TEHN.) drisca, (reg.) mala, netezitoare, (Transilv. si Ban.) simitau. (~ pentru mortar.)

fatuitr s. v. RINDEA.

faurar s. v. CREATOR. FAURITOR. FEBRUARIE. FIERAR. INFAPTUITOR. NASCOCITOR. PLASMUITOR. REALIZATOR.

faurare s. v. FIERARIE.

FAUR vb. 1. a crea, a infaptui, a intemeia, a realiza. (A ~ un stat national unitar.) a efectua, a executa, a face, a infaptui, a realiza, 'i savirsi. (A ~ o lucrare durabila.)

faure s. v. FIERAR [E.

FAURRE s. 1. creare, infaptuire, intemeiere, realizare. (~ unui stat national unitar.) 2. executare, executie, facere, realizare. (~ anei opere durabile.)

fauriste s, v. FIERARIE.

FALIRITR s. 1. creator, infaptuitor, nas-cocitor, plasmuitor, realizator, (inv ) savarsi-tr, scornit r, (fig.) faurar. (~ al unui nou procedeu pentru) creator, fondator, intemeietor, (inv.) tocmitr. (~ de scoala.) s. v. SLABICIUNE,

FEBRA s. 1 (MED.) calduri (pi.), fierbinteala, friguri (pi.), temperatura, (pop.) arsita, (reg.) naplaila, vipie, (inv.) aprinzela, (rar fig.) jar. (Un bolnav cu ~.) (MED.) febra paratifoida = paratifos ; febra tifoida - tifos, (pop.) lingoare, (reg.) trohna, boala-lnga, boala-mre, boala-re. .* (fig.) incordare, tensiune. (~ examenelor, a asteptarii.)

febra exantemtiea s. v. TiFOS EPIDEMIC. TIFOS EXANTEMATC.

FEBRIFG s., adj. (FARM.) anticaloric, antifebril, antipiretic, antitermic. (Aspirina este un ~.)

FEBRL adj. intens, incordat. insufletit, viu. (Ritm ~ de munca.) incordat, infrigurat. (O asteptare ~.)

FEBRILITATE s. agitatie, incordare, infrigurare, neastampar, neliniste, nerabdare, tensiune. (~ plecarii la drum.)

FEBRUARIE s. (pop.) faur, faurar.

FECALE s. pi. (FIZIOL.) excrement, (pop.) caet, scirna, scapau, (reg.) scarnavc, spurc, spurcat, spurcaciune, (inv.) scrmet, (fam.) caca, coco, gali, (fig.) rahat, (eufemistic) scaun.

FECIOARA s., adj. 1 s. fata, virgina, (inv.) vrgura. s. (BIS.) Fecioara Maria = madona (art.), nascatoarea (art.), preacurata (art.), preanevinovata (art.), preasfinta (art.), precista (art.). Maica Domnului, Sfanta Fecioara, (inv.) bogordnita (art.), preacinstita (art.). . adj. casta, neprihanita, virgina, (inv.) intreaga, (fig.) imaculata. (O tlnara ~.) s. art. (ASTRON.) Virgina (art.). (~ este o constelatie zodiacala.)

FECIOR s. 1 baiat, copil, fiu, (inv. si pop.) fat, (Ban.) cocon. (Are tata trei ~.) flacau, tanar, (pop. si fam.) june, (Olt. si Munt.) danc, (Transilv.) melen, (Transilv. siMaram.) prunc, (inv.) voinic. (Un ~ de hora.) . lacheu, valet, (rar) camerier, (inv., prin Molcl.) jocheu. (Un ~ la o casa boiereasca.)

FECIORS s. flacaias, (Transilv.) melens.

fecior boierse s. v. ISPRAVNICEL. VA-TASEL.

FECIORELNIC adj. candid, cast, fecioresc, inocent, neprihanit, nevinovat, pudic, virgin, virginal, (inv.) nestrict, prost, vrgur, (fig.) curat, imaculat, neantinat, nepatat, pur, serafic, (inv. fig.) neatins, preacurat. (Un surls ~.)

FECIORESC adj. 1 (inv. si reg.) fetesc. (Un obraz ~.) . candid, cast, feciorelnic, inocent, neprihanit, nevinovat, pudic, virgin, virginal, (inv.) nestrict, prost, vrgur, (fig.) curat, imaculat, neantinat, nepatat, pur, serafic, (inv. fig.) neatins, preacurat. (Un surls ~.)

FECIORSTE adv. (reg.) feteste. (Su rlde ~.)

FECIORCA s. (BOT.; Ilcrniaria glabra) (reg.) feciorie, iarba datului si-a-fptului, iar-ba-feciorei, iarba fecirilor, iarba surpatrii

FECIORE s. 1 castitate, cinste, neprihanire, nevinovatie, virginitate, (pop.( fete, (fig.) curatenie, (inv. fig.) curatie. (~ unei fete; si-a pastrat ~.) 2 candoare, castate, inocenta, neprihanire, nevinovatie, pudicitate, pudoare, virginitate, (inv.) smerenie, vergure,

(fig.) curatenie, imaculre, neantinre, puritate, (inv. fig.) curatie. (~ zlmbetului ei.) feciorie s. v. FECIORICA. feculntadj.v. CONSISTENT. HRANITOR. NUTRITIV. SATIOS. SUCULENT.

FECUND adj. 1 prolific, (pop. si fam.) puis, samants, (inv. si reg.) plodicis, (inv.) plodit, ploditr, pldnic, plods, rodnic. (Animal ~.) bogat, fertil, gras, manos, productiv, roditor, rodnic, (inv.) producator, rodit, rodos, spornic. (Pamlnt ~.) prodigios, productiv, prolific. (Un scriitor ~.)

FECUNDA vb. a calca. (Cocosul ~ gaina.)

FECUNDARE s. fecunda tie. (Proces de ~.)

FECUNDTIE s. fecundare. (Proces de ~.)

FECUNDITATE s. I. prolificitate, (inv.)

plod, plodicine, plodnice, rodnicie. (~ unui

animal.) fertilitate, productivitate, rodire,

rodnicie, (rar) manose. (~ unui teren.)

prolificitate. (~ unui scriitor.)

FDER s. (TEIIN.) lamba. (~ la o piesa de lemn.) FEDERAL adj. federativ. (Stat ~.) FEDERATV adj. federal. (Republica ~.) FEDERATIE s. stat federal. fee s. v. ZANA.

FEERIC adj. fermecator, incantator, minunat, (fig.) imbatator. (Un peisaj ~.)

FEL s. I. cale, chip, forma, maniera, metoda, mijloc, mod, modalitate, posibilitate, procedare, procedeu, procedura, putinta, sistem, (reg.) cap, mdru, (inv.) manopera, mrsa, mediu, mijlocire. (Alt ~ de a rezolva o problema.) maniera, metoda, mod, stil. (~ de lucru al cuiva.) 3 gen, maniera, mod, modalitate, regim, sistem, stil. (~ de viata.) chip, gen, maniera, mod, sens, (rar) spirit. (Se pot face si alte observatii In acelasi ~.) 5 fire. (Asa e ~meu.) gen, mod, soi. (Are un ~ de timiditate nejui/ificala.) 7 chip, fason, model, (inv. si reg.) moda. (Facut dupa ~ ) categorie, chip, gen, neam, soi, sort, specie, tip, varietate, (reg.) made, sad, (inv., mai ales in Transilv.) plasa. (Toate ~ de fructe.) 9 categorie, clasa, gen, soi, specie, speta, tip, varietate, (inv. si reg.) ruda. (Un anumit ~ de indivizi.) JO. categorie, gen, soi, specie, speta, tip, (inv. si pop.) seama, (fig. peior.) poama, samnta, scula, stamba, taci'm. (Ce ~ de om o mai fi si asta?) categorie, gen, soi, teapa, (fig.) calibru, (reg. fig.) panura. (Avea doar prieteni de ~ iui.) gen, mod, soi, specie, specimen, tip, varietate, (reg.) mdru. (Exista urmatoarele ~ de silogisme) caracter, factura, gen, natura. (Compozitie de un ~ aparte.) datina, obicei, randuiala, traditie, uz, uzanta, (inv. si pop.) rand, (pop.) data, lege, (inv. si reg.) pomana, (reg.) ornda, (Transilv.) sca, (prin Ban.) zacn, (inv.) pravila, prednie, sart, tocmeala, (turcism inv.) adt. (Asa-i ~ din batrlni.)

FELCER s. 1 (MED.) agent sanitar. . (MED. VET.) (iesit din uz) subchirrg.

FELDSPATOD s. (MIN.) 1 nefelin, sodalit. leucit.

flega -. v. BASMA. BULEANDRA-CARPA. FLEANDURA. LEGATURA.

OTREAPA. PETICA. TULPAN. ZDREANTA.

felegs adj. v. FLENDUROS. RUPT. ZDRENTAROS ZDRENTUIT.

felehrt s. v. CAPATAI. CEATLAU.

CRUCE. VARTEJ.

felezu s. v. MATUROI. TARN.

FELICITA vb. (inv. si glumet) a (se) congratula, (inv.) a (se) ferici, a (se) gratula, a (se) hiritisi. (Se ~ reciproc pentru succesele dobin-dite.)

FELICITARE s. (inv. si glumet) congratu Ire, congratulati?,, (inv.) gratulare, hiriti-sela, hiritisre, (grecism inv.) sinharticon. (~ cuiva pentru succesele doblndite.)

FELD adj., s. (ZOOL.) felin. (Pisica este un ~.)

FELN adj., s. I adj., s. (ZOOL.) felid. (Leul este un ~.) adj. (rar) pisics. (Minylieri ~.)

FELINAR s. 1. lampa, (Transilv.) lamps, (inv.) fanar, finr. (Un ~ aprins.) (BOT.) felinarul furnicii = (reg.) lamps. (Inflorescenta papadiei se numeste popular ~.)

FELIOARA s. fcliuta. (O ~ de brlnza.)

FELITA s. felioara. (O ~ de pline.)

FELONE s. (IST.) (inv.) hiclene. (~ vasalului fata de senior.)

feluri vb. v. DEOSEBI. DIFERENTIA. DIFERI. VARIA.

FELURME s. diversitate, multiplicitate, multilateralitate, pluralitate, variatie, varietate. (O ~ de aspecte.)

FELURT adj. 1. deosebit, diferit, divers, variat, (inv. si pop.) osebit, (inv.) despartit, vriu. (Un sortiment ~ de marfuri.) amestecat, diferit, eterogen, impestritat, pestrit, variat, (reg.) mistret. (Elemente ~.) 3 diferit, divers, pestrit, variat. (Un public ~.)

FEMEIE s. 1 (pop.) muiere, nevasta, (fig. si ir.) fusta. (O ~ cu un copil.) femeie de strada = cocota, curva, prostituata, tarfa, (pop. si fam.) dama, madama, (inv. si reg.) partotna, telalta, telelica, (reg.) lele, mada-rnta.scortotna, terfa, tarnota, (prin Transilv.) bndura, bula, (prin Bucov.) craita, (prin Ma-ram.) lndra, (prin Mold. si Bucov.) misrca, (inv.) magopta, talnita, femeie publica, (fam.) fleorta, fleortotna, sulendra, (fig.) bulen-dra, pupaza, putoare, taratra, (reg. fig.) haita, pupezoica, terfeloaga, (Transilv. fig.) gda, (prin Mold. fig.) ruptura, (arg.) maimuta, marcova, mastroca.

femeie s. v. FAMILIE. NEAM. NEVASTA. SOTIE. VITA.

femeie publica s v. COCOTA. CURVA. FEMEIE DE STRADA. PROSTITUATA-TARFA.

FEMEIESC adj feminin, (inv. si pop.) muiersc, (inv. si reg.) muiers, (reg.) muieratic. (Un uesmlnt ~.)

FEMEISTE adv (pop.) muierste. (Se imbraca ~ )

FEMEIUSCA s. 1. (ZOOL.) femela, (inv. si reg.) muiersa, muiersca, muierta. (~stur-

zului.) (TEHN.) muierusca, (reg.) mait, mna, scindurta. (~ la razboiul de tesut.)

FEMELA s. (ZOOL.) femeiusca, (inv. si reg.) muiersa, muierusca, muierta. (~ sticlete-tui.)

FEMINAN adj. femeiesc, (inv. si pop.) muie-rsc, (inv. si reg.) muiers, (reg.) muieratic. (Un vesmlnt ~.)

FEMUR s. (ANAT.) (prin Munt., Olt. siTran-silv.) sodoln.

FENAMNA s. (FARM.) amfetamina, ben-zedrina. (~ este un excitant al sistemului nervos central.)

FENAZNA s. (FARM.) analgezina, anti-pirina. (~ se foloseste impotriva febrei.)

FENC s. (ZOOL.; Fennecus zerda) (rar) vulpea-desertului.

FENERGN s. (FARM.) prometazina, ro-mergan.

FENILAMiNA s. (CHIM.) aminobenzen, anilina.

FENOL s. (CHIM., FARM.) acid carbolic, acid fenic, (inv.) carbl.

FENOMEN s. 1 proces. (~ fizic, chimic, biologic-) fenomen antropic = fenomen antro-pogen ; fenomen antropogen = fenomen antropic 3 fapt. (~ de limba )

FENOMENAL adj. 1 colosal, enorm exceptional, extraordinar, fabulos, fantastic, formidabil, gigantic, grozav, imens, infinit, neauzit, nebun, negrait, neanchipuit, nemaiauzit, nemaicunoscut, nemaiantalnit, nemaipomenit, nemaivazut, nesfarsit, nespus, teribil, uimitor, uluitor, unic, urias, (livr.) mirbil, (inv.) mann, necrezut, (fig.) piramidal. (A avut din nou un noroc ~> colosal, cumplit, extraordinar, formida-b 1. groaznic, grozav, infernal, infiorator, ingrozitor, nspaimantator, naprasnic, strasnic, teribil, (Transilv.) pogan, (fig.) indracit, turbat, (0 vijelie ~.)

FENOPLST s. (CHIM.) rasina fcnolica. (~ pentru lacuri.)

FERASTRAU s (TEHN.) (reg.) chimiliora,

ferastrau s. v. IARBA-OSULUI. MALAOI.

FERCHES adj. aranjat, cochet, dichisit, elegant, ferchezuit, gatit, ingrijit, spilcuit, (pop. si fam. depr.) sclivisit, (pop.) dres.) (Transilv. si Ban ) cnas. (Transilv.) nilcos, (turcism inv.) muchelf. (Un tanar ~.)

FERCHEZU vb. a (se) aranja, a (se) dichisi, a (se) gati, a (se) impodobi, a (se) spilcui, (pop. si fam. depr.) a (se) sclivisi, (pop) a (se) drege, a (se) mota, (inv. si reg.) a (se) muchilipsi, a (se) podobi, a (se) tocmi, (reg.) a (se) castiga, (prin Transilv. si Maram.) a (se) padai, (prin Mold.) a (se) putui, (prin Transilv. si Mold.) a se) putului, (Ban.) a (se) schili, (inv.) a (se) si oii, a (se) stolisi, (arg.( a (se) sucari. (Ce e-ai ~ asa?)

FF-TtCHEZUILA s. aranjare dichiseala, dichisirc, ferchezuire, gatire, spilcuiala, spilcuire, (pop. si fam. depr.) sclivisela, sclivisre. (Ce-i ~ '/sta la tine?)

FERCHEZURE s. aranjare, dichiseala, dichisire, ferchezuiala, gatire, spilcuiala, spil-

cuire, (pop. si fam. depr.) sclivisela, sclivisre. (Ce-i ~ asta ia tine?)

FERCHEZUIT adj. aranjat, cochet, dichisit, elegant, ferches, gatit, ingrijit, spilcuit, (pop. si fam. depr.) sclivisit, (pop.) dres, (Transilv. si Ban.) cnas, (Transilv.) nilcos, (turcism inv.) muchelf. (Un tanar ~.)

ferdela s. v. BANITA. DUBLU-DECALI-TRU.

ferdidu s. v. BATATOR fereala s. v. ADAPOST. ATENTIE.

BAGARE DE SEAMA. CIRCUMSPECTIE. GRIJA. LUARE-AMINTE. PRECAUTIE. PREVEDERE. PRUDENTA.

FEREASTRA s. 1 geam.' (Se uita pe ~ .) 2. (FIZ.) fanta. (~ pentru radiatii corpuscu-lare.)

FERECA vb. 1. a sinui .(A ~ carul, roata.) a imbraca. (A ~ un obiect cu argint.) a incatusa, a inlantui, a lega. (A ~ un arestat.) 4. a (se) inchide, a (se) incuia, a (se) zavori. (A ~ o casa, o usa; s-a ~ In casa.)

FERECRE s. 1 ferecat, sinuire, sinuit. (~ unei roti.) incatusare, inlantuire. (~ unui detinut.) inchidere, incuiere zavorare. (~ asii)

FERECAT adj. 1. sinuit, (pop.) infierat. (Cor ~ ; roti ~.) . incatusat, inlantuit, legat (Detinut ~.) . inchis, incuiat, zavorit. (Casa, usa ~.)

FERECAT s. ferecare, sinuire, sinuit. (~ unei roti.) fereca-lba s. v. AGLICA. feredu s. v. BAIE. CADA. VANA. feredu vb. v. IMBAIA. SCALDA. ferga s. v. SPINAREA-LUPULUI. FEREGEA s. (reg.) hbot. (~ pentru femeile musulmane.)

feregea s. v. STRASNIC. FEREGTA s. (BOT.; Polypodium vulgare) (reg.( feriga, iarba-dlce.

FERESTRUICA s. ferestruie. FERESTRIE s. ferestruica. FERFENITI vb. a (se) hartani, a (se) rupe, a (se) sfasia, a (se) zdrentui, (fam.) a (se) varzui. FERFENITIT adj. hartanit, rupt, sfasiat, zdrentaros, zdrentuit, (pop. si fam.) ferfenits. (O carte ~; o haina ~.)

ferfenits adj. v. FERFENITIT. IIAR1A-NIT. RUPT. SFASIAT ZDRENTAROS. ZDRENTUIT.

FER vb. 1 a apara, a ocroti, a pazi, a proteja, (livr.) a prezerva, a salvgarda, (astazi rar) a scuti, (inv. si pop.) a obladui, (inv. si reg.) a ocoli, (inv.) a veghea, (fig.) a acoperi. (Sa-i ~ de primejdii.) 2. a se pazi, (inv. si reg.) a se socoti, (inv.) a se lepada, a se veghea. (Sa le ~ de raceala.) 3. a evita, a impiedica, a indeparta, a inlatura, a ocoli, a preantampina, a preveni, (rar) a se apara. (incearca sa se ~ de primejdie.) 4. a evita, a ocoli, a se pazi, (inv.) a se indupleca. (Se ~ sa faca un anumit lucru.) 5 a evita. (Ma ~ sa-l Intllnesc.) 6 a fugi (~ din calea luil) a-si ascunde. (A-si ~ ochii, privirile.) 8. a se trage. (S a ~ rep_ed Intr-o parte.) 9 a eschiva, a para, (inv. si reg )

a sprijini. (A ~ lovitura adversarului, la box.) 10. a evita, a ocoli. (Se ~ de cuvintele abstracte.)

feri vb. v. RESPECTA. TINE.

ferice arij. invar. v. FERICIT.

FERICE interj, halal !, noroc ! (~ de voi!)

ferice s. v. AGLICA. FERICIRE.

FERICI vb. (pop.) a noroci. (Soarta il~.)

ferici vb. v. BINECUVANTA. FELICITA. GLORIFICA. LAUDA. MARI. PREAMARI. PREASLAVI. PROSLAVI. SLAVI.

ferice s. v. FERICIRE.

FERICRE s. 1 (livr.) beatitudine, (inv. si pop.) ferice, (inv.) ferice. (Stare de ~.) noroc, (pop.) norocire. (A dat ~ peste el.)

FERICAT adj. 1 (inv. si pop.) norocit, (pop.) ferice. (Om ~.) . ineantat, radios. (O fafa ~.) adecvat, binevenit, bun, favorabil, indicat, nimerit, oportun, potrivit, prielnic, propice, (livr.) pertinent, (pop.) priincios. (Un prilej ~.)

fericta s. v. STRASNIC.

feriflger s. v. PARATRASNET.

FERIGA s. (BOT.) (reg.) navalnic, creasta-coc sului, iarba srpelui, spasul drcului, spa-ta-drcului, spinarea-lpuhii. (Numeroase plante pteridofile poarta numele de ~.)

feriga s. v. FEREGUTA.

feriga-marnta s. v. STRASNIC.

ferige s. v AGLICA.

ferigta s. v. RUGINITA.

FERRE s. aparare, ocrotire, pazire, protejare, (livr.) salvgardare, (inv. si pop.) obladuire. (~ tarii de primejdii.)

FERT adj. 1. adapostit, aparat, ocrotit, pazit, protejat, sigur, (inv.) scutit. (Un loc mai ~.) . ascuns, dosit, dosnic, izolat, laturalnic, retras, singuratic, tainic, tainuit, (rar) laturas, (inv. si reg.) sacrt, (reg.) laturs. (In ungherul cel mai ~.) 3. ascuns, furis, furisat. (O sarutare ~.)

feritn s. v. PARATRASNET.

FERM adj., adv. 1. adj. decis, darz, hotarat. Inflexibil, intransigent, neabatut, neclintit, nestramutat, nesovaitor, statornic, (inv.) ne-pregetatr. (Om ~; caracter ~.) adj. categoric, decis, expres, formal, hotarat, neezitant, neoscilant, net, transant, (inv.) rezolut. (Vn refuz ~.) adj. categoric, convins, decis, hotarat, raspicat. (Cu glas ~.) 4. adv. categoric, decis, hotarat, net, transant, (reg.) regulat, (fam.) ritos. (L a refuzat ~.) 5 adj. hotarat, neabatut, nesovaielnic, nesovaitor, sigur. (Cu pasi ~.) G adj. cert, fixat, hotarat. (Data ~.)

FERMECA vb. 1. a deseanta, a face, a meni, a ursi, a vraji, (pop.) a solomoni, (reg.) a boboni, a bosconi, a boscorodi, a ravni, (prin Transilv.) a pohibi. (A-i ~ cuiva cu ulcica.) a atrage, a captiva, a cuceri, a delecta, a desfata, a fascina, a ineanta, a rapi, a seduce, a subjuga, a vraji, (fig.) a hipnotiza, a magnetiza. (Spectacolul l-a ~.)

FERMECARE s. captivare, cucerire, delectare, desfatare, fascinare, fascinatie, ineantare, rapire, seducere, seductie, subjugare, vrajire.

FERMECAT adj. 1 vrajit, (reg.) boscont. (Un om ~.) magic, vrajit. (O bagheta ~.) 3. captivat, cucerit, fascinat, ineantat, rapit, sedus, subjugat, vrajit. (Un public ~.)

fermecatoare s. v. BABA. VRAJITOARE.

FERMECATOR adj. I. captivant, cuceritor, desfatator, fascinant, ineantator, rapitor, seducator, (rar) subjugatr, (frantuzisiiu sarmant, (inv.) desfatat, (fig.) delicios, hipnotizant, savuros. (Un spectacol ~.) feerie, ineantator, minunat, (fig.) imbatator. (Vn peisaj~ .) adorabil, ineantator. (Un tanar ~ ,)

fermecator s. v. VRAJITOR.

fermccatoresa s. v. BABA. VRAJITOARE.

fermecatorsc adj. v. MAGIC. VRAJITORESC.

fermecatore s. v. DESCANTEC. FARMEC MAGIE. VRAJA. VRAJITORIE.

fermeearra s. v. DESCANTEC, FARMEC. MAGIE. VRAJA. VRAJITORIE.

FERMENT s. 1 (BIOL.) diastaza, enzima.

2 maia, (reg.) sad. (~ pentru inchegat laptele.) FERMENTA vb. 1 (pop.) a dospi. (O substanta care ~.) a se acri, a se altera, a se descompune, a se imputi, a se inacri, a se strica, (inv. si reg.) a se sarbezi, a se sminti, (reg.) a se mocni, a se zeri, (prin Ban.) a se pascavi, (prin Transilv.) a se scoce. (Laptele s-a ~.) 3. a se aprinde, a se incinge, (reg.) a se izgori, (inv.) a se scoce. (Finul se ~ >

FERMENTARE s. 1. fermentatie. (Procesul de~.) fermentatie, (pop.) dospire. (~ unei substante.) 3. acrire, alterare, descompunere, imputire, inacrire, stricare. (~ mlncarii.)

FERMENTAT adj. 1. (pop.) dospit. (Substanta ~.) 2. acrit, acru, alterat, descompus, imputit, inacrit, stricat, (inv. si pop.) searbad, (reg.) mocnit, sarbezt, (prin Maram.) scopt. (Aliment ~.)

FERMENTATIE s. 1. fermentare. (Procesa? de ~.) fermentare, (pop.) dospire. (~ unei substante.)

FERMIER s. (inv.) mier.

FERMITATE s. 1 darzenie, hotarare, intransigenta, neclintire, neanduplecare, ncslra-mutare, ncsovaire, statornicie, (livr.) decizie, (inv.) neprget, (fig.) inflexibilitate. hotarare,, siguranta. (Vocea lui capatase mai multa ~./

putere, tarie. (N-a avut ~ sa suporte.) FEROCE adj., adv. 1. adj. animalic, bestial,.

fioros, salbatic. (Un act ~.) 2. adj. barbar, crud, inuman, nemilos, neomenos, salbatic. (inv.) varvarsc, (fig.) dur. '(Un procedeu ~.) 3. adj., adv. aprig, aspru, barbar, brutal, ciinos, crincen, crud, crunt, cumplit, fioros, hain, inuman, necrutator, neiertator, neamblin zit, neanduplecat, neandurat, neandurator, nemilos, neomenos, neuman, rau, salbatic, singc" ros, violent, (livr.) sanguinar, (inv. si pop.) naslnic, (inv. si reg.) tare, (reg.) pogan, (Mold. si Bucov.) aTn, hapsan, (inv.) jestc, jieoine-nt, sangunic, salbatics, sirep, (fig.) dur, negru.. (Om ~ ; se poarta ~.)

FEROCITATE s. 1. animalitate, bestialitate,, salbaticie. (~ unui asasin.) asprime, barbarie, brutalitate, cruzime, neandurare, neome-

nie, rautate, salbaticie, violenta, vitregie, (rar) nemila, nemilostivre, (pop.) caine, cainosnie, (inv. si reg.) nasilnice, (inv.) crancene, cruze, cumplicine, cumplre, grozavie, neomenre, raicine, salbatacme, salbaticiune, sirepe, varvarie, (fig.) duritate. (~ purtarii cuiva.)

FEROD s. (TEHN.) metalazbest

FEROVIAR s. ceferist.

FERTL adj. bogat, fecund, gras, manos, productiv, roditor, rodnic, (inv.) producator, rodit, rodos, spornic. (Teren ~.)

FERTILITATE s. fecunditate, productivitate, rodire, rodnicie, (rar) manose. (~ solului. ) ' FERTILIZA vb. (rar) a rodi. (A ~ ogorul.)

FERVENT adj. avantat, entuziasmat, entuziast, focos, inflacarat, infocat, insufletit, pasionat, (livr.) ardent, (fig.) aprins, arzator, fierbinte, inaripat. (Cuvinte ~ ; un discurs ~.)

ierrnta s. v. ARDOARE. AVANT. ELAN. ENTUZIASM. INFLACARARE. INFOCARE. INSUFLETIRE. PASIUNE. PATIMA. PORNIRE.

fervoare s, v. ARDOARE. AVANT. BIGOTISM. ELAN. ENTUZIASM. FANATISM. HABOTNICIE. INFLACARARE. INFOCARE INSUFLETIRE. PASIUNE. PATIMA. PORNIRE.

FESA s. (ANAT.) buca.

fcsfesie s. pi. v. ZORZOANE.

FESTA s. farsa, ghidusie, gluma, pacaleala, pacalitura, pozna, strengarie, (pop. si fam.) renghi, sotie, (reg.) nasarmba, pacala, (Ban. si Transilv.) misculnta, (prin Ban. si Tran-silv.) sma, (prin Transilv.) sancalane, (prin Transilv. si Munt.) sancale, (inv.) bosm. (Lasa-te de ~e!)

festin s. v. BANCHET. MASA. OSPAT. PRAZNIC. PRAZNUIRE. PRANZ.

FESTV adj., adv. 1. adj. sarbatoresc, solemn, (inv.) solemnei. (Adunare, zi, atmosfera ~ .) 2. adv. sarbatoreste, solemn. (Strazile slnt Impodobite ~.)

FESTIVITATE s I sarbatoare, solemnitate. (~ dezvelirii monumentului.) serbare, (rar) sarbatoare, (inv.) sarbatore. (~ de impartire a premiilor.)

fcstn s. v. GHIRLANDA.

fesnicar s. v. SFESNIC.

<Vte! vb. v. JEGSI. MANJI. MURDARI PATA.

cstelt adj. v. JEGOS. MANJIT. MURDAR. NEGRU. NESPALAT. PATAT RAPANOS. SLINOS. SOIOS.

FESTILA s. fitil, (Transilv. si Maram.( meci. (Bucov. si Transilv.) stert (~ de lampa.)

esala s. v. CHIBRIT.

fetesc adj. v. FECIORESC.

feteste adv. v. FECIORESTE

FETACA s. (BOT.; Valerianella locusta) (reg,) salata-milului.

ietea s. v. COPILA. FETITA.

ietd adj. v DEZAGREABIL. DEZGUSTATOR. DISPLACUT. DIZGRATIOS. GREj TOS. GREU. INFECT. IMPUTIT. NEPLACUT. NESUFERIT. PUTUROS. RAU.

RAU-MIROSITOR. RESPINGATOR. SCAR-BOS. URAT. VICIAT.

fetiditte s. v. DUHOARE. INFECTIE. IMPUTICIUNE. MIASMA. PUTOARE.

fete s. v. CASTITATE. CINSTE. FECIORIE. NEPRIHANIRE. NEVINOVATIE. VIRGINITATE.

FETISCANA s. 1 (fam.) pustnca, pustoaica. (O ~ de vreo 12 ani.) 2. adolescenta, tanara. (O ~ zglobie.)

FETISSM s. fetisizare, (livr.) sacralizare.

FETISIZARE s. fetisism, (livr.) sacralizare.

FETATA s. copila, (pop.) fetica, (reg.) co cta, fatca, fatta, (prin Transilv. si Mold.) (E doar o ~ .)

FETUS s. (ANAT.) fat.

FETISOARA s. obrajor, (fam.) mutrisora

FEUDALISM s. (IST ) feudalitate, oranduire feudala, societate feudala.

FEUDALITATE s. (IST.) feudalism, oranduire feudala, societate feudala.

FEUDA s. (IST.) fief.

FI vb. 1. a exista, a trai, a vietui, (rar) a fiinta, (reg.) a labadui, (inv.) a dainui. (Cit~, omul invata.) 2. a dainui, a dura, a exista, a se mentine, a se pastra, a se perpetua, a persista, a ramane, a trai, a tine, (rar) a subzista, (inv.) a locui, a petrece, a sta, a via. (Cit va ~ lumea si pamlntul; vechi obicei care ~ si astazi.) a se afla, a exista, a se gasi, (pop.) a sta. (~ acolo marfuri de buna calitate.) a se afla, a se gasi, a sta. (Plicul ~ pe masa nedes-facut.) 5 a se afla, a figura, a se gasi, a se numara. (~ printre invitati.) 6. a se afla, a se gasi, a se situa, a veni, (inv. si pop.) a cadea. (Satul ~ pe Olt.) a domicilia, a locui, a sta, a sedea, (pop.) a haladui, a salaslui, (inv. sl reg.) a baciui, (reg.) a salasi, (inv.) a salasui (Mama ~ la Bacau.) 8. a avea, a exista, a se gasi. (~ cine sa m-ajute.) 9. a constitui, a forma, a insemna, a reprezenta, (rar) a prezenta. (Acest capitol ~ partea principala a lucrarii.) 10 a insemna, a semnifica. (Ce racind visezi un porumbel?) 11 a se intimpla, a se petrece. (Cum a ~ ?) a proveni, a se trage. (De unde ~ ?) 13. a trebui, a urma (Gndva~ sa plec.) a costa, a face, a reveni, (rar) a pretui, (inv si reg.) a veni, (inv.) a costisi. (CU ~ metrul de stofa?)

ftacru s. v. BIRJA. TRASURA.

FIARA s. bestie, dihanie, jivina, lighioana, salbaticiune, (pop.) gdina, jignie, (reg.) ciuta, salbaticie, salbaticme, (Transilv. si Mold.) gad, (Transilv.) salbaticitra. (~el padurii.)

fiasco s. v. CADERE. ESEC. INSUCCES. NEREUSITA. P1CARE.

FBRA s. fir. (~ textila.)

FIBRS adj. atos, teios. (Pastai ~ de fa-sole.)

FICAT s. (ANAT.) (inv. si reg.) plamn, (Mold., Bucov. si Transilv.) mai.

catea s. v PIPERUL-LUPULUI. PO-PILN1C.

FICTV adj. imaginar, imaginat, ireal, inchipuit, nascocit, nereal, plasmuit, scornit. (Personaj ~.)

FICTIUNE s. fantezie, imaginatie, inventie, inchipuire, nascocire, plasmuire scorneala, scornire. (Produs al ~.) fidant vb. v. LOGODI. fidantt s. v. LOGODNIC. FIDEJUSIUNE s. (JUR.) cautiune, garantie, (pop.) chezasie, (inv.) adeverinta. (A depus ~ ceruta.)

FIDEJUSR s. (JUR.) cautiune, garant, (pop.) chezs, (inv.) platnic, sdas. (Et este considerat ~ pentru debitor.)

FIDEL adj. 1. cinstit, credincios, devotat, nestramutat, statornic, (livr.) leal, loial, (reg.) slugarnic, (inv.) smerit. (O sotie ~ ; prieten ~ ) . exact. (O reproducere ~.)

FIDELITATE s. 1 cinste, credinta, devotament, statornicie, (livr.) lealitate, (inv. si reg.) printa. (~ sotiei fata de solul ei.) exactitate, exactitudine. (Reprodus cu ~; ~ unei traduceri. )

idiric s. v. CARTOF.

FE conj. ori, sau (inv. si reg.) au, oare, (prin Transilv.) macar, (inv.) savi. (~ barbati, ~ femei.)

FE interj, (fam.) calea-vlea !, treaca-merga I

fie s. y. COPILA. FATA. FIICA. FIECARE pron., adj. pron. cine, fiecine, oricare, oricine, orisicare, orisicine, (inv. si pop.) care, (pop.) fiescre, fiescne, fitecine, (inv. si reg.) cresi, cnesi, (inv.) nestne, vericre, vericne. (Zica ~ ce va vrea.) 2. adj. fiece, oricare, orice, orisicare, tot, (pop.) fiesc, fitec. (~ pasare pe limba ei piere.)

FIECE adj. fiecare, oricare, orice, orisicare, tot, (pop.) fiesc, fitec. (~ pasare pe limba ei piere.)

FIECINE pron. cine, fiecare, oricare, oricine, orisicare, orisicine, (inv. si pop.) care, (pop.) fiescre, fiescne, fitecine, (inv. si reg.) cresi, cnesi, (inv.) nestne, vericre, vericne. (Zica ~ ce va vrea.)

fieci'nd adv. v. ORICAND. ORISICAND. TOTDEAUNA.

FIECUM adv. oricum, orisicum, (inv.) fies-tecm, fitecm.

FIEF s. (IST.) feuda.

FIER s. 1 (CHIM.) (prinBan.) sidr. (Bara de ~.) . (reg.) piglis, (Transilv. si Maram.) teglazau. (~ de caleai.) (TEHN.) fier lat - brazdar, (prin Olt. si Transilv.) sapa. (~ la plug.) (TEHN.) (pop.)custura.(~al coasei.) 5. (la pi.) catuse (pi.), (pop.) obezi (pi.), verigi (pi.), zavore (pi.), (inv.) bnte (pi.), piedici (pi.). (Ucigas prins in ~.)

FIERAR s. (inv. si reg.) faurar, (reg.) covaci, covli, (inv.) faur.

FIERARE s. (reg.) csnita, (Transilv.) co-vacerie, covacle, (Mold. si Bucov.) covale, (Transilv.) faurare, faure, fauriste. (Nicovala se afla In ~.)

FIERBE vb. 1. a cloeoti, (rar) a colcai, (pop.) a unda, (inv.) a undeza. (Apa ~ pe plita.) 2. (Transilv.) a coace. (A ~ un ou.) a coace, a opari. (~ firele de tort.)

FIERBERE s 1. (FIZ.) ebulitie. (Proces de ~.) clocot, clocotire, fiert, (rar) colcaiala, fiertura. (~ apei puse la foc.)

FIERBINTE adj. 1. clocotit. (Apa ~.) cald, dogorit, incins, inferbantat, (astazi rar) infocat. (Plita ~.) 3. arzator, canicular, dogoritor, torid, tropical, zapusitor, (reg.) za-dufs, zapust, (prin Ban. si Olt.) pripitr. (O zi ~; soare ~; caldura ~.)

fierbinte adj. v. AVANTAT. ENTUZIASMAT. ENTUZIAST. FERVENT. FOCOS. INTENS. INFLACARAT. INFOCAT. INSUFLETIT. PASIONAI. PUTERNIC. VIU. FIERBINTEALA s. 1. arsita, canicula, calduri (pi.), dogoare, dogoreala, nabuseala, naduf, naduseala, parjol, pojar, toropeala, zaduf, zapuseala, (livr.) torpoare, (pop.) arsura, vipie, (reg.( buhore, ccat, crapat, naplaila, pcla, prepat, prigore, puhaila, zapc, (prin Ban.) arsoarc, (Ban. si Transilv.) friptore, (prin Olt.) jpsa, (Ban.) pripeala, (inv.) ars, prpec, (fig.) cuptor, jar. (~ zilelor de vara.)

arsita, dogoaie, dogoreala, para. vapaie. (~ focului.) (MED.) calduri (pi.), febra)' friguri (pi.), temperatura, (pop.) arsita, (reg.) naplaila, vipie, (inv.) aprinzela, (rar fig. jar. (Un bolnuu cu ~.)

FIERE s. 1 (ANAT.) bila, (pop.) venin. (Ficatul secreta ~.) (ANAT.) coiecist, vezicula biliara, (pop.) basica firii. (S-a operat la ~.)

(BOT.) fierea-paminlului (Centaurum um-bellatum sau minus) potroaca, lintaura, (reg.) cintoic, frgor, frigurca, gh ntura, ghin-ture, potroce, potrocta, scaunel, scinteita, tula, buruiana-de-frguri, cocosei-de-gradna (pi.), crucea-pamntului, floare de-frigun, fu marica-basicosa, iarba-de-crca, iarba-de-fr guri, safindei de-camp (pi.).

ires v. CRIN UE PADURE. RAUTATE. ierea-pamntului s. v. GENTIANA. GHNTURA.

fiere-de- rs s. v. ALOE.

FIERT s. clocot, clocotire, fierbere, (rar) colcaiala, fiertura. (~ apei puse la foc.)

fiertura s. v. CLOCOT. CLOCOTIRE. FIERBERE. FIERT.

fierul-plgului s. v. SPANACUL-CIOBANI-LOR.

Hsc adj. v. FILIAL.

fiescre pron. v. CINE. FIECARE. FIECINE. ORICARE. ORICINE. ORISICARE. ORISICINE.

fiesc adj. v. FIECARE. FIECE. ORICARE ORICE. ORISICARE. TOT.

fiescne pron. v. CINE. FIECARE. FIECINE. ORICARE. ORICINE. ORISICARE ORISICINE.

iestecnd adv. v. ORICAND. ORISICAND TOTDEAUNA.

fiestecm adv. v. FIECUM. ORICUM. ORISICUM.

fiende adv. v. ORIANCOTRO. ORISIUNDE. ORIUNDE. PRETUTINDENI.

FIGURA vb. a se afla, a fi, a se gasi, a se numara. (~ printre invitati.)

fiyur vb. v. IMAGINA. INCHIPUI. INFATISA. REPREZENTA. VEDEA.

FIGURANT s. (inv.) comprs, statst. (~ la teatru.)

FIGURAT adj. metaforic, (inv.) metafori-csc. (Limbaj ~.)

FIGURA s. 1. fata, fizionomie, obraz, oval, profil. (O ~ cunoscuta.) . aer, aspect, chip, expresie, fata, fizionomie, infatisare, mina, obraz, (inv. si pop.) boi, (reg.) sabs, (inv.) schma, vedere, (fam.) mutra. (Are o ~ multumita.) chip, fata, individ, ins, om, persoana, (pop.) crestin, suflet, (Ban. si Tran-silv.) nat, (inv.) ipochimen, obraz, (fam.) mutra, tip, (peior.) creatura, specimen. (Ce ~ ai mai vazut pe acolo?) imagine, simbol. (O ~ reprezentlnd) 5. piesa. (~ ia jocul de Sah.) ii, pozitie. (Cadrilul are numeroase ~.) (LIT.) figura de stil ■- trop, (inv.) shma.

FICA s. copila, fata, (inv. si pap.) fie, (inv. si reg.) prunca. (Aceea e ~ mea.)

FIINDCA conj. (cauzal) I ca, caci, deoarece. (Sa plecam, ~ se face seara.) cand, cum, deoarece, intrucit. r~ stiu ra vine, slnt emotionat.) daca, deoarece, intrueit, (pop.) unde. (~ na stie sa scrie, merge de la anul la altul.)

fiinta vb. v. EXISTA. FI. FUNCTIONA. TRAI. VIETUI.

I'IINTA s. 1. animal, creatura, dobitoc, faptura, lighioana, necuvantator, vietate, vietuitoare, (inv.) dihanie, sazdanie, (fig.) suflare, (inv. fig.) zidire, ziditra. (~eie padurii.) 2. viala. (Pe cand nu era ~.)

fii s. v ELEFANT.

FILA vb. (TEXT.) a toarce. (A ~ lina.)

l'TLACTRA s. (BIS.) corn, (rar) tfilne (pl..), (inv.) advr. (~ la mozaici.)

filda s. v. BROSURA. CARTICICA.

FILANTROPIC adj. caritabil, milos, milostiv. (Inima ~.)

FILANTROPIE s. binefacere, caritate, mila. (Aci de ~.)

FILARE s. (TEXT.) filat, toarcere, tors, (rar) orcatra.

FILARIZA s. (MED.) elefantiazis, (rar) pahiderme.

FILTadj. (TEXT.)rasucit, tors. (Lina~.)

FILAT s. (TEXT.) filare, toarcere, tors, (rar) iorcatra.

FILATOR s. (TEXT.) (pop.) torcator.

FILATURA s. (TEXT.) (pop.) torcatore.

FILA s. foaie, (inv.) lista, (grecism inv.) selda. (O ~ de manuscris.)

FLDES s. (ZOOL.) 1 defensa. (~ al unui elefant.) 2 ivoriu. (Coltii de elefant snt formati din ~.)

fildes s. v. ELEFANT.

fildesu adj. v. IVORIU.

l'ler s. v. OBOL.

FILET s. (TEHN.) ghivent. ( ~ la un robinet.)

FILTIC adj. (BIOL.) filogenetic. (Arbore ~.)

FILEU s. 1 plasa, retea. (~ la un navod.) . plasa. (~ la jocul de tenis.) . plasa, (inv.) rezl. (~ pentru par.)

FILFIZON s. fante, (fam.) tafandche, (fig.) mutunche. (Un ~ spilcuit.)

FILIAL adj. (rar) fisc. (Dragoste ~.)

FILIALA s. agentura, agentie, reprezentanta, sucursala. (~ a unei banci.)

FILIATIE s. descendenta, linie, succesiune. (In ~ barbateasca.)

FILIERA s. 1. cale, intermediu, mijlocire. (Pe ce ~ a ajuns la noi?) 2. (TEXT.) duza.

filigrie s. v. CERDAC CHIOSC. FOISOR. PAVILION.

FILIGRAN s. (inv.) si'rma. (Bijuterie lucrata in ~.)

FILIMCA s. (BOT.; Calendula officinalis) (reg.) galbenele (pl.), rufulta, rujinca, rujni-ce, rujnicta, rujulta, rujta, rsnica, rusu-lta, salome, sulumna, (Ban.) calnica, (Tran-silv.) rosiora, rosulta.

FILM s. 1. pelicula. (Un ~ in premiera.) cinematografie, pelicula. (Arta ~.) cinema, cinematograf. (Ma duc la ~.)

FILMA vb. a cinematografia.

FILMARE s. cinematografiere.

FILOGENETIC adj. (BIOL.) filetic. (Arbore ~.)

FILOGENZAs. (BIOL.) filogenie. (~ unor organisme.)

FILOGENEs. (BIOL.) filogeneza. (~ unor organisme.)

FILOGERMN adj., s. germanofil, nemtofil.

filomla s v. PRIVIGHETOARE.

FILON s. (GEOL.)vana. (Un ~ de aur.)

filoniche s. v. ANIMOZITATE. CEARTA. CONFLICT. DEZACORD. DEZBINARE. DIFEREND. DISCORDIE. DISCUTIE. DISENSIUNE. DISPUTA. DIVERGENTA. GALCEAVA. INVRAJBIRE. LITIGIU. NEANTELEGERE. VRAJBA. ZAZANIE.

filotm adj. v CULANT. DARNIC. GENEROS. MARINIMOS.

filotimie s. v. CULANTA. DARNICIE. GENEROZITATE. MARINIMIE.

FILOZOF s. 1. cugetator, ganditor, (inv.) cugetart. (Un mare ~ materialist.) ganditor, intelept. (Cei sapte ~ ai lumii antice.)

filozof s. v. ASTROLOG.

FILOZOFA vb. a cugeta. (Nu mai ~ intreaga zii)

filozofsc adj. v. FILOZOFIC.

FILOZOFIC adj. (inv.) filozofsc. (Teorie ~.)

FILOZOFE s. intelepciune. (Din ~ poporului roman.)

FLTRU s. svart, (rar) cafea nemteasca. (A baut un ~.)

FLUM s. (BOT.) increngatura.

FIN adj. 1. diafan, straveziu, subtire, transparent, vaporos, (inv.) prevazator, prevazu, stravazatr, (fig.) aerian, eterat, eteric, spumos. (Matase ~.) . marunt. (Nisip ~; sare ~.) . ales, selectat, selectionat, sortat,

triat, superior. (Un produs ~ ) 4. superior. (Ciocolata ~.) 5 sensibil, (ir.) sensibils. (Un aparat de masura ~.) 6 delicat, gingas, gratios, suav, (Mold. si Munt.) scarandv, (fig.) dulce. (O fata ~; cu gesturi ~.) 7. ales, distins, rafinat, select, stilat, subtil, (fam.) sic, (fig.) subtire. (Un public ~.) 8 ales, delicat, distins, manierat, politicos. (O comportare ~.) 9 rafinat, subtil, (Nuante ~.)

fin adj. v. BINECRESCUT. CIVILIZAT. MANIERAT. POLITICOS.

FINAL adj., s. 1 adj. ultim. (Scopul ~; etapa ~.) s. cop, capat, fine, incheiere, sfirsit, (inv.) concnie, cont, cumplre, savar-st, sfarsnie, sfarsitra, termen. (A dus-o cu bine la ~.) s. sfarsit, urma. (A senii abia la ~.) s. epilog, incheiere, sfarsit, (livr.) fine. (~ actiunii unui roman.)

FINALSM s. (FILOZ.) teleologie.

FINALITATE s. scop, tel, tinta. (Care este ~ acestei actiuni?)

FINALIZA vb. 1 a ispravi, a incheia, a sfarsi, a termina, (livr.) a fini. (A ~ o lucrare.) (SPORT) a concretiza, (fig.) a fructifica. (A ~ pasa primita.)

FINALIZARE s. (SPORT) concretizare, (fig.) fructificare. (~ unui atac ta poarta adversa.)

FINANCIAR adj. banesc, (livr.) pecuniar. (Mijloace ~.)

FINANTA vb. a subventiona, (livr.) a sti pendia (A ~ un teatru.)

FINANTARE s subventionare. (~ unei institutii.)

FINANTAT adj. subventionat. (Teatre ~.)

fnchiu s. v. CINTEZA.

FNE s. 1 cap, capat, final, incheiere, sfarsit, (inv.) concnie, cont, cumplre, savarst, sfarsnie, sfarsitra, termen. (A dus-o cu bine la ~.)

coada, sfirsit (Poanta e plasata la ~.) fine s. v. EPILOG. FINAL. INCHEIERE.

SFARSIT.

FINETE s. 1 delicatete, gingasie, gratie, suavitate. (Gesturi pline de ~.) distinctie, eleganta, rafinament, subtilitate. (~ In comportari.) rafinament, rafinare, subtilitate. (~ nuantelor stilistice.)

finz s., adj. v. FINLANDEZ.

fini vb. v. FINALIZA. ISPRAVI. INCHEIA. SFARSI. TERMINA.

finc s. v. CURMAL.

finca s. v. CURMALA.

FINISA vb. a definitiva. (.Si a ~ romanul.)

FINISAJ s. definitivare, finisare. (~ uiiei lucrari.)

FINISARE s. definitivare, finisaj. (~ unei lucrari.)

FINISAT adj. definitiv, definitivat. (For. ma ~ a unei lucrari.)

FINT adj. 1 terminat. (Produs ~.) circumscris, delimitat, limitat, marginit. (Valori ~.)

FINLANDEZ s., adj. (inv.) finz.

FIOR s. 1 scuturatura, (rar) scutur. (Un ~ de frig.) . (la pi.) racori (pi.). (Ma trec ~.)

. infiorare, (fig.) cutremur. (~ de groaza.)

4 freamat, infiorare. (Un ~ trece prin multime.)

FIORN s. 1. florin. . zlot.

FIOROS adj., adv. 1. adj., adv. aprig, aspru, barbar, brutal, cainos, crancen, crud, crunt, cumplit, feroce, hain, inuman, necrutau.r, neiertator, neamblanzit, neanduplecat, neandurat, neandurator, nemilos, neomenos, neuman, rau, salbatic, singeros, violent, (livr.) sanguinar, (inv. si pop.) naslnic, (inv. si reg.) tare, trcg> pogan, (Mold. si Bucov.) avan, hapsn, (inv.) jestc, neoment, sangunic, salbatics, sirep, (fig.) dur, negru. (Om ~; se poarta ~.) 2. adj. cumplit, cutremurator, groaznic, grozav, infiorator, infricosator, ingrozitor, inspaimantator, macabru, monstruos, oribil, sangeros, teribil, zguduitor, (livr.) abominabil, terifiant, teriic, (inv. si pop.) rau. (O crima ~ .) adj. animalic, bestial, feroce, salbatic. (O comportare ~.> 4. adj. atroce, crunt, cumplit, groaznic, grozav, infiorator, infricosator, ingrozitor, inspiiman-tator, teribil. (O durere abdominala ~.)

FIR s. 1 fibra. (~ textil.) . cablu. (~ electric.) . (TEHN. ) fir ca plumb = (pop.) sfoara.

. sfor. (~ al unei ape curgatoare.) 5. farama-pic, picatura, piscatura, strop, (reg.) piculte, strelce, ti'ra, (Mold. si Munt.) slema, (fig.) scantie. (Nici un ~ de)

FRAV adj. debil, delicat, fragil, gingas, pirpiriu, plapand, prizarit, sfrijit, slab, slabanog, slabut, subred, (pop.) pitigaiat, (inv. si reg.) mi'rsav, ticalos, (reg.) gbav, moraneav, (Mold. si Transilv.) sighins, (Mold. si Olt.) sstav. (Un copil ~; o constitutie ~.)

FRE s. 1. faptura, lume, natura, univers. (Ctntecul lui se rasplndea peste intreaga ~.)

. fel. (Asa e ~ mea.) 3. caracter, natura, structura, temperament, (livr.) umoare, (inv. si reg.) natural, (inv.) duh, (fig.) inima. (Are o ~ emotiva.) . apucatura, deprindere, narav, obicei, obisnuinta, (Ban.) ogd. (I-am aflat ~.)

5. calm, cumpat, stapanire, (inv.) stapine, (fig.) singe rece, (rar fig.) raceala. (Te rog sa nu-ti pierzi ~.)

fire s. v. CICLU. MENSTRUATIE. PERIOD.

FIRESC adj., s. 1. adj. natural, normal, obisnuit, (inv.) fres, (fig.) curat. (Aici nu e lucru ~.) . s. naturalete. (~ul unei situatii.)

. adj. normal, obisnuit, regulat. (Puls ~.)

. adj degajat, dezinvolt, natural, neafectat, neartificial, necautat, neprefacut, nesilit, nestudiat, simplu, spontan, (livr.) nonsalant, (inv.) prosttic. (O atitudine ~; cu gesturi ~ . >

5. s. degajare, dezinvoltura, naturalete, simplitate, spontaneitate, (livr.) nonsalanta, (rar) natural, (inv.) naturalitte. (Un n.are ~ iu comportarea cuiva.)

fres adj. v FIRESC. NATURAL. NORMAL. OBISNUIT.

FIRESTE adv. 1. absolut, bineanteles, cert, desigur, garantat, indiscutabil, natura!, negresit, neandoielnic, neandoios, normal, precis, sigur. (Crezi ca sosesc azi? -~ /) 2 da, desigur, (inv. si reg.) dar, (turcism, in Moid.) hlbet, (Ai prea sa mergi cu mine? - ~ 1)

FIRET s. ceapraz, (inv. si reg.) pasmnt (Uniforma cu ~uri.)

firtic adj. v. FURIOS. INDARJIT. INFURIAT. INTARATAT INVERSUNAT. MANIAT. MANIOS. PORNIT.

fircz s. v. FERASTRAU.

FIREZR s (ENTOM.; Bhynchites cupreus) burghias, primar.

FIRFIRIC s. bancuta, (inv. si reg.) lbra, pitla, puisor. (Doi ~ a 50 de bani.)

FIRICEL s. firisor. (Un ~ de bumbac.)

FIR1CCA s. (BOT.; Filago germanica) (reg.) cenusie, Ianarita, mucedatr, rnucezea, mucezela, mucczca.

firicica s. v. GRANAT. SPILCUTA.

FIRDA s. adancitura, cotlon, intrand, nisa, ocnita, scobitura, (inv.) sfirda (Vasul era pus intr-o ~ )

FIRIMITURA s. arama, (reg.) faramatra, sfarama. (A adunat ~ile de paine de pe masa.)

FIRISR s. firicel. (Un ~ de bumbac.)

FIRMAMENT s. bolta, cer, (rar) arc, boltre, (inv.) crug, crangul cerului, (fig.) tarie. (Un ~ plin de stele.)

FIRMAN s. (IST.) (turcism inv.) talhas. (~ de domnie.)

FIRUTA s. (BOT; Poa) (reg.) fan, floarea-flnului, suvar-de-mnte,

firta s. v. ROURICA. SOVAR-DE-MUNTE.

FSA s. jeton, (inv.) socotea. (~ la ruleta.)

FISC s. perceptie, (prin Transilv.) percepto rt, perceptore. (A platit impozitele la ~.)

FISION vb. (FIZ.) a diviza, a scinda. (A ~ nucleul atomic.)

FISIONRE s. (FIZ.) divizare, fisiune, scindare. (~ nucleului atomic.)

FISIUNE s. (FIZ.) divizare, fisionare, scindare. (~ nucleului atomic.)

fistichiu adj. v. BIZAR. CIUDAT. CURIOS. EXCEiVlRlC. EXTP^AGANT. FAN-

TASMAGORIC. FANTEZIST. INEXPLICABIL. INSOLIT. NASTRUSNIC. NEOBISNUIT. ORIGINAL. PARADOXAL. SINGULAR. STRANIU.

FISURA vb. a (se) ciobi, a (se) ciocni, a (se) crapa, a plesni, a pocni, a (se) sparge. (Vasul s-a ~ de-a lungul.)

FISURARE s. ciobire, ciobit, ciocnire, c:a pare, crapat, fisurat, plesnire, plesnit, pocnire, spargere, spart. (~ a unui v_os.)

FISURAT adj. ciobit, ciocnit, crapat, plesnit, spart. (Vas de lut usor ~.)

FISURAT s. ciobire, ciobit, ciocnire, crapare, crapat, fisurare, plesnire, plesnit, pocnire, spargere, spart. (~ unui vas.)

FISURA s. ciobittira, ciocnitura, crapatura, plesnitura, spartura.' (~ a unui ras.) _FSA s. (FIZ.)-stecar.

fsca s. v. BICIUSCA. CRAVASA.

FISC s. cornet, (Transilv.) toc. (Un ~ de bomboane.)

fise s. v. CARTUS. GLONT.

FISIER s. catalog. (Cauta In ~ cartea dorita.)

fisu s. v. BATIC. BASMALUTA. BROBOADA.

fispn s. v. PREFECT.

fitecadj v. FIECARE. FIECE. ORICARE. ORICE. ORISICARE. TOT.

fitecine pron. v. CINE. FIECARE. FIECINE. ORICARE. ORICINE. ORISICARE. ORISICINE.

fitecm adv. v. FIECUM. ORICUM. ORI-SICUM.

FITL s. festila, (Transilv. si Maram.) meci, (Bucov. si Transilv.) stert. (~ de lampa.)

FITOCENOLOGE s.' fitosoclologie.

FITOGEOGRAFE s. geobotanic.

FITOSOCIOLOGE s. fitoeenologie.

FTA s. (mai ales la pi.) capriciu, chel', fandoseala, fantezie, fason, maimutareala, moft, naz, pofta, prosteala, sclifoseala, toana, (pop. si fam.) partg, scalambaila, scalambairc. sea-lambaitra, (pop.) fasolela, hchita, izmeneala, pandale, (inv. si reg.) marghiole, nacaf, pala, (reg.) marghiolela, nabadie, tonca, zimbac, (Transilv.) pont, (Mold., prin Bucov. si Transilv.) sca, (inv.) schimonosire, schimonositra, (grecism inv.) paraxnie, (fam.) bazdac, fara-fastac, marafet, (fam. fig.) boala, dambla. (A^T-a fost decll o ~ din partea lui.)

FIU s. 1 baiat, copil, fecior, (inv. si pop.) fat, (Ban.) cocon. (Are tata trei ~J . (art.) junior. (Popescu-~.)

fiulre s. v. BULFEU. CRUCE. SPETEAZA. STINGHIE.

FIX adj., adv. 1 adj. imobil, neclintit, nemiscat, stabil, (rar) nemiscator, (pop.) nesmintit, (inv.) neclatit. (O instalatie ~.) 2. adj. imobil, neclintit, nemiscat, rigid, teapan, (pop.) virts. (Crengile ~ ale copacilor.) adj. imobil, incremenit, inlemnit, neclintit, nemiscat, pironit. (Cu ochii ~.) adj. neschimbat, stereotip, stereotipic. (O formula ~.) 5. adj. permanent, stabil, statornic. (O asezare ~.) (>. adj. exact, precis. (Ora ~.) . adv. exact, precis, punct, (fig.) matematic. (~ la orele 9.)

FIXA vb. 1 a imobiliza, a intepeni, a pironi, a prinde, (reg.) a protapi. (A ~ ceva in cuie.) . a prinde, a pune. (~ olanele pe casa.) . a intepeni, a pecetlui. (~ piatra pe morntit.) a asambla, a imbina, a impreuna, a monta, a reuni, a uni. (A ~ elementele componente ale unui sistem.) 5. a se agata, a se prinde, i Vi/a de vie se ~ de araci.) 6. a (se) amplasa, a (se) aseza, a (se) plasa, a (se) situa, a (se) stabili. (A ~ uzina in apropiere de) 7. a se aseza, a se instala, a se opri, a se stabili, a se statornici, (pop.) a se salaslui, (inv. si reg.) a se salasui, (inv.) a se sadi, a se stavi. (S-au ~ In acele clmpii manoase.) 8. a (se) aseza, a (se) instala, a (se) plasa, a (se) posta. (S-a ~ in fata usii.) 9 a atinti, a pironi, a tinti, a tintui, (rar) a sticli, (inv. si reg.) a stalpi, (rar fig.) a scufunda (Il ~ cu privirea; isi ~ ochii pe)

10 a-i ramane, (fig.) a se grava, a se imprima, a se intipari, a se pecetlui, a se sapa, (inv. fig.) a se tipari. (Cuvintele lui i s-au~iii constiinta.)

11 a comanda, a decide, a dispune, a hotari, a ordona, a porunci, a stabili, a statornici, (rar)

a prescrie, (inv. si pop.) a orindui, a randui, (pop.) a soroci, (prin Ban. si Transilv.) a priti, (inv.) a invata, a judeca, a poveli. (A ~ sa se faca astfel) a (se) alege, a (se) decide, a (se) hotari, a (se) stabili, (pop.) a (se) indemna, (inv.) a (se) rezolva, (fig., in Mold. si Transilv.) a (se) cumpani. (Ei, te ai ~ ce sa cumperi?) 13. a hotari, a institui, a intocmi, a orandui, a randui, a stabili, a statornici, (inv.) a aseza, a lega, a politici, a scoate, a scorni, a tocmi. (A ~ un impozit.) 14. a stabiliza. (~ cursul monedei.) 15. a determina, a hotari, a preciza, a stabili, a statornici, (inv.) a defge, a insemna, a statori. (A ~ un nou termen.) 16. a preciza, a pune, a stabili. (A ~ un diagnostic.) a calcula, a determina, a masura, a stabili. (A ~ valoarea unor parametri.) 18. a determina, a preciza, a stabili, a statornici. (Cum ati ~ concentratia Dinului?) 19. a consacra, a consfinti, a stabili, a statornici, (inv.) a sfinti. (A ~ cest obicei.)

FIXARE s. 1 fixat, imobilizare, intepenire, pironire, prindere, tintuire, (rar) pecetluire. (~ in cuie a unui obiect.) . asamblare, imbinare, impreunare, montaj, montare, reunire, unire. (~ elementelor unui sistem.) 3. agatare, prindere. (~ vitei de vie de araci.) . amplasare, asezare, plasare, situare, stabilire. (~ noului obiectiv intr un loc adecvat.) 5. asezare, instalare, oprire, stabilire, statornicire. (~ lor in regiunile de deal.) (fig.) gravare, imprimare, intiparre, pecetluire, sapare. (~ acestor cuvinte In memorie.) stabilizare. (~ cursului monedei.) 8 hotarire, precizare, stabilire. (~ unui nou termen.) 9 determinare, precizare, stabilire, statornicire. (~ datei exacte a evenimentului.) 1 . precizare, punere, stabilire. (~ unui diagnostic.) 11 calculare, determinare, masurare, stabilire. (~ valorii unor parametri.) consacrare, consfintire, stabilire, statornicire, (inv.) sfintire. (~ unui obicei.)

FIXAT adj. 1 imobilizat, intepenit, prins, (rar) pecetluit, (reg.) protapt. (Un tablou ~.) 2 sedentar, stabil, statornic, (inv.) asezatr, statator. (Populatie ~ ) 3. atintit, pironit, tintit, tintuit, (rar) sticlit, (inv. si reg.) stalpt. (A ramas cu privirile ~.) anumit, cunoscut, determinat, hotarat, precizat, randuit, specificat, stabilit, statornicit. (La o data ~.) 5 cert, ferm, hotarat. (Un termen ~.) 6 consacrat, consfintit, stabilit, statornicit. (Un obicei ~.)

FIXAT s. fixare, imobilizare, intepenire, pironire, prindere, tintuire, (rar) pecetluire (~ in cuie al unui obiect.)

FIXATV s. (FOTO) fixator.

FIXATR s. (FOTO) fixativ.

FIXITATE s. 1. imobilitate, inertie, neclintire, nemiscare, nemobilitate. (Stare de ~ a unui corp.) . imobilitate, neclintire, nemiscare, stabilitate. (~$unor dune.) . imobilitate, intepeneala, rigiditate. (~ privirii.)

FZIC adj., s. 1. adj. corporal, trupesc. (Sub aspect ~.) 2 adj. erotic, fiziologic, intim, sexual, trupesc. (Relatii ~ intre un barbat si o

femeie.) 3. adj. carnal, trupesc, (inv. (fig.)spur ct. (Placeri ~.) adj. pamantesc. trupesc. (O iubire ~.) 5. s. conformatie, constitutie, factura, natura, structura, (inv.) temperament. (De un ~ delicat sau robust.) 6. adj. concret, material, palpabil, perceptibil, pipaibil, sesizabil, (rar) pipait, tangibil, (,nv.) pipai cis, pipaitor, pusaitr. (Realitatea ~ ; un lucru ~.) 7. adj. mecanic. (Actiunea ~ a vlntului.) 8. adj. manual, (inv.) mecanicsc. (Munca ~.)

FIZICESTE adv. trupeste.

FIZIOLG s. (rar) fizioogst.

FIZIOLOGIC adj. erotic, fizic, intim, sexual, trupesc.

fizioiogst s. v FIZIOLG.

FIZIONOMIE s. 1. aer, aspect, chip, expresie, fata, figura, infatisare, mina, obraz, (inv. si pop.) boi, (reg.) sabs, (inv.) schma, vedere, (fam.) mutra. (Are o ~ satisfacuta.) . expresie, masca. (Actorul are o ~ admirabila.) . fata, figura, obraz, oval, profil. (O ~ cunoscuta.) . aspect, configuratie, conformatie, forma, infatisare, profil, structura, (rar) faptura. (~ terenului, a vaii.)

FIZOSTIGMNA s. (FARM.) ezerina.

FALFA vb. 1 (rar) a pilpai, a sfarli, (Bucov.) a pabii. (O pasare ~ din aripi.) 2. a flutura. (Steagul ~ in vant.) 3. a agita, a clatina, a flutura, (inv. si reg.) a palai, a palalai, (reg.) a matahai, a matalai. (A ~ batista.)

FALFAILA s. bataie, falfiire, falfait, filfai-tura, fluturare, fluturat, (rar) scuturare, scuturat, sfaraitra. (~ de aripi.)

FALFARE s. bataie, falfaiala, falfait, falfii-tura, fluturare, fluturat, (rar) scuturare, scuturat, sfariitiira. (~ de aripi.)

FALFAT s. bataie, falfaiala, falfiire, falfaitura, fluturare, fluturat, (rar) scuturare, scuturat, sfaraitra. (~ de aripi.)

FALFAITR adj. fluturator. (Steag ~ .)

FALFAITURA s. bataie, falfaiala, filfaire, falfait, fluturare, fluturat, (rar) scuturare, scuturat, sfaraitra. (~ de aripi.)

ian s. v. FIRUTA. SOVAR-DE-MUNTE.

flnr s v. FELINAR.' LAMPA.

FANT s. cositura, fineata, (Transilv. si Ban.) prat. (Loc de ~.)

FANETA s. cositura, finat, (Transilv. si Ban.) prat. (Loc de ~.)

FANTANR s. (pop.) putr, (inv.) suiulgu.

FANTANA s. 1. apa, put, (reg.) bunr, (inv.) cismea. (Du-te la ~ si adu o galeata plina.) flntlna (arteziana, (isnitoare) - arteziana, havuz, (inv.) sadirvn, fintina saltatore, fan-tana saritoare.

finti'na s. v. IZVOR. OBARSIE.

fintina saltatore s. v. ARTEZIANA. FANTANA (ARTEZIANA, TASNITOARE). HAVUZ.

flntana saritoare s. v. ARTEZIANA. FANTANA (ARTEZIANA, TASNITOARE). HAVUZ.

FANTANE s. fantanioara, fantanita.

FANTANIORA s. fantanea, fantanita.

FANTANTA s. fantanea, fantanioara.

flnul-camflei s. v. ROSATEA.

flnul-cinelui s. v. ROSATEA.

FARNA vb. a fonfai, a fornai, (reg.) a mohnai, (Munt.) a sfornai. (~ clnd vorbeste.)

FARNAT adj., s. fonf, fonfait, fornait, (reg.) mohnat. (Om ~.)

farti s. v. LITRA. PATRIME. SFERT.

firtt s. v. AMIC. FRATE DE CRUCE. PRIETEN. TOVARAS.

artate s. v. AMICITIE. PRIETENIE.

TOVARASIE.

fisa s. v. ZVARLUGA.

FASA vb. 1. a sasai, a suiera. (Serpii ~.) 2. a sasai. (Lemnele ~ in soba.) (reg.) a for-coti. (Un obiect infierbantal aruncat In apa ~.)

FASAILA s. fasaire, fisait, fasaitura.

fisaila s. v. GAZ. PART. VANT.

FASAARE s. fasaiala, fasait, fasaitura.

FASAT s. fasaiala, fasaire, fasaitura.

FASAITURA s. 1 sasaitura, suieratura. (~ de serpi.) . fasaiala, fasaire, fasait. (~ a unui gaz.)

FASTACELA s. intimidare, zapaceala, (Olt.) ratutela. (Stare de ~.)

FASTAC vb. a se intimida, a se incurca, a se zapaci, (reg.) a se tesmeni, a se ului, (Transilv.) a se ingaimaci, (Olt., Munt. si Transilv.) a se ratuti, (fig.) a se pierde. (Ce te-ai ~ asa?)

FASTACRE s. incurcare, zapacire.

FASTACT adj. intimidat, incurcat, zapacit, (reg.) tesment, (Olt. si Munt.) ratutt.

FAS s. balon, balonzaid, fulgarin, impermeabil, manta, trenci. (~ de ploaie.)

FASE s. 1. suvita, (Mold.) susanta. (O ~ de piele.) banda, banta, straif. (O ~ la mne-cile camasii.) bucata, limba, petic, sprinceana. (O ~ de padure.) . dara, dunga, fascicul, raza, tramba, (fig.) sprinceana. (O ~ de lumina.)

FASA vb. a fosni, a suna, a susura, a sopoti, a sopti, a susoti, a susui, (rar) a sasai, (Mold. si Bucov.) a falalai, (Mold. si Transilv.) a parii, (prin Transilv.) a susora, (inv.) a prasni. (Frunzele ~.)

FASILA s. fasaire, fasait, fasaitura, fosnet, fosnire, fosnit, fosnitura. (~ ziarului.)

FASARE s. fasaiala, fasait, fasaitura, fosnet, fosnire, fosnit, fosnitura. (~ unei hirtii.)

FASAT s. 1. fosnet, freamat, murmur, sunet, susur, susurare, soapta, sopot, (rar) sset. (~ frunzelor.) fasaiala, fasaire, fasaitura, fosnet, fosnire, fosnit, fosnitura. (~ ziarului.)

FASAITR adj. fosnitor.

FASAITURA s. fasaiala, fasaire, fasait, fosnet, fosnire, fosnit, fosnitura. (~ ziarului.)

fastic vb. v. FOFILA. FURISA. STRECURA. t

FATA s. (IHT.) baboi, babusca, (Olt.) ju-vte. (Pestele marunt se numeste ~.)

fatas. v. FUFA. PLEVUSCA. ZVARLUGA.

FATA vb. a batai, a da. (~ din coada.) fata vb. v. AGITA. COLCAI. FOI. FORFOTI. FRAMANTA. FURNICA. MISUI MISUNA. ROI. VIERMUI.

fltailas. v. AGITATIE. ANIMATIE. COLCAIALA. FOIALA. FOIRE. FORFOTA.

FORFOTEALA. FRAMNTARE. FURNICARE. MISCARE. MISUIALA. MISUNARE. ROLALA. VIERMUIALA. VIERMUIRE

ltire s. v AGITATIE. ANIMATIE. COLCAIALA. FOIALA. FOIRE. FORFOTA FORFOTEALA. FRAMNTARE. FURNICARE. MISCARE. MISUIALA. MISUNARE. ROIALA. VIERMUIALA. VIERMUIRE.

fatat s. v. AGITATIE. ANIMATIE. COLCAIALA. FOIALA. FOIRE. FORFOTA. FORFOTEALA. FRAMNTARE. FURNICARE. MISCARE. MISUIALA. MISUNARE. ROIALA. VIERMUIALA. VIERMUIRE.

FLACARA s. para, vapaie, (livr.) flama. (~ focului.)

flacara s. v. ARDOARE. AVANT. ELAN. ENTUZIASM. INFLACARARE. INFO-

CARE. INSUFLETIRE. PASIUNE. PATIMA. PORNIRE.

FLACON s. (reg.) sip. (Un ~ cu medicamente.)

FLACONS s. (reg.) sipusr.

FLAGEL s. calamitate, catastrofa, dezastru, grozavie, napasta, nenorocire, pacoste, potop, prapad, pustiire, sinistru, urgie, (inv. si pop.) prapadnie, (pop.( blestem, mane, potopnie, topnie, (inv. si reg.) pustiesag, pustiit, sodm, (reg.) prapadela, (inv.) pierzare, pustiicine, (fig.) parjl, plaga. (Un adenaral ~ s-a abatut asupra lor.)

FLAGELA vb. a (se) biciui.

FLAGELARE s. biciuire, flagelatie. (~ unui fanatic religios.)

FLAGELATIE s. biciuire, flagelare. (~ unui fanatic religios.)

FLAGRANT adj. 1. categoric, evident, indiscutabil, izbitor, vadit. (Un adevar ~.) . clar, evident, incontestabil, izbitor, invederat, limpede, neandoielnic, neandoios, netagaduit, pregnant, vadit, vizibil, (livr.) manifest, (fig.) marcat. (Semne ~ de boala.)

flaime adj., s. v. BLEG. NATAFLET. NATARAU. NATANG. NEGHIOB. NEROD. NETOT. PROST. PROSTANAC. STUPID. TONT. TONTALAU.

flama s. v. FLACARA. PARA. VAPAIE.

flamura s. v. DRAPEL. STEAG. STINDARD.

flan vb. v. COLINDA. CUTREIERA. HOINARI. PEREGRINA. RATACI. UMBLA. VAGABONDA.

FLANC s. (MIL.) aripa, capat, coasta, margine, (inv.) corn, mfneca. (~ drept l frontului.)

flanela s. v. PULOVER.

FLNSA s. ( TEHN.) brida. (~ pentru solidarizarea unor piese.)

flasc adj. v. FLESCAIT. MOALE. PUHAV.

FLASNETA s. (MUZ.) caterinca, mina vet

FLATA vb. 1. a lingusi, a maguli, (inv. si reg.) a sutili, (Munt.) a maglisi, (fig.) a Unge, a peria, a pomada, a tamaia. (Isi ~ superiorii.) 2. a complimenta, a maguli. (Ce-I lot ~ atlta?)

FLATARE s. 1. linguseala, lingusire, magu-leala, magulire, (inv. si reg.( olastiscla, (Munt.) maglisre, (inv.) imbunre, imbunatra, lin guse, lingusitra, magulitra, (fig.) tamaire. (~ unui superior.) . complimentare, magu-

lire. (~ orgoliului cuiva.) (concr.) compliment, lauda, magulire. (E sensibil la ~i.)

FLATAT adj. magulit. (Se simte extrem de ~.)

FLACAIANDRU s. baietan, baietandru, copilandru, (Olt. si Munt.) danc, (prin Maram. si Transilv.) pruncoten, (fam.) pustan, (peior ) tingau. (Un ~ de vreo 14 ani.)

FLCAIS s. fecioras, (Transilv.) melens.

FLACARIE s. para, palalaie, parjol, vapaie, valvataie, valvoare, (rar) palalica, (pop.) bbot, bobotie, (reg.) palalaila, val-vie, valvarie, (prin vestul Transilv.) bbura, (Olt.) balbalau. (0 imensa ~ de la incendiu.)

FLACAU s., adj. 1 s. fecior, tanar, (pop. si fam.) june, (Olt. si Munt.) danc, (Transilv.) melen, (Transilv. si Maram.) prunc, (inv.) voinic. (Un ~ de hora.) , s., adj. burlac, cavaler, celibatar, holtei, necasatorit, (pop si fam.) becher, (Transilv.) frascau. (A ramas ~.)

FLAMAND adj. flamanzit, infometat, ne-mincal, nesatul, (rar) infomt, (reg.) fomets, (prin Transilv. si Ban.) sec. (E vesnic ~.)

flaniiiijanc s. v. FOAMETE.

FLAMANZRE s. (AA'AT.) desert, (pop.) bardahn, (prin Ban.) slbina. (~ la animalele rumegatoare.)

FLAMANZvb. a infometa. (A ~ pe cineva.)

FLAMANZRE s. infometare. (~ unei populatii.)

FLAMANZlT adj. flamand, infometat, ne-mlncat, nesatul, (rar) infomt, (reg.) fomets, (prin Transilv. si Ban.) sec. (Om ~ )

FLEAC s. 1 bagatela, nimic, (fam.) moft, (fig.i jucarie. (E un ~ sa fac asta.) bagatela, chiUbus, maruntis, nimic, prostie, (inv.) bla-gomane, (fam.) moft. (Nu te lega de ~uri.) (mai ales la pi.) nimic, palavra, (reg.) laf, marghiole, (inv.) tandle (pi.), (fam.) baliverna, moft, parascovnie. (Spune tot felul de ~uri.)

fleanca s. v. GURA.

FLENDURA s. buleandra, carpa, otreapa, petica, zdreanta, (pop.) trenta, (inv. si reg.) rntie, (reg.) paceara, rufa, sulendr, trfa, (Mold., Bucov. si Transilv.) carta, (Mold. si Bucov.) cotrenta, (Transilv.) ronghi, (inv., in Mold.) flega. (Sterge praful cu o ~.)

FLESCA s. flescaiala, l'Iescaraie, lapovita, zloata, (Transilv.) slpoita.

FLEBOTOME s (MED.) venesectie.

F^h,C s. (Mold.) suiz. (~ pus la tocul incaltamintei.)

FLECAR s., adj. clantau, guraliv, limbut, palavragiu, vorbaret, vorba-lunga, (livr.) locvace, (rar) ploscr, ploscs, tacaagu, (pop. si fam.) farfar, (pop.) gures, toaca-gra, (inv si reg.) spornic, vorbret, (reg.) palavtic, palavragit, tololi, vorbr, (Mold.) dirdla, lehau, leorbau, (Transilv.) stroncanitr, (prin Munt.) tandalt, (Mold.) trancalau, (inv.) limba ret, vorovci, (fam.) moftangiu, (rar fam.) mofto.g, mofturen, (fig.) mlata.

FLECARA s. guraliva, limbuta, palavragioaica, vorbareata, (fam.) moftangioica.

FLECAREALA s. flecarie, flecarire, fieca-rit, limbutie, palavrageala, palavragire, palavragit, sporovaiala, sporovaire, sporovait, tai-fasuiala, taifasuire, taifasuit, trancaneala, trancanit, vorbaraie, vorbarie, (livr. ) locvacitate, logoree, (reg.) palavacaila, palavragitra, pala vrt, trancan, treanca-flenca, (Mold.) leorba-ila, (prin Munt.) procovnta, (Transilv.) stroncanre, (fig.) clantanela, dardaila, dar-dit.

FLECAR vb, a indruga, a palavragi, a spo-rovai, a trancani, (pop.) a catai, a dondani, a flencani, a fleoncani, a tainui, a troncani, (inv. si reg.) a spori, (reg.) a hondrani, a pala-mojdi, a palavacai, a palavri, a pichirisi, a taini, a talalai, a tolocani, a torosi, a zagrai, (Mold.) a lehai, a leorbai, (prin nord-estui Olt.) a prociti, (prin Mold.) a pruji, (Transilv.) a stroncani, (prin Munt.) a tndali, (Ban.) a tonoci, (inv.) a barfi, a limbuti, a vorovi, (fam.) a pupai, (fig.) a clampani, a clantani, a cotcodaci,adardai,a hodorogi, a macina, a melita, a toca. (A ~ toata ziua.)

FLECARE s. flecareala, flecarire, flecarii. limbutie, palavrageala, palavragire, palavragit. sporovaiala, sporovaire, sporovait, taifasuiala taifasuire, taifasuit, trancaneala, trancanit, vorbaraie, vorbarie, (livr. ) locvacitate, logoree. (reg.) palavacaila, palavragitra, palavrt, trancan, treanca-flenca, (Mold.) leorbaiala. (prin Munt.) procovnta, (Transilv.) stroncanre, (fig.) clantanela, dardaila, dirdat.

FLECARfRE s. flecareala, flecarie, lecarit, limbutie, palavrageala, palavragire, palavragit, sporovaiala, sporovaire, sporovait, taifasuiala, taifasuire, taifasuit, trancaneala, trancanit, vorbaraie, vorbarie, (livr.) locvacitate, logoree, (reg.) palvacaila, palavragitra, palavrt, trancan, treanca-flenca, (Mold.) leorbaiala, (prin Munt.) procovnta, (Transilv.) stroncanre, (fig.) clantanela, dardaila, dirdat

FLECART s. flecareala, flecarie, flecarire, limbutie, palavrageala, palavragire, palavragit, sporovaiala, sporovaire, sporovait, taifasuiala, taifasuire, taifasuit, trancaneala, trancanit, vorbaraie, vorbarie, (livr.) locvacitate, logoree, (reg.) palavacaila, palavragitra, palavrt, trancan, treanca-flenca, (Mold.) leorbaiala, (prin Munt.) procovnta, (Transilv.) stroncanre, (fig.) clantanela, dardaila,dirdat.

fleciu vb. v. STORCI. STRIVI. TERCIUL ZDROBI.

fleciut adj. v. STORCIT. STRIVIT. TERCIUIT. ZDROBIT.

FLEGMATIC adj. 1. limfatic. (Om, tip ~.f

calm, imperturbabil, placid. (Om ~.J

. impasibil, imperturbabil, indiferent, insensibil, nepasator, nesensibil, nesimtitor, pasiv, (grecism inv.)adifor, (fig.) rece. (Ce tip ~ I)

FLEGMA s. 1 expectoratie, scuipat, sputa ( O ~ abundenta.) 2 calm, imperturbabilitate, placiditate. (~ unui om flegmatic.) . impasibilitate, indiferenta, nepasare. (O ~ condamnabila.)

lenean vb. v. FLECARI. INDRUGA. PALAVRAGI. SPOROVAI. TRANCANI.

flenduri vb. v. GAURI. RUPE. SFASIA. UZA. ZDRENTUI.

FLENDURS adj. rupt, zdrentaros, zdrentuit, (pop.) zdrents, (reg.) cotrents, (Mold., Bucov, si Transilv.) felegs. (prin Transilv.) rinties. (Om ~; haine ~.)

fleorta s. v COCOTA. CURVA. FEMEIE DE STRADA. PROSTITUATA. TARFA.

fleoncan vb. v. FLECARI. INDRUGA. PALAVRAGI. SPOROVAI. TRANCANI.

.eortotna s. v. COCOTA. CURVA. FEMEIE DE STRADA. PROSTITUATA. TARFA.

FLER s. perspicacitate. (Are ~.)

FLESCA vb. a se muia, a se terciul, (pop.) a se coflesi, a se colesi. (Fructele s-au ~.)

ile^ca vb. v. MOLESI. MUIA. VLAGUI.

FLESCAILA s. 1 flesaraie, (reg.) bleostir ic. (Merge prin ploaie, prin ~.) fleasca, flesaraie, lapovita, zloata, (Transilv.) sle-poita. (Mare ~ s a facui!)

FLESCAIT adj moale, puhav, (livr.) flasc. (Are o carne ~.)

FLESCARIE s. 1. flcscaiala, (reg.) bleos-tirie. (Dupa ploaie s-a facut ~.) . fleasca, flescaiala, lapovita, zloata, (Transilv.) sl poita. (Dupa ninsoare s-a facut ~.)

lescare s. v. MACELARIE.

Ief adj., s. v. BLEG. NATAFLET. NATARAU. NATANG. NEGHIOB. NEROD. NETOT. PROST. PROSTANAC. STUPID. TONT. TONTALAU.

FLEXIBIL adj. 1 elastic, mladios, suplu, (inv.) incovois. (O nuia ~.) . (GRAM.) flexionar, (inv.) plecat, plecatr. (Forma ~ )

FLEXIBILITATE s. elasticitate, mladiere, suplete. (~ unui corp solid.)

FLEXIONAR adj (GRAM.) flexibil, (inv.) plecat, plecatr. (Forma ~.)

FLEXIUNE s. 1. arcuire, curbare, incovoiere, indoire. (Miscari de ~, in gimnastica.)

(GRAM.) (inv.) plecare. (~ In limba romana.)

(GRAM.) flexiune nominala = declinare, de-clinatie, (inv.) plecare. (~ unui substantiv.)

flexiune s. v. ARCUIRE. CURBARE. INCOVOIERE., INDOIRE.

FLINTA s. sineata, (inv. si reg.) drda. ('Trage cu ~.)

flinta s. v. PUSCA.

FLIRTA vb. a cocheta.

ilise s. v. CIOC. CLONT. PLISC.

flisea s. v TIFLA

lit s. v. BOT. GURA. RAT.

lantr s. v CEATLAU. CRUCE

FLOARE s. 1. (BOT.) (Transilv., Ban. si prin Mold.) pana. (Poarta o ~ la palarie.) -. (BOT.) floarea-calugaruiui (Saponaria vac-caria) - (reg.) vacarca, vacarita ; floarea-cucu-hii (Lgclmis flos cuculi) -= (reg.) cuculesa ; floarca-miresei (Spirarea vanhoutlei) - (rar) spirea ; floarea-pastelui (Anemone nemorosa) = (reg.; gainuse (pi.), oita, pascuta, pastta, turculet, floarea-stilor, floarea pasarilor. floarea vi'nt ui ui, piinea-pstelui; floarea-pastilor (Anemone ranunculoides) - gainusa, galbenele

(plj, pastta, deditei galbeni (pi.), floarea-pa-sarilor, floarea-vantului galbena, (reg.) bre-ban, pascuta, turculet, zlac, muscerici glbeni (pi.), painea-pstelui; floarea-pasarilor (Anemone ranunculoides) -= gainusa, galbenele (pi.), pastita, deditei-galbeni (pi.), floarea-pastilor, Zloarea-vintului-galbena, (reg.) breban, pascuta, turculet, zlac, muscerici-glbeni (pi.), piinea-pstelui; floarea-raiului (Chrysanthemum cinerariifolum) = (prin Munt.) musetel ; floa-rea-reginei (Leontopodium alpiiuim) - albu-meala, albumifa, floare de-colt, (rar) edelvis, (reg.) flocosle (pi.), steluta, floarea domnei ; floarea-soarelui (Helianthus annuus) = (inv. si pop.) soarea-sorelui, (pop.) sora-sorelui, (reg.) raza, rujonca, sorenca, rasarea sorelui, ruja-sorelui, (Mold.) rasarita, sorca; floarea-vln-Inlui-galbena (Anemone ranunculoides) - gainusa, galbenele (pi.), pastita, deditei-galbeni (pi.), floarea-pastilor, floarea-pasarilor, (reg.) breban, pascuta, turculet, zlac, muscerici-glbeni (pi.), painea-pstelui; floare-de-colt (Leontopodium alpinum) - albumeala, albu mita, floarea-reginei, (rar) edelvis, (reg.) flocosle (pi.), steluta, floarea-domnei; floare-de-leac (Ranunculus repens) = (reg.) bujorel, galbenele (pi.), piciorul cocsului ; floare-de perina (Antliemis tinctoria) = (reg.) iarba-de prina. (pop.) spuma. (~ vinului.) *(fig.) caimac, smantfna, spuma. (El a cules ~, noua ne-a lasat ce-a fost mai prost.)

floare s. v. ELITA. LAMURA.

floarea-brostei s. v. PAPADIE.

floarea-brumei s. v. BR INDUSA.

floarea-ealgarului s. v. CIUIN. OD.AGAGL SAPUNARITA.

loarea-cimel s. v. CIUCURASI.

floaiea-citei s. v. GAINUSA.

floarea-codrului s. v. BELADONA. MATRAGUNA.

loarea-crflcii s. v. PRISTOLNIC TEISOR.

floare:i-cunnii s. v. CURCUBEU.

floarea-domnei s. v. ALBUMEALA. AL-BUMITA. FLOAREA REGINEI. FLOARE DE-COLT.

floarea-duhnului s. v. REGINA NOPTII.

loarea-fanului s. v. FIRUTA.

floarea-flrilor s. v. GHIOC.

floarea-gauii s. v. PAPADIE.

floarea-griului s v. ALBASTREA. ALBAS TRICA. ALBSTRITA. SURGUCI. VINETEA. VINETICA.

floarea-hotului s. v. TALHAREA.

iloarea-jlei s. v. LINARITA.

loarea-lui-Santin s. v. DRAGAICA. SAN-ZIANA.

floarea-maliului s. v. PAPADIE.

loarca-mirsei s. v. REGINA-NOPTII.

floaieanptii s. v. MIRODENIE. NOPTI-COASA. REGINA-NOPTII.

floarea-stilor s. v. FLOAREA-PASTELUI.

floarea-paiului s.v. ALBASTREA. ALBAS-TRICA.ALBASTRITA.VINETEA V1NETIC

floarea-pstelui s. v. DED1TEL.

floarea-pastilor s. v. POPILNIC.

loarea-ptului s. v. PARPIAN.

floarea-pasarilor s. v. FLOAREA-PASTELUI.

floarea raiului s. v PRIBOI.

floarea-sfintei-Mari s v SAPUNELE

floarea-sfantului-ln s v RACU1NA SAN ZIANA

floarea-soarelul-dc-camp s. v AGL1CA

floarea-srului s. v. PAPADIE.

floarea-studntului s v CIUIN ODAGACI. SSAPUNARIT.

fioarea-stpului s v. MELISA. ROINITA.

floarea-suferntei s. v. CEASORNIC.

floarea-srpelui s v. MAMA-PADURII.

floarea-trculul s. v. PAPADIE.

iaoarea untului s. v. VER1GEL.

loarea-vaduvelor s. v. RUIN.

loarea-vnului s. v. CIOCUL-CUCOAREI. PLISCUL-COCORULUI. PLISCUL-CUCOA-BEI. PRIBOI. SULITICA.

floarea-viorelei s. v. CEAPA CIORII. ZAMBILA.

floarea-virii s. v. PRIBOI.

floarea-vantulul s. v. DED1TEL. FLOAREA-PASTELUL

iloarea-zmului s. v. BARBA-POPII.

floare boieresca s v. SPL1NUTA.

floare-brostesca s. v. P1CIORUL-COCO-SULUI.

oare-buica s. v SPLINUTA

floare-de-cepa s.v NARCISA.

floare-de-clmp-glbena s. v. BARBA-CA PREI

floare-de-frguri s v FIEREA-PAMANTU-LUL POTROACA. TINTAURA.

loare-delec s. v GALBENEA. PICIORUL

eocosuLUi

Xloare-de-lingore s v IARBADE-LIN-GOARE

loare-de-mzare s. v. INDRUSAIM SAN tiELE VOINICULUI.

oare-de-nadf s. v. POJARNITA SUNATOARE.

floare-de-wisp s v AGURIJOARA. POR-TULACA.

floare-de-chi s. v SILUR.

floare-de-pitra s. v. AGURIJOARA. POR rULACA.

floare-de-tabc s v. REGINA NOPTII-

ioare-de-tri'nji s. v CORONISTE.L

floare-domneasca s. v. GAROAFA DE-MLN-CE. GAROAFA-SALBATICA GAROF1TA. SURGUCI TOPORAS. VIOLETAJiVIOREA.

ioare-fnimosa s. v. BANUT. PARALUTA.

floare-glbena s. v. POJARNITA. SUNATOARE. TAIETOARF,

loare-vnata s. v IRIS STANJEN.' STAN-fENEL.

floca vb. v. PARUI

loeosa s. v. MATURA.

FLOCS adj. latos mitos, paros, (pop.) Tat s (reg.) bits. (Sarica ~.)

FLOCOSL s. (BOT.; Hydnum lepaadum} (reg.) burete teps

flocosl s. v. BURETE FLOCOS

flocosle s pi. v.ALBUMEALA. ALBUM ITA. CURCUBEU FLOAREA REGINEI FLOA-RE-DE-COLT. PARPIAN

FLOCOSCA s. (BOT.; Holcus lanatus) (reg.) oli, iarba-cilor, ovaz dlce. locosca s. v. CURCUBEU. FLORAR s. J. gradinar, horticultor (~ cultiva flori.) (inv.) florist. (~ vinde fler:.) 3 (TEHN.) pistolet. (~ pentru desen.) florar s. v. MAI

FLORA s. vegetatie. (~ unei tari.)

FLORARESA s. (inv.) buchetira, florista (~ vinde flori.)

FLOREAN s. (ORNIT.; Carduelis chioris chloris) florintc, (rar) brotacl, (reg.) spatie verdt, verdi.

flori-ilje s pi. v. CIUIN. ODAGACI. SA-PUNARITA.

flori-bafai s.pl. v. CIUIN. ODAGACI. 5 ',-PUNARITA.

FLORICELE s. pi. (reg.) cocosi (pi.), col . (pi.), (prin nord-vestul Olt. si sudul Transii ■ puiculta. (Maniaca ~.)

floricele frumoase s. pi v. BANUT. PAR A LUTA.

FLORICfCA s. (reg.) florisora. (O ~ u ctmp.)

loricica-dc-Iec s. v. PICIORUL-CQCOSU LUI.

flori-cojocarsti s. pi. v. STELITA.

FLORCOL adj. florifer. (Plante ~.)

lori-dc-irna s. pi. v. CRIZANTEMA. DU-MITRIT. TUFANICA

flori-de-Ierusalm s. pi. v. STELITA.

FLORI DE-PIE s. pi. (BOT.; Helichrysv.: bracteatum) imortela, (rar) nemuritoare, (re?.; cununta.

flori-desopn s.pl. v. CIUIN. ODAGACI SAPUNARITA.

flori-detaietra s. pi. v. CIUIN. ODAGACI. SAPUNARITA.

FLORIFER adj. floricol. (Planta ~.)

flori-glbeue s. pi. v. PAPADIE.

FLORI s. pi. (BIS.) duminica floriilor, (re:.5 duminica vlastrilor, staurile-fl rii (pi.).

florilegiu s. v ANTOLOGIE. COLECTIE CULEGERE.

florile-zanelor s. pi. v. RACHITAN.

lori-marnte s. pi. v. TOPORAS. VIOLETA, VIOREA.

flori-marunfe s. pi v TOPORAS.VIOLET VIOREA.

FLORN s. 1. fiorin. (Un ~ de aur.) . gulden. (~ se numeste tn Olanda si gulden.)

FLORNTE s. (ORNIT.; Carduelis chU.ru chloris) florean, (rar) brotacl, (reg.) sp ie, verdt, verdi.

florist s. v FLORAR.

florista s. v. FLORARESA.

florisora s v. FLORICICA.

fostor vb. v. PAVA. PIETRUI.

FLOTBIL adj. flotant, plutitor (Corp ~

FLOTANT adj 1. flotabil, plutitor. (Corp ~ nepermanent, nestabil. (Populatie^ dmtr-.-.i oras.)

FLOTRE s, flotatie. (Miscari de ■-, Ir. gimnastica.)

FLOTATIE s flotare (CUeva miscari de ~ . k

FLOTR s. (TEHN.) plutitor

FLUCTUA vb. 1. a se schimba, a varia, (ig.) a oscila. (~ mereu in comportari.) (fig.) a oscila, a sovai (Uzul ~ inca intre cei doi termeni.)

FLUCTUANT adj. instabil, schimbator, variabil, (fig.) oscilant. (Om ~.) 2. ezitant, indecis, nedecis, nehotarat, sovaielnic, sovaitor, (rar) sovaind, sovait, (reg.) codlnic, (prin Munt ) pregets, (inv.) inclint r, indoielnic, pre-getat r, tarzilnic, (fig.) oscilant. (Atitudine ~ )

FLUCTUATIE s. 1. oscilare, oscilatie (~ a temperaturii.) instabilitate, schimbare, (fig.) oscilatie. (~ la cursul bursei.) codeala, codire, ezitare, indoiala, nehotarare, pregetare, sovaiala, sovaire, (livr.) indecizie, (pop.) preget, (fig.) oscilare, oscilatie. (~ lui na era justificata.)

FLUENT adj. (fig.) curgator, cursiv, usor. ■'Exprimare ~.)

FLUENTA s (fig.) cursivitate, fluiditate. f~ in exprimare.)

fluiditate s. v. FLUENTA.

FLUIER s. I. fluierat, fluieratura, suier, suierat, suieratura. (S-a auzit un ~.) II. (ANAT.) tibia, (pop.) turli, (prin Bucov.) uoldn.

FLUIERA vb. a suiera, a vajai, a vui, (rar) a zbarnai, (Transilv.) a sovai. (Vlntul ~ prin hornuri.)

FLUIERR s. 1 fluieras. (~ clnta din fluier.) . (ORNIT.; Charadrius pluvialis) (reg.) fluieratr, fluturs, prundars, purcars, vacarl. . (ORNIT.; Numenius tenuirostris) ploier mic. . (ORNIT.; Numenius arcuatus) ploier mare. 5 (ORNIT.) fluierar mare (Numenius arquata) = (pop.) sneap. 6 (ORNIT.; Calidris) prundas.

fluierar s v SITAR-DE-MAL.

FLUIERAS s. fluierar. (~ clnta din fluier.)

FLUIERAT s. fluier, fluieratura, suier, suierat, suieratura (Se aude un ~ )

FLUIERATORE s I. suieratoare. (Scoate sunete dintr-o ~.) II (BOT.; Tamuscommunis) 'reg.) napi-porcesti de-padre (pi.), vita ne-gra. ' fluieratr s v FLUIERAR.

FLUIERATURA s. 1. fluier, fluierat, suier. suierat, suieratura. (Se aude o ~ ) . (rar) signal, (pop.) tignl (~ unui vardlst.)

FLUIERCE s. chematoare (Cu ~ vina-orul imita strigatele unor animale.)

luierci s.v SITAR DE MAL

FLUORN s (CHIM.) ortodifenilenmetan

FLUSTURTIC adj. capricios, fluturatic, Inconsecvent, inconstant, instabil, neconsec-vent, neconstant, neserios, nestabil, nestatornic, schlmbacios, schimbator, (livr.) labil. (Un om tare ~ ) fluturatic, nebunatic, zvapaiat. (Un tlnar ~ ) fluturatic, frivol, neserios, usuratic, vanturatic, zvanturat, zvantura-ic, (livr.) futil, (pop.) spulbertic, (reg.) zar-paltic, zburtic, zburdalnic, (Mold.) sprintar, zbrehi, (inv.) vlnturs. (Un barbat ~.)

FLUTURA vb 1. a falfli. (Steagul ~ in !nt ) a agita, a clatina, a falfai, (inv. si reg.(

a palai, a palalai, (reg.) a matahai, a matalal (A ~ batista la despartirea de cineva.)

FLUTURARE s. bataie, falfaiala, falfairs, filfait, filfaitura, fluturat, (rar) scuturare, scm-S turt, sfaraitra. (~ de aripi.)

FLUTURS s. 1 (ENTOM.) (rar) fluturai fluture, paieta, (reg.) sic (~i la o rochie.}

luturs s. v FLUIERAR. PLOIER

FLUTURAT s. bataie, falfaiala, falfah% filfait, falfaitura, fluturare, (rar) scuturari, scuturat, sfaraitra. (~ de aripi.)

FLUTURATIC adj. 1. capricios, flusturatic, inconsecvent, inconstant, instabil, neconseoJ vent, neconstant, neserios, nestabil, nestatornlo, schimbacios, schimbator, (livr.) labil. (Un ora tare ~.) flusturatic, nebunatic, zvapaiat. (Un tlnar ~.) flusturatic, frivol, neserios, usuratic, vanturatic, zvanturat, zvanturat io, (livr.) futil, (pop.) spulbertic, (reg.) zarpaltie, zburtic, zburdalnic, (Mold.) sprintar, zbrehi, (inv.) vanturs. (Un barbat ~.)

FLUTURATOR adj. falfaitor. (Steag ~.f

FLUTURE s. (ENTOM.) lepidopter (ENTOM.) fluture-cap-de-mort (Acherontla a-tropos) = striga, cap de-mort, (reg.) strigois-buba cimei, capul lui Adam, fluturul-mrtll, suflet de strigi, sufletul mrtilor; fluture-ds-matase = vierme de matase, (pop.) gandac d-matse ; fluture-de-varza (Pieris brassicae) = albilita, (reg.) fluture lb, (Bucov.) curechital fluture-inelat (Gastropacha neustria) = inelai f fluture-rotu (Vanessa urticae) = (reg.) urzici. flutur s, paieta, (reg.) sic. (~ la o rochii.)

fluture s. v. FULG.

fluture lbs. v ALBILITA. FLUTURE-DE-VARZA.

fluturii s. v. FLUTURA S.

fluturul-mrtii s. v. CAP-DE-MORT. FLUTURE-CAP-DE-MORT. STRIGA.

FLUVIU s. (GEOGR.) apa. (Dunarea est unul dintre marile ~ al Europei.)

FLUX s. 1. (FIZ.) curent. (~ de porticuls.

2. debit. (Are un ~ rapid in vorbire.> focale s pi. v CLIIBRIT. foaia-fagtului s. v. TALHAREA. foaia-talhrului s v TALHAREA. FOAIE s. .(BOT.) petala. (BOT ) sepala.

. fila, (inv ) lista, (grecism inv.) selda. (O ~ de manuscris.) (inv. si reg.) patura. (~ dj hlrtie.) 5 (la pi.) fusta, (livr.) jupa, (pop.) poale (pi.), (inv. si reg ) rochie, (reg.) spnta. (Poarta ~ si bluza.) 6 (reg.) patura. (~ d aluat.) p foaie s v. COTIDIAN. FRUNZA. GAZETA. JURNAL PERIODIC PUBLICATIE. REVISTA. ZIAR.

foaie-de-viora s v. POPILNIC.

foaie-grsa s. v INGRASATOARE.

FOAIER s (frantuzism rar) promenofis. (~ al unui teatru.)

FOLE s. 1. (rar) sufli, (inv si reg.) sufli. (~ ,de fierarie.) burduf. f~ la cimpoi, pentru apa etc.)

fole s v ABDOMEN. BURTA. PANTECE. STOMAC

foltlna s.v. MICSANDRA. MICSUNEA.

folline s. pi. v. MICSANDRA. MICSUNEA. VIOREA- GALBENA.

FOAME s. nemancare. (Mori de ~.)

FOAMETE s. (inv., in Mold.) flaminjne.

FOARFECE s. (ANAT.) cleste. (~ la rac, crab.)

FOARTE adv. 1. tare, Transi.lv Mold. si Bucov.) hat. (~ departe.) 2 extrem, tare, (prin Bucov.) praci, (inv.) varts. (~ de dimineata.) 3 deosebit, exceptional, extraordinar, extrem, grozav, teribil. f~ bun.) 4 tare. (E ~ bucuros.) 5 (inv. si reg.) prea. (~ bine!)

fosa s. v. GROAPA.

foburg s.v. MAHALA. PERIFERIE. SUBURBIE.

FOC s. 1 incendiu, par.jol, (inv. si reg.) pojar, (reg.) parlitra. (Un ~ a distrus cladirea.) descarcatura, impuscatura, (inv.) pusca-tra. (Se aud ~uri de arma.) salva. (~de artilerie.)

foc s. v. ARDOARE. AVANT. ELAN. ENTUZIASM. INFLACARARE. INFOCARE. INSUFLETIRE. PASIUNE. PATIMA. PORNIRE. SCARLATINA.

focar s. v. CENTRU. FOCHIST.

FOCAR SESMIC s. (GEOL.) hipocentru

FOCA s. (ZOOL.; Phoca vilulina) (pop.) vitel-de-mre.

focalna s. v. CHIBRIT.

focare s. v. SCARLATINA.

focarta s. v. CHIBRIT.

FOCHST s (pop.) focar. (~ pe o locomotiva. )

fchiu s. v. BASTARD. COPIL DIN FLORI.

FOCOS adj. 1. aprig, nestapanit, salbatic, sireap, vijelios, (inv.) zmeis. (Un armasar ~.)

iute, sprinten, (pop.) ortomn. (Un cat~J

avantat, entuziasmat, entuziast, fervent, inflacarat, infocat, insufletit, pasionat, (livr.) ardent, (fig.) aprins, arzator, fierbinte, inaripat. (Cuvinte ~; un discurs ~.)

foes r s. v. SCANTEIOARA. SCANTEIUTA.

FOCULT s. focusor. (Au facut un ~.)

focul-lui-Dumnezu s. v. LICURICI.

FOCUSR s. foculet. (Au facut un ~.)

foc viu s. v. ZONA ZOSTER.

FOFEZAs. (TEIIN.) l bata, bateala, brat, bratara, falcea, lopatea, manusa, mana, speteaza. (~ la razboiul de tesut.) cotoc, (reg.) fuscl, laturas. (~ la alergatoarea de urzit.)

. (reg.) manusa, mana, raza. (~ la vlrtelnif.)

4. aripa. (~ la moara.) 5 sageata, (Mold.) col. (~ la moara de vint.)

fofeza s. v. ARIPA.

foflnila s. v. ARIPA. CRUCE. CUTIT. GURA. LIMBA. SPETEAZA,

FOFLNITE s. pi. (TEIIN.) aripi (pi ), crucise (pi.), cumpene (pi.), rascruci (pi.), speteze (pi.). (~ la razboiul ae tesut.)

fofeze s. p i. v. BUTUCI. PLAZURI. TALPI.

FOFILA vb. a se furisa, a se strecura, (inv. si reg.) a se sterge, (Transilv.) a se fastica, (Mold. si Bucov.) a se supuri, (inv.) a se fura, (fig.) a se prelinge. (S-a ~ neobservat afara.)

fofila vb. v. ESCHIVA. FUGI. SCAPA' SUSTRAGE.

FOFILRE s. furisare, strecurare. (~ lui din camera.)

foglal vb. v. SECHESTRA.

oh i s. v. SCORTISOARA.

FOI vb. 1. a se agita, a colcai, a forfoti, a se ramanta, a furnica, a misui, a misuna,a roi, a viermui, (pop.) a bajbai, (inv. si reg.) a jimi, (reg.) a fojgai, a vi.sca, (prin Transilv.) a sovirca, (Olt.) a se varzui, (Ban.) a vermeti, (am.) a se fatii, a se vanzoli. (Lumea se ~ pe strazi.)

. a se perpeli, a se rasuci, a se suci, a se zvir-coli, (prin Olt.) a se scirciumi. (Toata noaptea s-a ~ in asternut.)

FOILA s. agilatie, animatie, colcaiala, foire, forfota, forfoteala, framantare, furnicare, miscare, misuiala, misunare, roiala, viermuiala. viermuirc, (reg.) fojgila, vanzola, (iani.) fitaila, fitarc, fitit, vinzolela (~ multimii pe strazi.)

foilet vb. v. FRUNZARI. RASFOI.

oiietre s. v. FRUNZAREALA. FRUNZA-RIRE. RASFOIAL. RASFOIRE.

folos adj. v. FRUNZOS.

FOIS s. (ANAT.) ghem. (~ al stome ului rumegatoarelor.)

FOIRE s. agitatie, animatie, colcaiala, foiala,, forfota, forfoteala, framantare, furnicare, miscare, misuiala, misunare, roiala, viermuiala, viermuire, (reg.) fojgaila, vanzola, (fam.) fataila, fitire, fitit, vinzolela. (Era o ~ de nedescris pe strazi.)

FOISOR s. 1 (pop.) tirnt. (~ la c casa taraneasca.) cerdac, chiosc, pavilion, (Transilv.) filigrie. (Un ~ intr-an parc.)

turn. (~ de paza.)

fojgai vb. v. AGITA. COLCAI. FOI. FORFOTI. FRAMANTA. FURNICA. MISUI. MISUNA. ROI. VIERMUI.

fojgaila s. v AGITATIE. ANIMATIE. COLCAIALA. FOIALA. FOIRE. FORFOTA. FORFOTEALA. FRAMANTARE. FURNICARE. MISCARE. MISUIALA. MISUNARE. ROIALA. ' VIERMUIALA. VIERMUIRE.

FOLCLOR s. 1. literatura populara. (Culegere de ~ din. . .) folcloristica. (Urmeaza un curs de ~.)

FOLCLORIC adj. folcloristic. (Literatura^.)

FOLCLORISTIC adj. folcloric. (Creatie ~.)

FOLCLORISTICA s. folclor. (Urmeaza un curs de ~.)

folfa vb. v. MOLFAI. MORFOLI. MOZOLI.

FOLICULNA s. (BIOL.) hormon folicular.

FOLICULITA PROFUNDA s. (MED.) sicozis.

FOLOS s. 1 avantaj, beneficiu, castig, profit, (inv. si reg.) seama, (inv ) folosinta, (inv., in Transilv.) dobfnda, (fig.) rod. (Ce ~ i din asta?) afacere, avantaj, chilipir, castig, pricopseala, profit, (Transilv. si Maram.) hazna. (fam. si ir.) scofala. (A^ru e nici un ~ sa) avantaj, binefacere, dar, privilegiu. (~ 'sete tehnicii modeme.) . eficacitate, eficienta, operativitate, productivitati, randament, valoare. (~ unei metode.) 5 serviciu. (A -^;--^iS

imense ~ stiintei.) 6 necesitate, trebuinta, utilitate, (pop.) printa, (inv.) p lza. (De mare ~.)

FOLOSI vb. 1. a beneficia, a castiga, a profita. (El nu ~ nimic din asia?) . a beneficia. a se bucura, a profita. (Se ~ de ajutorul cuiva, de citeva zile libere ele.) a ajuta, a servi, a sluji. (Asta ii ~ la ceva?) . a-i ajuta, a-i prii, (inv.) a-i spori. (Nici aerul nu i-a ~.) a aplica, a intrebuinta, a utiliza, (rar) a practica. (~ o noua metoda.) 6 a intrebuinta, a (se) servi, a (se) sluji, a (se) utiliza. (La ce ~ acest dispozitiv?; se ~ de ambele mini.) 7. a circula, a se intrebuinta, a se utiliza, a se uzita, (inv.) a se politici. (Aceste cuvinte se ~ in mod curent.) 8. a intrebuinta, a recurge, a se servi, a se sluji, a utiliza, a uza, (inv. si pop.) a prinde, (reg.) a vestegalui. (Se teme sa ~ mijloace dure.) ). a intrebuinta, a se servi, a se sluji, a umbla, a utiliza, a uza. (~ tertipuri.) 10. a (se) intrebuinta, a (se) practica, a (se) utiliza. (Un obicei care se ~ de mult timp.) 11. a consuma, a intrebuinta, a utiliza, (inv.) a meta-hirisi. (A ~ m de sfoara pentru. . .) 12 a consuma, a intrebuinta, a pierde. (Si-a ~ toata ziua cu. ..)

FOLOSBIL adj. intrebuintabil, utilizabil. ( Un procedeu ~,)

FOLOSNTA s. folosire, intrebuintare, utilizare, uz, (inv.) uzaj. (Obiecte de stricta ~.)

folosinta s. v. AVANTAJ. BENEFICIU. CASTIG. FOLOS. PROFIT.

FOLOSRE s. . aplicare, aplicatie, intrebuintare, utilizare. (~ unei metode noi.) . consum, consumare, consumatie, intrebuintare, utilizare. (~ unei mari cantitati de cherestea pentru . . .) . folosinta, intrebuintare, utilizare, uz, (inv.) uzaj. (Obiecte de stricta ~.) intrebuintare, purtare, purtat, uzura. (De ataa ~, pantalonii erau rupti.) 5 intrebuintare, practicare, utilizare. (~ urmi obicei stravechi.)

FOLOST adj. 1 intrebuintat, uzitat. (Care este formula ~ ?) purtat, uzat, vechi. (Haine ~ )

FOLOSITOR adj. necesar, trebuincios, util, (rar) trebuitor, (inv.) trbnic. (O munca ~.) binevenit, salutar, util, (fig.) bineen-vintt (O ploaie ~; o masura ~.) eficace, eficient, operativ, practic, productiv, util (rar) operant, (inv.) putincis. (O metoda ~.; bun, chibzuit, gandit, intelept, judicios, rationa], rezonabil, socotit, util, (fig.) sanatos. (Iata un sfat ~.)

foit s v. PETIC. RUPTURA. ZDREANTA.

follics adj. v. BURTOS. PNTECOS.

oltics s. v. MANCACIOS. MANCAU.

fomets adj. v. FLAMAND. INFOMETAT NEM INCAT NESATUL.

FOND s. continut, (fig. ) miez. (~ pro-priu-zis al unui roman.) 2. esenta, materie, (fig.) inima, maduva, miez, nucleu, smbure. (A intra in ~ chestiunii.) fundal. (~ al unui tablou.) (FIN.; mai ales la pi.) mijloc, resursa, (inv.) sermai. (~uri banesti.)

FONDATOR s. ctitor, intemeietor, (inv.-) asezatr, (inv. fig.( urzitor. (~ al unui ase) zamlnt.) creator, fauritor, intemeietor, (inv. tocmitr. (~ de scoala.)

fonder e s. v. TURNATORIE.

fonem s. v. SUNET.

FONEMTIC adj. (FON.) fonologie. (Sistemul ~ al limbii romane.)

FONETICA s. (inv.) fonologie.

FONETISM s. (FON.) pronuntare, pronuntie, rostire. (~ regional.)

FONF adj., s farnait, fonfanit, fornait (reg.) mohnat. (Un om ~.)

FONFA vb. a farnai, a fornai. (reg.) a mohnai, (Munt.) a sfornai. (~ cind vorbeste.)

FONFAILA s fornaiala.

FONFAT adj., s. farnait, fonf, fornait, (reg.) mohnat. (Om ~.)

FONIC adj. (FOA'J sonor. (Consoana ~. )

FONIE s. (FON.) sonoritate. - a sunetelor vorbirii.)

FONOLGIC adj. (FON.) foncmatic. (Sis-temui ~ al limbii romane.)

fonologie s. v. FONETICA.

FONTANLA s. (ANAT.) (pop.) moalele-capului.

FONTA s. 1. tuci, (prin Ban.) badc, (Mold.( schija. (Un tub din ~.) fonta nodul ura = fonta sferolitica ; fonta sferolitica - fonta no dulara.

FOR s. autoritate, organ. (~ urile superioare de stat.)

FORA vb, a sonda. (A ~ la mari adlnrimi.)

FORAJ s. forare, forat, sondaj, sondare. (Operatia de ~ pe fundul marii.)

FORARE s. foraj, forat, sondaj, sondare (~ a fundului marii.)

FORAT s. foraj, forare, sondaj, sondare. (~ fundului marii.)

FORA vb. a fornai, a sforai, (reg.) a necheza, a tifni. (Caii ~.)

ora vb. v. SFORAI.

orastau s. v. SOVARF.

FRCIPS s. (MED.) cleste. (~ este folosit la nasterile dificile.)

forcot vb. v. FAS1.

FORESTIER adj. (SILV.) silvic (inv. sil-vanl. (Exploatari ~.)

forfec r s. v. CARABAN. NAS1CORN.

FORFECARE s. forfecatura.

FORFECATl'JRA s. forfecare.

FORFECUTAs.(ORNIT ; Loxia curvirostra) (reg.) pasarea-lui-1-lrists, pasare-cu-cioe-in-crucist.

FORFOTA s. agitatie, animatie, colcaiala, foiala, foire, forfoteala, framintare, furnicare, miscare, misuiala, misunare, roiala, viermuiala, viermuire, (reg.) fojgaila, vanzola, (fam.) fataila, fatare, ftat, vanzolela. (Pe strazi era o ~ de nedescris.)

FORFOTEALA s. agitatie, animatie, colcaiala, foiala, foire, forfota, framintare, furnicare, miscare, misuiala, misunare, roiala, viermuiala, viermuire, (reg.) fojgaila, vanzola, (fam.) fataila, fatare, ftat, vanzolela. (Pe strazi era o ~ de nedescris.)

FORFOT vb. a se agita, a colcai, a (se) foi, a se framanta, a furnica, a misui, a misuna, a roi, a viermui, (pop.) a bajbai, (inv. si reg.) a jimi, (reg.) a fojgai, a vasca, (prin Transilv..) a sovarca, (Olt.) a se varzui, (Ban.) a vermet, (fam.) a se fatai, a se vanzoli. (Lumea ~ pe strazi.)

iorgsa s. v. HAT. HOTAR. RAZOR.

for interior s. v. CONSTIINTA. CUGET. GLNDIRE. SPIRIT. SUFLET.

FORJA s. forjerie. (Sectia de ~ a unei uzine.)

FORJERE s. forja. (Uzina are o ~.)

FORMA vb. 1 a fasona, a modela, (inv. si pop.) a tipari. (A ~ un obiect.) 2 a alcatui, a compune, a constitui, (rar) a intocmi, (inv.) a informa, a savarsi. (Elemente care ~ un ansamblu.) 3. a alcatui, a constitui, a crea, a desemna, a institui, a infiinta, a numi, a organiza, a stabili, (inv.) a tocmi. (A ~ o comisie speciala.) 4. a constitui, a fi, a insemna, a reprezenta, (rar) a prezenta. (Acest capitol ~ partea esentiala a lucrarii.) 5 a crea, a pregati. (~ cadre de specialisti.) 6 a creste, a educa, (inv.) a pedepsi. (A ~ !n spiritul patriotismului, j

FORMAL adj. 1 categoric, decis, expres, ferm, hotarat, neezitant, neosciant, net, transant, (inv ) rezolut. (Un refuz ~.) 2 (fam.) platonic. (Orecunoastere ~.) 3.(JUR.) solemn, (Aci ~.)

FORMALDEHDA s. (CHIM.) aldehida fonnica.

FORMALNA s. (FARM.) formol.

FORMALIST adj. ceremonios, protocolar.

FORMALITATE s. procedura. (Ce ~ trebuie facute?)

FORMAR s formator. (~ in turnatorie.)

FORMARE s 1 fasonare, modelare. (~ unui obiect.) alcatuire, constituire, creare, desemnare, instituire, infiintare, numire, organizare, stabilire, (~ ansi comisii.) creare, pregatire. (~ unor cadre de specialisti.) 4. crestere, cultivare, educare, educatie, (inv.) pedeapsa. (~ tinerei generatii.)

FORMAT adj. pregatit. (E un om ~.)

FORMAT s. dimensiune, marime (Carii de ~ mare.)

FORMATIV adj. alcatuitor, component, constituent, constitutiv, (rar) structural, (inv.) compoznt, compunatr. (Element ~ al unui ansamblu.)

FORMATOR s. formar. (~ In turnatorie.)

FORMATIE s. 1 alcatuire, compunere, intocmire. (Grupul mergea In urmatoarea ~ ) ansamblu, colectiv, trupa (~ artistica.) , echipa. (~ sportiva.) oranduire, sistem. (~ social-economica.) 5. pregatire (De ~ clasica.)

FORMA s 1. aspect, configuratie, conformatie, fizionomie, infatisare, profil, structura, (rar) faptura. (~ terenului, a vaii.) contur, (fig ) relief. (A inceput sa capete ~.) 3. expresie. (A dat ~ glndurilor sale.) 4. silueta. (O ~ strabate intunericul.) 5 calapod, model, tipar, (pop.) calup. (Confectionat dupa ~ ) 6 tipar (Toarna fonta in ~.) 7. cale, chip, fel, maniera, metoda, mijloc, mod, modalitate, posibili-

tate, procedare, procedeu, procedura, putinta, sistem, (reg.) cap, mdru, (inv.) manopera, mrsa, mediu, mijlocire (Alta ~ de a rezolva

0 problema.)

forma s. v. BRUTARIE

FORMIDABIL adj. 1 colosal, enorm, exceptional, extraordinar, fabulos, fantastic, fenomenal, gigantic, grozav, imens infinit, neauzit, nebun, negrait, neanchipuit, nemaiauz.it, nemaicunoscut, nemaiantalnit, nemaipomenit, nemaivazut, nesfarsit, nespus, teribil, uimitor, uluitor, unic, urias, (livr.) mirbil, (inv.) mann, necrozat, (fig.) piramidal. (A avut din nou un aoro* ~.) colosal, cumplit, extraordinar, fenomenal, groaznic, grozav, infernal, infiorator, ingroti-tor, inspaimantator, naprasnic, strasnic, teribil, (Transilv.) pogan, (fig.) indracit, turbat. (O vijelie ~.) desavarsit, exceptional, extraordinar, ideal, magistral, minunat, perfect, splendid, sublim, superb, (inv.) savarst. (0 regie, o interpretare ~.)

FORMOL s. (FARM.) formalina.

FORMULA vb. I. a exprima, a pronunta, a rosti, a spune, a zice. (A ~ urmatoarea opinie . . . ) . a exprima, a expune. (A-si ~ ideile.) . a enunta. (A ~ o judecata de oa-

1 iare.) 4. a elabora, a emite, a enunta, a expune, .1 ~ o noua teorie.) 3 a alcatui, a compune, a

concepe, a elabora, a face, a intocmi, a redacta. (A ~ un raport.)

FORMULAR s. imprimat (A completat un ~.)

FORMULARE s. 1 exprimare, pronuntare, rostire, spunere, zicere. (~ unei opinii.) . enuntare. (~ unei judecati.) elaborare emitere, enuntare, expunere (~ unei noi teorii asupra . . . ) concepere, elaborare, intocmire, redactare. (~ unei scrisori.)

FORMULA s 1 enunt (O ~ matematica.) parola. (Nu cunoaste ~.)

FORNA vb 1 a forai, a sforai, (reg.) a necheza, a tafni. (Caii ~.) 2 a firnai, a fonfai, s,reg.) a mohnai, (Munt.) a sfornai. (Un om care ~ clnd vorbeste.)

FORNAILAs. I. fornait, sforaiala, sforait, sforaitura. (~ cailor.) .fonfaiala. (~ unui om.)

FORNAT adj., s. farnait, fonf, fonfait, (reg.) mohnat. (Om ~.)

FORNAT s. fornaiala, sforaiala, sforait, sforaitura. (~ cailor.)

FORTAREATA s (I5T., MIL.) cetite, (inv.) bste, politie. (O ~ medievala.)

rte adj. invar v. PUTERNIC. TARE.

FORTE adv. (MUZ.) puternic, tare.

FORTIFINT adj., s. (FARM.) fortificant, intaritor, reconfortant, tonic, tonifiant, (rar) reconstitunt, (inv ) reconfortat r (Medicament ~.)

FORTIFICA vb 1 (M7LJ a (se) intari, (rar) a (se) retransa, (inv.) a (se) intemeia. (A ~ an loc, un oras.) 2. a (se) intari, (fig.) a (se) cali, a (se) oteli. (5-a ~ in lupte.) , (MED.) a (se) indrepta, a (se) infiripa, a (si iritari, a (se) intrema, a (se) inzdraveni, a (sa) reconforta, a (se) reface, a (se) restabili, a (se) tonifica, (inv. si pop), a (se) imputernici, (pop

fi fam.) a (se) drege, (pop.) a (se) scula, (inv. si reg.) a (se) zdraveni, (reg.)a (se) vanjosa, (Mold.) ■ (se) priboli. (S-a ~dupa boala.)

FORTIFICNT adj., s. (FARM.) fortifiant, intaritor, reconfortant, tonic, tonifiant, (rar) constituant, (inv.) reconfortat r. (Medi-tement ~.)

FORTIFICARE s. 1. (MIL.) intarire, (rar) litransre. (~ unei cetati.) . intarire, (fia.> ealre, otelre (~ lui in lupta.) indreptare, infiripare, intarire, intremare, inzdravenire, reconortare, refacere, restabilire, tonificare, (rar) reconfort, (inv. si pop.) imputernicire. ~ lui dupa boala.)

FORTIFICAT adj. 1 (MIL ) intarit, (inv.) tare. (O cetate ~.) intarit, (fig.) calit, ote-lt. (Ostas ~ In lupte.) . indreptat, infiripat, intarit, intremat, inzdravenit, reconfortat, refacut, restabilit, tonificat, (Mold.) pribolt. (Om. ~ dupa o boala.)

FORTIFICATIE s. (MIL.) inlaritura, (rar) retransamnt, (inv.) aparatura, tarie, zmea. (Sistem de ~ii.)

fortuit adj. v. INCIDENTAL. INTAMPLA TOR. NEASTEPTAT NEPREVAZUT

FORTA vb 1. a constrange, a face, a obliga, a illi, (Hvr ) a soma, a violenta, (pop.) a silnici, (tT si reg.) a strnge, (prin Ban.) a tipi, (inv.) a xuprl, a indemna, a necesita, a pripi, a tsllui, a stramtora, (fig.) a presa. (L a ~ sa *rbeasca.) a constrange, a nevoi, a obliga, s silf. (Este ~ sa . ) 3. a constrange, a obliga, a sili, a supune. (A fost ~ ani intregi la un regim alimentar sever.) 4. a condamna, a constrange, a obliga, a sili, (pop.) a osandi. (M-a ~ la inactivitate.) 5 a se canoni, a se cazni, a se chinui, a se framanta, a se munci, a se necaji, a Se osteni, a se sforta, a se sili, a se stradui, a se trudi, a se zbate, a se zbucium,;, 'inv si pop.) a (se) nevoi, (pop.) a se sargui, i,reg.) a se verpeli, (Mold.) a se stradanui, (inv, i a se invalui, a nasli, a (se) osardnici, a (se > osardui, a se volnici, (fig.) a se sfarama. (Se <* sa rezolve problema.) 6 a se opinti, a se iforta, (Transilv.) a se tecarui. (S-a ~ .<.' ridice bolovanul.) a sili. (Nu ~ piciorul. 8. a sparge, a strica, a vioia, (inv.) a silnici. (A ~ tncuietoarea usii.)

FORTARE s. 1 constrangere, obligare, siiire, (livr.) somare, violentare, (inv.) asuprire iluire. (~ cuiva sa faca ceva.) caznS, ehin, efort, munca, osteneala, sfortare, silinta, stradanie, straduinta, truda, zbatere, (livr.f travaliu, (rar) straduila, stradure, (pop.) canoneala, (reg.) strapt, (prin Munt.) moran-cela, (Mold. si Tranilv.) zola, (inv.) eazmre, nevonta, ostennta, sfrta, stradanunta, stra-damire f~ lui a fost incununata de succes.) 8. spargere, stricare, violare. (~ unei ni-tttort.)

FORT&T adj 1 Impus, silit, silnic. (Munca ~.) 2 brutal, silnic, violent, (Masuri ~J 1 spart, stricat (Incuietoare ~ / lacat ~7) *. afectat, artificial, cautat, fals, nefiresc; nenatural, nesincer, prefacut, silit, silnic,

studiat, teatral, (rar) teatralst. (Gesturi ~ atitudine ~ )

FORTA s. 1 (F1Z.) (inv.) putere, putinta 2 dinamism, energie. Impetuozitate, putere, robustete, tarie, vigoare, vitalitate, via sa, (livr.) potenta, (pop ) vanjosnie, vanjose, virtose, voinice, (reg.) mau, vanj, vls'ta, (Munt., Olt. si Ban.) snga, (inv.) sfrta, ta-rime, virtute, vlvie, (fig.) seva. (Da doi oda de o ~ inepuizabila.) capacitate, posibili-tate, putere, putinta, (inv.) pulernta, puternicie. (~ de a face ceva.) putere, strasnicie, tarie, vigoare. (Reclama cu ~ dreptatea.)

5. putere, (inv.) sila, silnicie. (~ ostilor noastre.)

amploare, intensitate, volum. (Are o voce de o ~ impresionanta.) intensitate, putore, tarie, (inv.) marie, marime. (~ vuitului; ~ dragostei.) 8 (concr.) autoritate, puter ■, somitate. (X este o adevarata ~ In acest doinei ia.) S. constrangere, sila, silnicie, violenta, (livr.) servitute, (Ban.) salabare, (inv.) nevoie, po-rivnice, silinta, silnicire, stransoare, (fig.) presiune. (Bunuri obtinute prin ~.)

FOSFAGN s. (BIOL.) fosfocreatina.

FOSFATADA s. (BIOL.) fosfolipida.

FOSFNA s. (CHIM.) hidrogen fosi'o; :.

FOSFOCREATNA s (BIOL.) fosfageu.

FOSFOLIPDA s. (BIOL.) fosfatida.

FOSFOR s. (FIZ.) luminofor. (Orice sub-stanta fosforescenta se numeste ~.)

FOSFORESCENT adj fosforic, lumj.ws. (Substanta ~.)

FOSFRIC adj. fosforescent, luminos. (Materie ~.)

FOSLA s. (GEOL.) (inv ) petrefct.

FOSILIZA vb. a se petrifica. (Corpuri organice care s-au ~.)

FOSILIZRE s. pttrificare, (rar) petrfl-ctie. (~ unor corpuri organice.)

FOSILIZTadj.petrificat. (Corp organic ~.)

FOST adj. ex, (inv.) biv, prin. (~ sau actual ministru.)

FOSNET s. 1 fasait, freamat, murmur, sunet, susur, susurare, soapta, sopot, (rar) s set. (~ frunzelor.) fasaiala, fasaire, fasait, fasaitura, fosnire, fosnit, fosnitura. (~ --tarului.)

FOSNI vb. a fasai, a suna, a susura, a sop.ifi, a sopti, a susoti, a susui, (rar) a sasai, (Mold si Bucov ) a falalai, (Mold. si Transilv.) a pirai, .prin Transilv.) a susora, (inv.) a prasni. (Frunzele ~.)

FOSNRE s. fasaiala, fasaire, fasait, fasaitura, fosnet, fosnit, fosnitura. (~ ziarului.)

FOSNT s. fasaiala, fasaire, fasait, fasaitura, fosnet, fosnire, fosnitura. (~ ziarului.)

FOSNITOR adj. 1 murmurator, sunator, susurator, sopotitor. (Frunze ~.) flsaitor (Ziar ~.)

FOSNITURA s. fasaiala, fasaire, fasait, fasaitura, fosnet, fosnire, fosnit. (~ ziarului.)

FOTA s. catrinta, (inv. si pop.) pestimn, (pop.) pestelca, (reg.) zavlca, (Transilv, si Maram.) panzatra, (prin nordul Mold.) pris tore, (Transilv. si Maram.) zdie. (~ este o piesa din portul popular femeiesc.)

FOTBAL s, (SPORT.) sportul cu balonul rotund, sportul rege.

FOTOCELULA s. (FIZ.) fotodioda, celula fotoelectrica.

FOTOCONDUCTIBILITTE s. (FIZ.) foto-conductie.

FOTOCONDCTIE s. (FIZ.) fotoconduc-tibilitate.

FOTOCOPIE s. (FOTO) copie fotografica.

FOTODIODA s. (FIZ.) fotocelula, celula fotoelectrica.

FOTOELEMNT s. (FIZ.) celula fotovo!-taica, pila fotovoltaica.

FOTOGRAF s. (FOTO) (pop.) poi-r.

FOTOGRAFIA vb. (pop.) a (se) poza.

FOTOGRAFIAT adj. (pop.) pozat.

FOTOGRAFIE s. (FOTO) (pop.) poza.

FOTOGRAFIERE s. (pop.) pozare.

FOTOGRAVURA s. (TIPOGR.) heliogra-vura. j

FOTOLIU s. jet, (prin Transilv.) sezau. (S tolanit tntr-un ~.)

FOTOMICROCPIE s. (FOTO) rnicrofoto copie.

FOTOMICROGRAFE s.(FOTO., MED.) mi crofotografie.

FOTOMICROSCOPE s. (F/Z.,M£D.)micro fotosrafie. (Procedeul ~.)

FOTOOBIECTV s. (FOTO) obiectiv (fotografic.)

FOTOSINTZA s. (BOT.) asimilatie cloro-filiana.

FOTOTELEGRAFE s. (FIZ.) telefolograf ie.

FOTOTROPE s. (FLZ.) fototropism. (~ unu; corp luminat.)

FOTOTROPSM s. 1. (FIZ.) fototropie. (~ unui corp luminat.) (BOT.)heliotropism. (~ unor organe vegetate.)

FOURIERSM s. (POLITICA)armonism, fa-lansterianism, garantism.

FOX s. (MUZ.) foxtrot. (Danseaza im~.)

FOX s. (ZOOL.) foxterier. (Rasa de clini numil ~.)

FOXTERIER s. (ZOOL.)ox. (Latra un~.)

FXTROTs. (MUZ.) fox. (Danseaza un~.)

FRACTURA vb. (MED.) a(-si) fringe, a( si! rupe. (Si-a~ un os.)

FRACTURARE s. (MED.) fringere, rupere. (~ piciorului.)

FRACTURAT adj. (MED.) frant, rupt. (Os ~; picior ~.)

FRACTURA s. (MED.) ruptura, (pop.) frlntra. (~ unui os, a unui membru.)

FRACTIE s. (MAT.) 1. (inv.) sfaramatra. fractie zecimala = numar zecimal

FRACTION vb. 1. a desparti, a divide, a diviza, a fragmenta, a imbucatati, a imparti, a scinda,a sectiona, a separa, a taia. (~ bucata in Ir i.) a (se) descompune, a (se) desface, a (se) desparti, a (se) divide, a (se( imparti, a (se) scinda, a (se) separa, (rar) a (se) dezalcatui. (Produsul dezintegrarii se ~ in particule.)

FRACTIONARE s. 1 dividere, divizare, diviziune, fragmentare, imbucatatire, impartire, sectionare, segmentare, taiat, taiere, (rar)

segmenttie. (~ unui intreg.) desfacere, descompunere, despartire, divizare, impartire, scindare, separare, (rar) dezalcature. (~ In particule a unui corp.)

FRACTIONT adj. divizat, fragmentat, impartit, segmentat. (Un corp ~.)

FRACTIONST s., adj. (POLITICA) scizionist.

FRACTIUNE s. 1. bucata, crimpei, fragment, frantura, parte, portiune, sectiune, transa, (pop.) darb, partal, (inv. si reg.) partnie, (reg.) jrchina, stuc. (O ~ dintr-un lot.) 2 (POLITICA) (inv.) ruptura.

FRAG s. (BOT.; Fragaria vesca) (reg.) pomnta.

frag s. v. CAPSUN.

raga-tatrului s v. SPANACUL-CIOBA NILOR.

FRAGA s. (BOT.) (reg.) pornita.

fraga s. v. DUDA.

FRAGED adj. 1. crud, tinar. (Planta ~.) moale. (Prajitura ~.)

FRAGL adj. debil, delicat, firav, gingas, pirpiriu, plapind, prizarit, sfrijit, slab, slabanog, slabut, subred, (pop.) pitigaiat, (inv. si reg.) mi'rsav, ticalos, (reg.) gbav, moriuglv, (Mold. si Transilv.) sighins, (Munt. si Olt.) sstav. (Un copil ~ ; o constitutie ~.)

FRAGMENT s. 1. bucata, crimpei, fractiune, frantura, parte, portiune, sectiune, transa, (pop.) darb, partal, (inv. si reg.) partnie, (reg.) jrchina, stuc. (Un ~ dintr-un tot.) extras, pasaj, (inv.) pont. (Un ~ dintr-un articol.) 3. episod, scena. (Un ~ al romanului.) . crampei, frantura, parte, (reg.) crampot. (A ascultat un ~ din discutia lor.)

FRAGMENTA vb. 1. a desparti, a divide, a diviza, a ractiona, a imbucatati, a imparti, a scinda, a sectiona, a separa, a taia. (~ bucata in trei.) 2. a diviza, a imparti, a segmenta. (A ~ o fraza in propozitii.)

FRAGMENTAR adj. incomplet, necomplet, partial. (Publicarea ~ a unei opere.)

FRAGMENTARE s. dividere, divizare, diviziune, fractionare, imbucatatire, impartire, sectionare, segmentare, taiat, taiere, (rar) segmenttie. (~ unui intreg.)

FRAGMENTAT adj. divizat, fractionat, impartit, segmentat. (Un tot ~.)

FRAHT s. (EC.) scrisoare de trasura.

frai adj. v. LIBER.

fraier adj. v. CREDUL. NAIV. PROST.

fraieri vb. v. ADEMENI. AMAGI. INCANTA. INSELA. MINTI. MOMI. PACALI. PROSTI. PURTA. TRISA.

fraiert adj. v. ADEMENIT. AMAGIT. INSELAT. PACALIT. PROSTIT. TRISAT.

ranc adj. v. CINSTIT. NEPREFACUT. SINCER.

FRANC adv. deschis, direct, fatis, sincer, (inv.) aievea, avedre, (fig.) uted, verde. (La spus ~ tot ce avea de spus.)

FRANC s ban, gologan, para, (inv. si pop.) sorocovat, (pop. si fam.) ptc, sfant, (reg. si fam.) pitla, (astazi fam.) arginti (pi.), (fam.) capital, (arg.) lovele (pi.), mngari (pi.).

mardi (pi.), material. (A ramas fara ~i.)

franc s. v LEU.

FRANCA vb. a marca, a timbra. (A ~ o scrisoare.)

FRANCRE s. marcare, timbrare. (~ unei scrisori.)

FRANCAT adj. marcat, timbrat. (Scrisoare

~->

FRANCEZ s., adj. I s. (pop. si fam.) frantuz. (Un ~ get-beget.) 2. adj. frantuzesc. (Bucataria ~.)

franchete s. v. CINSTE. SINCERITATE.

FRANCMASON s. mason.

FRANCMASONERIE s. masonerie.

FRANCMASONIC adj masonic. (Loja ~.)

FRANJ s. (pop. si fam.) tartm, (pop.) turtur, (inv. si reg.) ples, (reg.) roit. (~ la perdele.)

frantsca s. v. FRANTUZOAICA.

frantuz s. v. FRANCEZ.

FRANTUZESC adj. francez. (Preparat ~.)

FRANTUZESTE adv. (inv.) gallcste. (Vorbeste perfect ~.)

FRANTUZOAICA s. (inv.) frantsca.

FRANZELR s. (inv.) jimblr.

FRANZELA s.(pop ) jimbla, (reg.) blca.

franzelta s. v. CHIFLA.

FRAPA vb a surprinde, a soca, (fig.) a izbi. (M-a ~ infatisarea lui.)

FRAPANT adj. izbitor, surprinzator, socant, uimitor, (livr ) sesizant. (O asemanare ~.)

rasin-dc-mnte s v. MOJDREAN.

rsca s. v. COTOFANA.

FRATE s. 1. (pop ) ratne, (inv.) brat. (Era ~ bun cu el.) frate de cruce = (pop.) fartt.

frate s. v. COPIL.

frate-cu-sr s. v. SOR CU-FRATE.

frate-de-mre s. v. VATAF. VATASEL. VORNICEL.

frate-de-miresa s. v. VATAF. VATASEL. VORNICEL.

fratele-bribiului s. v. BRIBOI

FRATERN adj. fratesc. (Relatii ~.)

FRATERNITATE s fratie, infratire, (inv.) fratietate. (~ intre popoare.)

FRATERNIZA vb. a se infrati

FRATERNIZARE s. infratire.

fratii s. pi. art. v. GEMENII.

frauda vb. v. DEFRAUDA. DELAPIDA. SUSTRAGE.

FRAUDA s. (JUR.) delapidare, escrocherie, hotie, (livr.) malverstie, (fig.) mancatore. (A comite o ~.)

fragr s. v. DUD.

FRAGEZIME s. prospetime. (O planta plina de ~.)

FRAGULTA (BOT.) 1. fragusoara, fra guta. (Adoxa moschatellina) (reg.) mos-cusr.

FRAGUSOARA s. (BOT.) fragulita, fra-guta. _

FRAGUTA s. (BOT.) fragulita, fragusoara.

FRAMANT vb 1 a plamadi, (reg ) a zolga, a zoii, (inv.) a soge. (A ~ aluatul.) . a in-varti, a rasuci, a suci (~ batista In mina.) a (se) agita, a clocoti, a fremata, a (se) invol-

bura, a (se) zbate, a (se) zbuciuma, (inv si reg.) a salta, (inv.) a (se) salbatici. (Apele crescute se ~in matca.) a se agita, a colcai, a (se'i foi, a forfoti, a furnica, a misui, a misuna, a roi, a viermui, (pop.) a bajbii, (inv. si reg.) a j inii, (reg.) a fojgai. a vasca, (prin Transilv.) a so varca, (Olt.) a se vamii, (Ban.) a vermeti, (fam.) a se fitai, a se vanzoli. (Lumea se ~ pe strazi.) 5. a se agita, a se nelinisti, a se zbuciuma, a se zvarcoli, (Mold. si Bucov.) a se ciosmoli (Nu te mai ~ atital) 6 a se chinui, a se consuma, a se zbate, a se zbuciuma, (reg.) a se inarghioli, (Bucov.) a se frasui, (fig.) a se sfarima. (Se ~ toata ziua sa . . . ) 7 a se /bate, a se zbuciuma, a se zvarcoli, (pop.) a se bate, (inv. si reg.) a se ticai. (S-a ~ toata noaptea tu asternut.) ii. a se canoni, a se cazni, a se chinui, a se forta, a se munci, a se necaji, a se osteni, a se sforta, a se sili, a se stradui, a se trudi, a se zbate, a se zbuciuma, (inv. si pop.) a (se) nevoi, (pop.) a se sargui, (reg.) a se ver-peli, (Mold.) a se slradanui, (inv.) a se invalui, a nasli, a (se) osirdnici, a (se) osirdui, a se volnici, (fig.) a se sfarama. (Se ~ sa rezolve problema.) 9. a (se) alarma, a (se) intriga, a (,se) ingrijora, a (se) nelinisti, a (se) speria, a (se) tulbura, (livr.) a (se) impacienta, (reg.) a (se) ingrija, a (se) ingriji, a (se) larmui. f Il ~ tntirzierea lui.) 10. a chinui, a consuma, a munci, (fig.) a apasa, a macina, a musca, a roade. (Il ~ o dragoste neiinpartasita.) a chinui, a obseda, a persecuta, a preocupa, a tortura, a urmari, (fig.) a roade, a tiraniza. (Il ~ un gind.)

FRAMANTRE s. 1 plamadire, plamadit. (~ aluatului.) agitatie, clocot, freamat, involburare, talazuire, tumult, vuiet, zbatere, zbucium, zbuciumare, (rar) zbuciumela. (~ apelor iesite din matca.) 3. agitatie, animatie, colcaiala, foiala, foire, forfota, forfoteala, furnicare, miscare, misuiala, misunare, roiala, viermuiala, viermuire, (reg.) fojgaila, vinzola, (fam.) fitiila, fitaire, fitit, vanzolela. (Pe bulevard era o ~ de nedescris.) . agitatie, tulburare, vilva, zarva. (Din nimic s-a slirnit o ~.) 5. agitatie, neastampar, neliniste, /.bucium, (livr.) impacienta. (Stare de ~ sufleteasca.) chin, zbatere, zbucium, zbuciumare, (reg.) marghii. (O ~ insuportabila.) grija, ingrijorare, neliniste, temere, (livr.) anxietate, impacienta, (inv. si pop.) pas, (inv.) ingrijire. (~ ta este nejuslificata.)

FRAMINTT adj. 1. agitat, clocotitor, frematator, involburat, tulburat, tumultuos, zbuciumat, (inv.) colcots, (fig.) razvratit. (Ape ~.) . agitat, neastimparat, nelinistii, nepotolit, zbuciumat. (A dus o viata ~.) 3. agitat, critic, greu, tulbure, zbuciumat. (Vremuri ~.) chinuit, consu.n.it, muncit, necajit, trudit, zbuciumat, (reg.) canonit, (inv.) necajtr. (Un om ~.) .'. chinuit, obsedat, persecutat, torturat, urmarit. (~ de un gind.)

FRSINT s. (BOT.) frasinis.

FRASINS s (BOT.) frasinet. .

frasu vb. v. BOCI. CAINA. CHINUI. CONSUMA. FRAMANTA. JELI JELUI LAMENTA PLANGE TANGUI. VAICARI. VAITA. ZBATE. ZBUCIUMA.

frascu s., adj. v. BURLAC. CAVALER. CELIBATAR. FLACAU. HOLTEI. NECASATORIT.

FRATESC adj. fratern. (Relatii ~.)

F'RATE s. 1 fraternitate, infratire, (inv.) fratietate. (Relatii de ~.) infratire, solidaritate, unitate. (~ popoarelor.)

fratietate s. v. FRATERNITATE. FRATIE. INFRATIRE.

ratne s. v. FRATE.

FREAMAT s. 1. agitatie, clocot, framantare, in olburare, talazuire, tumult, vuiet, zbatere, zbucium, zbuciumare, (rar) zbuciumela. (~ apelor iesite din matca.) 2. fasait, fosnet, murmur, sunet, susur, susurare, soapta, sopot, (rar) sset. (~ de frunze.) . vajait, (fig.) geamat. (~ vlntului.) 4. galagie, larma, tumult, vuiet, zgomot. (Ce ~ se aude?) 5 fior, infiorare. (Un ~ trece prin multime.) . palpitare, palpitatie, pulsatie, trepidatie. (~ vietii.)

FRECA vb. 1. a bate, a facalui, a slet-

(~ fasolea, lintea.) 2 a bate, a glodi, a roade.

(Ma ~ pantofii.) . a frictiona, a trage.

// ~ pe spate.) irec vb. v. ATINGE. BATE. LOVI. FRECARE s. 1 (FIZ.) frictiune. (Proces

de ~.) roadere, rosatura. (~ pantofilor.)

3 frictionare, tragere. (~ bolnavului pe spate.) FRECAT adj. batut, facaluit, sleit, (reg.)

rasr.t, zolt. (Fasole ~.)

FRECATI s. pi. zdrente (pi ). (~ fierti in supa.)

FRECVENT adj., adv. 1. adj. des, repetat. (Vizite ~.) adv. adesea, adeseori, des, deseori. (Mergea ~ pe la el.) adj cunoscut, obisnuit, raspandit, uzual (Un obicei ~.)

. adj. curent, obisnuit, uzual. (Expresie ~ )

5. adj. clasic, curent, obisnuit, traditional, uzual. (Un procedeu tehnic ~.)

FRECVENTA vb. 1. a urma. (~ cursurile universitare.) (inv. si reg.) a pazi. (Circiumele nu le ~.)

FRECVENTARE s. urmare. (~ unei forme de tnoatamlnt.)

FRECVENTAT adj. batatorit, batut, circulat, umblat. (Drumuri ~ )

FRECVENTATV adj (GRAM.) iterativ (Forma verbala ~.)

FRECVENTA s. (FIZ.) cadenta, <~ a batailor unui pendul.)

FRECVENTMTRU s. (FIZ.) undametni.

FREDONA vb. a ingtna, (reg.) a lalai, a nanai. (A ~ o melodie.) '.FREDONARE s. inganare. (~ anei melodii.)

FREMATA vb. 1 a (se) agita, a clocoti, a (se) framanta, a (se) involbura, a (se) zbate, a '(se) zbuciuma, (inv. si reg.) a salta, (inv.) a (se) salbatici. (Apele crescute ~ in matca. ) 2. a se infiora, a palpita, a tremura. (Narile li ~.) . a se infiora, a palpita, a tresalta, a tresari, a vibra. ~ de bucuri', de. emotie.)

4. a palpita, a pulsa, a vibra, a zvacni. tf~ ta el o mare bucurie.)

FREMATATOR adj. 1 agitat, clocotitor, framantat, involburat, tulburat, tumultuos, zbuciumat, (inv.) colcot s, (fig.) razvratit. (Ap ~.) . tremurator, (rar) palpitat r. (Suprafata ~ a marii.)

frenghe s. v. BROCART.

rntie s. v. LUES. SIFILIS.

frcntt adj., s. v. LUETIC. SIFILITI,

frenfs s. v. LUES. SIFILIS.

fresca s. v. PANORAMA.

FRET vb. (TEHN.) a cercul. (A ~ douS. piese metalice.)

FREUDSM s. (PSIH.) psihanaliza.

FREZ adj. roscat, rosiatic, trandafiriu. (O rochie ~.)

FREZA s. coafura, frizura, pieptanatura, tunsoare, (Ban.) cofarta. (O ~ moderna.)

FRIABIL adj. faramicios, sfarimicios, (prin Ban. si Transilv.) sfarams. (Un material ~ #

FRICATV adj^FON'Jcoustrietiv, continuu spirant. (Consoana ~.)

FRICA s. 1 teama, temere, (livr., fam. fi clepr.) poltronerie, (frantuzism) aprehensiune, (rar) temut, (pop.) pasare, (inv. si reg.) sci'rba, (inv.) stidela, stidnta, stidre, teamat, tetna-tra, temore, (latinism inv.) tirnore, (arg.) tarsla, trsa. (Nu simtea nici un pic de ~ / speriat, sperietura, (inv. si reg.) speriecine. (A tras o ~ !)

FRICOS adj., s. 1. adj. sperios, tema.-, (livr. si fam.) poltron, (inv. si reg.) spaimos, speriecis, (reg.) speriat, (inv.) spaimants, temut, (arg.) tirsels. (Un om ~ ) 2 adj salbatic, sperios, temator, (livr.) timorat (De ce esti atu de ~ ?) 3. adj., s. las, (livr si fam.) poltron, (pop.) misel, (inv.) codci. (Nu esti dectt un ~ I

FRICTIONA vb. a freca, a trage. (Il ~ pe spate.)

FRICTIONARE s. frecare, tragere. (~ pa soate a bolnavului.)

FRICTIUNE s. (FIZ.) frecare. (Proeej d*

frictiune s. v, DIVERGENTA. NEANTEXE^

GERE.

FRIG s. 1. raceala, rece. (Afara e ~.) 2 (MED.; la pi.) frisoane (pi.), scuturatura, tremur, tremuratura, tremurici, (rar) scutur. (L-au lasal ~.) . (MED.; la pi.) calduri (pi.), febra, fierbinteala, temperatura, (pop.) arsita, (reg.) naplaila, vipie, (inv.) aprinzela, (rar fig.) jar. (Un bolnrro cu ~.) . (MED.) friguri (palustre) = impahidism, malarie, paludisr, (rar) friguri paludene (pi.).

FRIGARE s. (reg.) tigla, (prin Munt. sl Mold.) sucala, (Ban.) tepusa. (Pai ta ~J

FRIGARICA s. rigaruie. (A mlncat o ->

FRIGARIE s. frigaruica. (A comanda o ~.)

FRGE vb. 1 a praji. (A ~ im aliment i/j iflei.) 2 a (se) arde. (M-am ~ la deg?t, de la plita.) a arde, n dogori, a parjoai, (pop.) a pripi, a zapusi, (iov. si reg.( a pali, a prigorl. (Soarele ~.)

frige vb. v. ADEMENI. AMAGI. INCANTA. INSELA. MINTI. MOMI. PACALI. PROSTI. PURTA. TRISA. frige-lntes.,adj v. AVAR. CALIC. ZGARC1T. frgor s. v. FIEREA PAMANTULUL POTROACA. TINTAURA.

FRIGULT adj. recisor. (Afara e cam ~.) frigurea s. v. FIEREA-PAMANTULUL POTROACA. TINTAURA.

friguri paludene s. pi. v. FRIGURI (PALUSTRE). IMPALUDISM. MALARIE. PA-LUDISM.

FRIGUROS adj. 1 geros, rece, (inv. si pop.) mare. (O iarna ~.) racoros, rece. (A avui o vrem'. ~ la mare; o locuinta ~.)

FRIPT adj. prajit. (Carne ~ in ulei.)

friptorc s. v. ARSITA. CANICULA. CALDURI. DOGOARE.' DOGOREALA FIERBINTEALA NABUSEALA. NADUF. NA DUSEALA PARJOL POJAR. TOROPEALA. ZADUF ZAPUSEALA

FRISOANE s pi (MED.) friguri (pi.), scu-turatura, tremur, tremuratura, tremurici, (rar) scutur. (L-au lasat ~.)

frisca s. v. CODOBATURA. NUIA. PRUN DAR. PRUNDAS. VARGA. VERGEA.

FRIVOL adj. flusturatic, fluturatic, neserios, usuratic, vanturatic, zvanturat, zvantu-ratic, (livr.) futil, (pop.) spulbertic, (reg.) larpaltic, zburtic, zburdalnic, (Mold.) sprintar, zbrehi, (inv.) vanturs.

FRIVOLITATE s. neseriozitate, usuratate, (livr.) futilitate.

friza vb. v COAFA.

frizat adj v COAFAT

FRIZER s. barbier.

FRIZERE s. (rar) barbiere.

FRIZERTA s. (rar) barbierita.'

FRIZURA s. coafura, freza, pieptanatura, tunsoare,^ (Ban.) cofrta. (O ~ la moda.)

FRAN vb a opri (A ~ masina.)

frin vb v IMPIEDICA. INFRANA OPRI. STAVILI

FRANRE s. oprire. (~ unui vehicul.)

ri'na s. v. OBSTACOL. PIEDICA

fringatr s v. MELITA. A

FRINGE vb. 1. a rupe, (inv.) a infrange. (A ~ in doua plinea; a ~ o creanga.) a ceda, a se rupe. (Materialul s-a ~ la presiune.) (MED.) a(-si) fractura, a(-si) rupe. (Si a ~ un os.) 4. a (se) curba, a (se) indoi. (S-a ~ de mijloc.) 5 a epuiza, a extenua, a istovi, a seca, a secatui, a sfarsi, a slei, a stoarce, a vlagui, a zdrobi, (reg.) a stoci, (prin Olt. si Munt.) a dehobi, (inv.) a zamori, (fig.) a suge. (Munca excesiva l-a ~.) 6. a se intrerupe. (Liniile se ~ in acel punct.)

frnge vb. v. BATE. BIRUL CURMA. INCETA. INFRANGE. INTRECE. INTRERUPE. INVINGE. OPRI.

A

FRINGERE s. 1 rupere. (~ unei crengi.) (MED.) fracturare, rupere (~ piciorului.)

FRANGHE s. funie, (pop ) streang, (Ban., Transilv sl Olt ) paivn, (Transilv. si Maram.) iprga, (Ban , Transilv. si Bucov.) stric, (inv.)

ta, (arg.) tau. (A legat animalul cu o ~ franghe s. v. BRAU. CANAF. CINGATOARE. CIUCURE.

FRANGHIORA s. franghiuta. FRANGHIUTA s. franghioara. FRANTadj. rupt. (Creanga ~.) (MED.) fracturat, rupt (Os ~; mina ~.) epuizat, extenuat, istovit, prapadit, rupt, secat, secatuit, sfarsit, sleit, stors, trudit, vlaguit, zdrobit, iMold.) batojt, (prin Muot.) tahobt, (inv.) statut. (S-a iitors ~ de la lucru.) zigzagat. (Linie ~J

FRANTURA s. 1 bucata, crarnpei, fractiune, fragment, parte, portiune, sectiune, transa, (pop.) darb, partal, (inv. si reg.) partnie,(reg ) jrchina, stuc. (O ~ dintr-un tot.) crampei, fragment, parte, (reg.) crmpot. (A ascultat o ~ din discutia lor.)

irantra s. v. BLENORAGIE. FRACTURA GAURA. GONOREE. RUPTURA. SPARTURA.

FRAU s. 1. (inv.) dezglin. (Tine calul de ~.) 2 hat. (Strtnge ~.)

FRONT s (MIL.) (pop.) sirag. (Ostasit stau In ~ )

FRONTAL adv. direct, pieptis (Urca dealul ~ )

FRONTIERA s granita, hotar, limita teritoriala, (inv si pop ) margine, (inv.) confnii (pi.), cordon, fruntarie, miezuna. (~ a unui stat.)

FRUCT s (BOT.) poama, rod, (Mold.) poricle (pi.), (inv.) plod. (Arbore cu multe ~.)

FRUCTIERA s. (frantuiism) pomira. (Mere puse !ntr-o ~ )

FRUCTIFER adj (BOT.)roditor (Pom~.)

FRUCTIFICA vb. a valorifica. (Si-a ~ avantajul dobtndit.)

fructifica vb. v CONCRETIZA FINALIZA.

FRUCTIFICARE s. valorificare. (~ unor conditii favorabile.)

fructificare s. v. CONCRETIZARE. FINALIZARE.

FRUCTZA s. (BIOL.) levuloza.

FRUCTUOS adj. (fig.) rodnic. (Rezultate ~.)

frumoase s. pi v IELE.

FRUMOS adj. 1 aratos, chipes, (pop.) chips, falos, mfndru, ochis, (inv. si reg.) veder s, (reg.) marghil, tambs, (Transilv.) hres, (prin vestul Transilv.) must, (Transilv.) nilcos. (inv. ) ghizdv, iscusit, (fam.) gigea, (arg.) misto. (Un flacau ~.) aratos, aspec-tuos, falnic, impozant, (pop.) mfndru. (O casa ~.) agreabil, dragut, estetic, placut. (Un aspect ~.) bun, favorabil, prielnic. (Timp ~.) 5 insorit, senin, (rar) sors, (pop.) sorit. (O zi ~.) senin, (inv.) senins. (Nopti ~.) bun (Fapta ~.)

FRUMUSETE s. 1 mandrete, splendoare, stralucire, (inv. si reg.) mandrie. (~ peisajului, a unei cladiri.) minunatie, minune, splendoare, (pop. si fam.) mandrete, (Transilv.) mandrnie, (prin Ban.) mandrulnie. (O ~ de fata.)

FRUMUSEL adj. dragalas, dragut, (Transilv. si Bucov.) cnas, (fig.) dulce. (Un copil ~ >

FRUNTR s. ( TEHN.) (prin Munt ) corna, (prin Mold.) masa pietrelor. (~ la moara.)

nintr s. v. CATAPETEASMA. ICONOSTAS. TAMPLA.

fruntarie s. v. FRONTIERA. GRANITA. HOTAR. LIMITA TERITORIALA.

FRUNTAS s. 1. cap, corifeu, protagonist. (~ al Scolii Ardelene.) (livr.) lider. (~ al unui partid.)

FPiC'NTE s. 1 cap, inceput. (~ coloanei.) 2. cap- (/n ~ bucatelor.)

raaite s. v. CAP. ELITA.

fninza-ccrei s. v. BRADIS. COSOR.

riinzr s. v. MAL

fiunza-taieturii s. v. VINDECEA.

frunza-voinicului s. v. BRANCUTA. USTU ROIT.

FRUNZA s. (BOT.) 1 (pop.) foaie. (Creanga cu ~ verzi.) . frunza-de-potca (Chenopodiiun murale > - (reg.) iarba-drmurilor.

frunza-de buba re s. v. BUBERIC.

fninza-lta s. v. IRIS. STANJEN. STANJE-NEL.

FRUNZARELA s. frunzarire, rasfoiala, rasfoire, (livr.) foiletre. (~ unei carti.)

FRUNZARI vb. a rasfoi, (livr.) a foileta, (rai a prefira. (A ~ o carte.)

frunzari vb. v. LEGUMI.

frunzarme s. v. FRUNZET. FRUNZIS.

FRUNZARIRE s. frunzareala, rasfoiala, rasfoire, (livr.) foilelr'. (~ unei reviste.)

FRUNZARITA s. (ORNIT.; Hyppolais icte-rinaj (reg.) pitulice.

frunze-de-pitra s. pi. v. SPANAC-PORCESC.

FRUNZT s. frunzis, (inv.) frunzarme.

runzca s. v. FRUNZISOARA.

FRUNZIS s. frunzet, (inv.) frunzarme.

FRUNZISOARA s. (BOT.) (pop.) frunzca, frunzita, frunzuca, frunzulena, frunzulica, frunzulita, frunzta.

frunzita s. v. FRUNZISOARA.

1RUNZS adj. (BOT.) (pop.) fois.

I'ninzs adj. v. STUFOS. TUFOS,

frunzuca s. v FRUNZISOARA.

runzulcna s. v. FRUNZISOARA.

frunzulica s. v. FRUNZISOARA.

frunzulita s. v FRUNZISOARA.

frunzta s. v. FRUNZISOARA.

FRUPT s mana. (~ la vile.)

frust adj. v. NATURAL. RUDIMENTAR. SALBATIC. SIMPLU.

frustra vb. v. LIPSI.

rsita s. v. BANUT. PARALUTA.

FTZIG adj., s. (MED.) tebecist, tuberculos, (rar) pulmnic, (pop.) atacat, ofticat, ofticos.

FTIZE s. (MED.) tebece, tuberculoza, (livr ) baeilza, (rar) pulmone, (pop.) atac, oftica, (reg.) scote (pi.), boala-cainesca, boala-seaca.

FUCSIE s. (BOT.; Fuchsia) cercelus.

FUCSNA s. (CHIM.) rosu de anilina.

FUDUL adj. grandoman, infatuat, increzut, infumurat, ingamfat, megaloman, mindru, orgolios, semet, trufas, tantos, vanitos, (livr.) prezumtios, suficient, (inv. si pop.) maret,

(pop. si fam.) tafns, (pop.) falnic, falos, inchipuit, (inv. si reg.) pasn, (prin Ban.) mars, (prin Mold.( narts, (inv.) fumurs, preaanal tt, zadarnic, (fig.) batos, intepat, scrobit.

FUDULI vb. 1. a se fali, a se lauda, a se mindri. . a se fali, a se grozavi, a se infatua, a se impauna, a se infumura, a se ingamfa, a se lauda, a se mindri, a se semeti, (rar) a se trufi, (inv. si pop.) a se mari, (pop.) a se pauni, (reg.) a se birioia, a se falosi, a se margliioli, a se sfatosi, (reg. tain.) a se furlandisi, a se marta-loi. (Transilv. si Ban.) ,i se nascocori, (inv.) a se inalta, a se preaanalta, a se preamari, a se prearadica, a se ridica, (fam. fig.) a se i.ifoia, a se umfla, (arg.) a se sucar. (A^ru te mai ~ -~ alatal)

FUDULIE s. aroganta, fala, infatuare, infumurare, ingimfare, mandrie, orgoliu, semetie, trufie, vanitate, (livr.) fatuitate, morga, prezumtie, suficienta, (rar) superbie, tantose, (inv. si pop.) maretie, marire, (pop. si fam.) ifos, ti'fna, (reg.) falosnie, falose, (inv.) fal-nicie, lauda, marie, marime, mindrte, poh-l'la, preaanaitre, preainaltme, semetre, tr fa, trufase, zadarnicie. (~ lui este cu totul ne justificata.)

FUFA s. (UIT.; Leucaspius del.ineatus) plevusca, (rar) plevica, (reg.) chisorca, fita, pleava, sirma, sirmulta.

FUGA adv. curand, devreme, grabnic, imediat, iute, indata, neantirziat, numaidecat, rapid, repede, (rar) tudla, (pop.) degraba, momentan, (inv. si reg.) nepristn, mimai, (reg.) mintenas, muteni. (inv.) pesin, tecuer-mcher, (Sa te intorci ~ !)

fugaci adj. v. FUGAR. FUGITIV. TRECATOR.

fugaci s. v. CIURLAN. SALCICORN. SARICICA.

FUGAR s., adj. 1 s. pribeag, refugiat, (inv.) bajenr. (Xiste ~ din calea navalitorilor.) -. adj. fugitiv, trecator, (livr.) fugaci, (inv.) fugatr. (O sclipire ~.)

uij r s. v. FUGAU.

FUGA s. 1. alergare, alergaturi, goana, (Bucov.) scpca, (inv.) repezs, rcpezitra. (S-o tii tot intr-o ~.) . goana, viteza, zbor. (Mergi la ci in ~ si adu-l nici.) . alergare, alergatura, goana, umblatura, umblet, (reg.) strapt, (Bau.) prepurtre, (prin Transilv,) strpa. (Dupa ceasuri de ~ . . . ) . pribegie, refugiu, (inv.) bajenare, bajeiirt, bajenie, bajenire, bajenit. (~ populatiei din calea navalitorilor.) 5 evadare, (rar) evaziune. (~ unui detinut din inchisoare.)

mjar adj. v. FUGAR. FUGITIV. TRECATOR.

FUGAR vb. 1. a alerga, a goni. (il ~ prin toata curtea.) 2. a haitui, a urmari, (rar) a prigoni, (inv. si reg.) a pripi, (prin Transilv.) a paCugn, a poteri. (L-a ~ pna la Vaslui.) FUGARHE s. haituiala, haituire, urmarire (~ cuiva pentru a-l prinde.)

FUGAU s. 1 (ENTOM.; Hydromelra palu-

d'.un) (Munt.) goanga, (Bucov.) gonaci, gnnitr. 2. (ORNlT.; Lagopus mutas) (reg.) fugar.

iut.au s. v. POTARNICIIE.

FUGI interj, pleaca!, (pop.) tva !, (prin nonl-cstul Olt.) titiu !

FL'G vb. 1. a alerga, a goni, (inv. si reg.) a cure, (reg.) a (se) incura, (Bucov.) a scopci. (Caini ~.j . a se cara, (fam.) a se carabani. a se matrasi, a o sterge. (Au ~ de ia locul faptei.) . a pribegi, a se refugia, (inv.) a baje nari, a bajeni. (Au ~ peste munti din pricina navalitorilor.) . a evada, a scapa. (A ~ din layr.) 5 (MIL.) a dezerta, (inv.) a lipsi. (A ~ din cazarma sau de pe front.) . a dispare (pop.) a lipsi, (fig.) a o sterge. (~ din fa/o mea!) a se feri. (~ din calea lui!) 8 a se eschiva, a scapa, a se sustrage, (rar) a se strecura, (frantuzism) a se refuza, (inv. si reg. a sovai, (fam.) a se fofila. (Nu mai poate ~ di la datorie.)

FUGIT s. evadat. (Un ~ din Inchisoare.)

fiifjit s. v. DEZERTOR.

FGITV adj. 1 fugar, trecator, (livr.) fu.-tci, (inv.) fugatr. (O sclipire ~.) 2. rapid, sumar, superficial (La o cercetare cit de ~ . . . )

jihju s. v. PRIZONIER.

FULAR s. (rar) sal. (Purta un. ~ la glt.)

FULG s. 1. (Transilv.) pha. (Un ~ de .pasare.) (MET.) (rar) puf, (prin Ban.) .fluture (Un ~ de zapada.)

FULGARN s. balon, balonzaid, fas, impermeabil, manta, trenci. (Pe ploaie poarta ~.)

FULGER s. (MET.) (rar) strafulgerare, (pop.i scaparare, scaparat, (reg.) sflgcr, (inv. si pop. fig ) sageata. (Un ~ apare pe cer, va ploua.)

FULGERA vb. (MET.) (pop.) a scapara, .a straluci, (reg.) a sfulgera, (reg. fig.) a sageta. (Afara ~, va ploua.)

FULGERATOR adj., adv. 1. adj. iute, rapid. (Cu o miscare ~ . . . ) 2 adj. ametitor, (precipitat, vertiginos. (O cadere ~.) adj. brusc, spontan. (O reactie ~.) . adv. brusc, deodata, instantaneu, odata, repede, scurt, .subit, (pop.) numai, (reg.) tarla-marla. (~ se intoarce spre el si . ■ . ) 5. adj. brusc, instantaneu, naprasnic, neasteptat, subit. (O moarte

FULGUIALA s. (MET.) fulguire, fulguit. (Munt. si Olt.) praseau. (A tras o ~.)

FULGUIRE s. (MET.) fulguiala, fulguit, (Munt. si Olt.) praseau. (A/ara cade o ~ usoara.)

FULGUIT s. (MET.) fulguiala, fulguire, ■(Munt si Olt.) praseau. (A inceput o ploaie amestecata cu ~ )

iulie s. v. NARCISA.

1 ULMICOTN s. (CHIM.) trinitrocelu-loza.

FULMINANT adj., s. detonant, explozibil, exploziv. (Un ~ puternic.)

fiiitc s. v. PERNITA. PERNUTA. PUI. PUISOR. PUIUT.

iuluila s. v. BURAJ. BURARE.

FUMA vb. (pop.) a bea, a suge, (Maram.) a (iuhani, (fam.) a pufai, a pufni, a trage. (~ tigari tari.)

fumr s. v. CAMPADURA. CAMIN. COS. HORN.

fumat adj. v. ARHICUNOSCUT. BANAL. DEMODAT. DEPASIT. DESUET. INVECHIT. PERIMAT. STIUT. VECHI.

FUMARIE s. fumarie, (reg.) fumareta, fumegai.

fumareta s. v. FUMARIE. FUMARIE.

fumarca s. v. FUMRITA.

fumarlca-basicosa s. v. FIEREA PAMAN TULUI. POTROACA. TINTAURA.

FUMARE s. fumaraie, (reg.) fumareta, fumegai.

FUMARTs. (IST.) (inv.) ajutorinta. (~ era o dare ce se percepea pe casa fiecarui contribuabil.)

FUMARTA s. (BOT.; Fumaria officinatis) (reg.) fumarca, setere, fumul pamantului, iarba-de.-crca.

FUMATOR s. (Transilv.) pips. (E un mare ~.)

FUMEGA vb. (inv.) a afuma. (Soba ~.)

fumegai s._ v. FUMARAIE. FUMARIE.

fuinul-paraantului s. v. FUMARTA.

fimur adj. v. CENUSIU. FUMURIU GRI. PLUMBURIU. SUR.

fumuri s. pi. v. IFOSE. PRETENTII.

FUMURU adj. 1. cenusiu, gri, plumburiu, sur, (rar) prafuriu, (pop.( sein, sorecu, (reg.) siv, (Munt. fmur, (inv.) plumbu, singepu, (turcism inv.( bozafr. (Zarea ~.) . bruma-riu, (rar) brumat, (reg.) morojn. (De culoare ~.)

fumurs adj. v. FUDUL. GRANDOMAN. INFATUAT. INCREZUT. INFUMURAT. IN GAMFAT. MEGALOMAN. MANDRU. ORGOLIOS. SEMET. TRUFAS. TANTOS. VANITOS.

FUNCTOR s. (LOG.) operator logic.

FUNCTIE s. 1. post, serviciu, slujba, (inv. si reg.) poslusnie, (reg.) servit, (prin Mold.) breasla, (inv.) cin, huzmt, mansp, (inv., in Transilv.) tiste, tisture. (Avea o ~ modesta.) . grad, rang, (inv.) ridicare. (Are ~ de director.) 3. rol, sarcina. (Ce ~ indeplineste aceasta piesa in ansamblu?) . destinatie, scop, (inv.) savirsre, savar.st. (Ce ~ va avea aceasta constructie?) 5. (MAT.) aplicatie.

FUNCTIONA vb. 1. a lucra, a servi, a sluji, (inv.) a poslusi. (~ ca laboranta de 10 ani.) . (rar) a fiinta. (~ un birou special de informatii.) . a lucra. (Uzina ~ cu intreaga capacitate.) 4. a merge, a umbla. (Ceasornicul, motorul ~.)

FUNCTIONAR s. slujbas, (iesit din uz) amploiat, (inv.) madular. (~ la o intreprindere. )

FUNCTIONARE s. mers. (~ anui ceasornic.)

FUND s. 1. dos. (intoarce vasul cu ~ In sus.) . tocator, (pop.) cirpatr, (reg.) toca-nitr. (~ de cuine, de ceapa.) 3. (pop.) cirpatr, (reg.) ms, (Transilv. si Maram.) tabla. (~ de mamaliga.) . corlirla, (pop.) infunda-tore, scrla, trga, (reg.) scarga, (.Mold. si Bucov.) chlua, (Transilv. si Ban.) sirgla, (Olt. si Munt.) suslle. (~ la car, la caruta

ori la sanie.) 5 dos, spate. (In ~ curtii.) 6 adanc, adancime, afund, maruntaie (pi.), profunzime, strafund, (reg ) afunds, afunzme, (fig.) biere (pi.), (inv fig.) mate (pi ). (In ~ pamlntului.) adanc, adancime, afund, profunzime, strafund. (Din ~ tacului.) 8 (ANAT.) dos, popou, sezut, (rar) posterior, (pop.) cur (fam.) ppsi, (eufemistic) pardon.

fund s. v TUR

FUNDA vb. a constitui, a crea, a ctitori, a institui, a infiinta, a intemeia, a organiza, (astazi rar) a statornici, (inv.) a sadi, a stabili, a statori, a temeli, (grecism inv.) a sistisi, (fig.) a urzi (A ~ un asezamlnt, o societate eulturala.)

undc s. v. ALEE. BODARLAU. CORCO-DEL. CUFUNDAR FUNDATURA INTRARE

f undac-mre s. v BODARLAU. CUFUNDAC. CUFUNDAR.

FUNDAL s. 1 fond (~ al unui tablou.) 2 orizont (~ in teatru.)

FUNDAMENT s 1 baza, fundatie, temelie, (rar) substrctie, (prin Munt.) arca, (inv.) radacina, temei (~ unei constructii.) (TIPOGR.) (rar) ztbret baza, principiu, lemei (Materia ca ~ al existentei.) . baza, esenta, temei, temelie, (inv.) cap (~ teoriei gale.)

FUNDAMENTA vb 1 a se baza, a se bizui, . conta, a se increde, a se intemeia, a se sprijini, (inv. si reg ) a se nadai, (inv ) a se aseza, a se incredinta, a se incumeta, a nadajdui, a se semeti, a se starui, (fig ) a miza, a se rezema. (Teoria lui se ~ pe . ) 2. a stabili. (A ~ coordonatele unei noi teorii.)

FUNDAMENTAL adj, adanc, capital, considerabil, crucial, decisiv, esential, hotarator, important, insemnat, organic, primordial, profund, radical, serios, structural, substantial, vital, (livr.) cardinal, major, nodal, (rar) temeinic (Prefaceri ~.)

FUNDAMENTARE s. stabilire. (~ coordonatelor unei teorii.)

FUNDAMENTAT adj. indreptatit, intemeiat, just, justificat, legitim, logic, motivat, serios, temeinic, (livr.) indrituit, (::g.) bine cuvantt. (Are obiectii ~ ; o scuza ~.)

FUNDARE s. 1. constituire, creare, instituire, infiintare, intemeiere, organizare, (astazi rar) statornicire. (~ corpului graniceresc.) intemeiere, zidire. (~ Romei.)

FUNDAS s. (SPORT) aparator, (iesit ain uz) bec. (~ la fotbal.)

FUNDATIE s. 1. baza, fundament, temelie, (rar) substrctie, (prin Munt.) arca, (inv.) radacina, temei. (~ unei constructii.) 2. ase zamant, (iesit din uz) stabiliment, (inv ) asezare, tocmeala. (O ~ culturala.)

FUNDATURA s. alee, intrare, (reg.) fundc, (inv ) impas

FUNDUC s (inv ) funduclu. (~ era o moneda turceasca de aur.) funduclu s v FUNDUC FUNEBRU adj. 1 funerar, mortuar (Cortegiu ~ ) 2. mormantal, sepulcral (Cu un

glas ~ 3 jalnic, lugubru, macabru, sinistru, sumbru (O atmosfera ~ )

FUNERAR adj 1 funebru, mortuar. (Cortegiu ~ ) (livr.) sepulcral, (rar) mormantal, mormants, tumular. (Piatra ~.)

FUNEST adj. . catastrofal, dezastruos, fatal, nefericit, nenorocit, tragic. (Un dezno-damtnt ~.) fatal, nefast, sinistru, sumbru, (pop.) pocit. (O presimtire ~.) FUNGI s. pi. (BOT.) ciuperca, (pop) burete. FUNICULR s. (priii Maram.) stric. FUNIE s 1. franghie, (pop.) streang, (Ban., Transilv. si Olt.) paivn, (Transilv si Maram.) sprga, (Ban., Transilv. si Bucov.) stric, (inv.) ta, (arg.) tau. (A legat vila cu o ~ ) . cununa. (O ~ de ceapa sau de usturoi.) funie s v. CURPEN. VREJ. funigel s. v. PADUCEL. FUNNGINE s. (rar) zgura, (reg.) scrum, sterege, (Munt.) negreala, (Mold si Transilv.) sja. (~ formata pe hornuri.) FUNT s livra. (Un ~ de grau.) iuntu vb v. SECHESTRA. fur s. v. BANDIT HOT PUNGAS. TAL-HAR.

FURA vb. 1. a lua, a sustrage, (rar) a hoti, (reg.) a suchea, a suchiri, (prin Transilv ) a ciusdi, (prin Bucov ) a harsni, (Mold.) a pasii, (Transilv ) a pili, (inv si fam ) a sfeterisi, (inv in Transilv.) a spiui, (fam ) a ciordi, a subtiliza, a sparli, a sterge, a sterpeli, (arg.) a mangli, a panghi, a sucari, a suti. (A ~ un stilou.) 2. a prada. (L au ~ hotii.) 3. a pungasi, (pop.) a pungui, (inv.) a pungi (Umbla sa-l ~ ) a-si insusi, a sustrage, (fam.) a sterpeli, (arg.) a furgasi, a furlua. (A ~ un bun strain.) 5 a rapi (Isi ~ logodnica.) fura vb v FOFILA. FURISA. STRECURA FURAJ s nutret, (inv. si pop.) stransra, (reg ) nutriment, zahere (~ pentru viie.) FURAT s furatura, furt, hotie, pungaseala, pungasie, (livr.) rapt, (pop. si fam ) hotomanc, (pop ) talhare, (reg.) robale, (inv. si fam.) sfeterisela, sfeterisire, (inv.) talharasg, talha rre, talharsg, talhusg, (grecism inv ) sfeteris-ms, (fam.) ciordeala, cotcarie, sterpelela, sterpelre, (arg.) mangleala, sutela.

furator s v BANDIT HOT PUNGAS. TALHAR

FURATURA s furat, furt, hotie, pungaseala, pungasie, (livr.) rapt, (pop. si fam.) hotomane, (pop.) talhare, (reg ) robale, (inv. si fam ) sfeterisela, sfeterisire, (inv.) talharasg, talharre, talharsg, talhusg, (grecism inv.) sfeterisms, (fam.) ciordeala, cotcarie, sterpelela, sterpelre, (arg.) mangleala, sutela. furca-drmului s. v. INTERSECTIE. INCRUCISARE. INTRETAIERE RASCRUCE. RASPANTIE.

FURCA s. 1 (inv.) ostie. (Drac reprezentat cu ~ in mina.) (Transilv.) german, han-targ. (~ la ftnttna.)3. (TEHN.) brat, mana, stalp, (reg.) ciocn, cjba. (~ la razboiul de tesut.) (TEHN.) pisc, (reg.) carlg, grui, popartc (~ la car.) 5 (ANAT.) fwca-piep-tului = (pop ) lingure, lingurca, (reg.) lingura-piptului. 6 (prin Mold. si Transilv.) cujica.

~ de iors.) (pop.) furcare (Sezatoarea ia care se toarce se numeste ~.) furca s. v. OSTIE.

iireare s. v. CLACA. FURCA. SEZATOARE.

furci s. pi. v SPlNZURATOARE. rURCI s. (Mold.) ciolpau. (~ pentru ridicat snopii.)

FURCULITA s. (Transilv.) furcta. (~ pentru mlncat.) (TEHN.) gemanare, (reg.) ciorobarta, Isita. (~ la car.) (TEHN.) (res.) pieptene. (~ pentru tesaturi groase.) furculite s. pi v. LISITE. furcta s. v. FURCULITA, furgasvb. v. FURA. INSUSI. SUSTRAGE. FURIBUND adj. (livr.) rabit, (fig.) turbat. (Un om ~/ o iesire ~.)

FURIE s. inversunare, manie, (rar) infur re, (pop. si fam.) naduf, (pop.) indracire, nabadai (pl.i, obida, otarela, otarfre, (inv. si reg.) scfrba, (reg.) navarli (pi ), pandali (pi.), (inv.) toana, (fig.) turbare. (Un om plin de ~.) furie s. v. COPIL. FURIER s. CMIL.) (inv.) tafngu. FURIOS adj. indarjit, infuriat, Intaratat, inversunat, maniat, manios, pornit, (livr ) obstinat, (pop.) indracit, nabadaios, otarft, (inv r,l reg.) scarbt, (reg.) navarlis, (inv., In Tran-si'.v) firtie, (fam.) burzuluit, zborsit, (fig.) turbat. (Un om ~ ) violent, (fig.) turbat. (O iesire ~.)

FURS adj., adv. adj. ascuns, ferit, furisat, (0 sarutare ~ ) adv. hoteste, tiptil, (rar) aots. (Se strecoara ~ )

FURISA vb. 1. a se fofila, a se strecura, (inv. si reg.) a se sterge, (Transilv.) a se fastica, (Moid. si Bucov.) a se supuri, (inv.) a se fura, ;ig.) a se prelinge. (5-a ~ neobservat afara.) 2. a se strecura, (rar) a se prefira. (Lumina se ~ printre arbori.)

FURISRE s. fofilare, strecurare. (~ lai a'i'i camera.)

FURISAT adj. ascuns, ferit, furis. (O sarutare ~ )

furlandis vb v FALI. FUDULI. GROZAVI. INFATUA. IMPAUNA. INFUMURA. INGAMFA. LAUDA. MANDRI. SEMETI. furluvb. v. FURA. INSUSI. SUSTRAGE. FURNAL s. (IND.) cuptor inalt. FURNICA vb. l a se. agita, a colcai, a (se) foi, a forfoti, a se frarnanta, a misui, a misuna, i roi, a viermui, (pop.) a bajbii, (inv. si reg.) ,i jimi, (reg.) a fojgai, a vasca, (prin Transilv.) a sovarca, (Olt.) a se varzui, (Ban.) a vermeti, fam.) a se fi[ii, a se vanzoli. (Lumea ~ pe strazi.) (reg.) a infurnica (Il ~ pielea.) FURNICAR s. 1 musuroi. (Un ~ de furnici.) 1. (ORNIT.; Merops apiasler) albinrel, prigorie, viespar, (reg.) albinr, albinei, ploir, ploiste, ploite, prigoren, viesprita, ciuma-albnIoi, iupul-albnelor, (inv.) merp.

FURNICARE s. agitatie, animatie, colcaiala, foiala, foire, forfota, forfoteala, framantare, miscare, misuiala, misunare, roiala, viermuiala, viermuire, (reg.) fojgaila, vanzola, (fam.) ataila, fatare, fitat, vanzolela. (Pe bulevarde era o ~ de nedescris.)

FURNICA ALBA s. (ENTOM.; Isopleraf . termita.

FURNICATURA s. (MED.) parestezie. furnicl s. v. ABCES FURUNCUL PJL-DUCEL.

FURNIZA vb. 1. a achizitiona, a livra, a procura, (inv.) a teslimarisi, a teslimatisi. (A ~ cuiva o marfa.) . a da, a oferi, a procura. (A ~ cuiva datele necesare.)

FURNIZARE s. livrare, procurare, (inv. teslimarisre, teslimatisre, (turcism inv.) teslns, teslimt. (~ la timp a materiei prime.) furori s. pi. v. SENZATIE. VALVA. FUROU s. camasa, combinezon (~ de matase naturala.)

FURT s. 1. furat, furatura, hotie, punga-seala, pungasie, (livr.) rapt, (pop. si fam.) hoto-manie, (pop ) talhare, (reg.) robale, (inv. fi fam.1 sfeterisela, sfeterisire, (inv.) talharasg, talharire, talharsg, talhusg, (grecism InT.) sfeterisms, (fam.) ciordeala, cotcarie, sterpe-leaa, sterpelre, (arg.) mangleala, sutela. sustragere, (rar) sustrctie, (fam.) subtilizre, sterpelre.

FURTISAG s. (fam.) gainarie. FURTUN s. (prin Transilv.) sloag, (iny ) tulmbi (~ de apa )

FURTUNR s. (ORNIT.; Pufflnuspufftnm iielkouan) pasarea-furtunii, (rar) pasarea-vije-lei.

furtuntlc adj. v. FURTUNOS VIFOROS. VIJELIOS.

FURTUNA s. (MET.) vifor, vijelie, (pop.) vlntosa, (reg.) vantoie, (prin Ban.) vicodl, (prin Bucov.) vantarie, (inv ) bura, tempest te, tempesta, (latinism inv ) procla (Afara s-a dezlantuit ~.)

FURTUNOS adj., adv. 1. adj. viforos, vijelios, (rar) vifortic, (pop.) viforat, (reg ) vifrnlo, vints, vanturs, (inv.) furtuntic, tempestus (Timp ~.) 2 adj. debordant, dezlantuit, impetuos, navalnic, nestapanit, nestavilit, tumultuos. (Danseaza, actioneaza etc.lnlr-un ritm ~.# adj. aprig, impetuos, impulsiv, iute, inflacarat, infocat, navalnic, nedomolit, nepotolit, nestapanit, nestavilit, salbatic, tumultuos, vehement, violent, (fig.) aprins, viforos, vijelios, vulcanic, (Temperament ~.) . adv. valvartej, vijelios. (Osiile veneau ~.)

FURUNCUL s. (MED.) (pop.) buboi, (reg.) furnicl, (prin Transilv.) paisae.

FUS s. (TEHN.) arbore. (~ la un mecanism.) ax, osie. (~ este un organ de masina, t grindei, osie, (reg.) osic, (prin Munt.) pris-nl. (~ la axul rotii de la moara de apa.) 4 (reg.) ciocan, cloeimb, osic, pocimb, pop, starcig. (~ la vlrtetnita.) 5 (reg.) huludt, iemns, surcel (~ la suveica.)

fus s. v. FUSAR. FUSAR MARE. PIETRAR. SPETEAZA.

FUSR s. (IHT.). (Aspro streber) (reg ) fus, rip, sulr, sula. fusar mare (Aspro aia-gel) pietrar, (reg.) fus, rip, sula, peste-dft-pitra, pestele-tignului

FUSCL s. (TEHN.) 1 spita, treapta, (reg.) cui, prtca, stinghie (~ al unei scari de Ierna. D

. vergea, (reg.) joarda. (~ la razboiul de tesut.) . (prin Transilv.) sistore. (~ la loitre.)

fuscl s. v. BATA. ' CIOMAG. COTOC. FOFEAZA. MACIUCA.

fusta-raiidunlii s. v. BULBUC.

fusts s. v. LANCIER. SULITAS.

FUSTA s. foi (pi.), (livr.) jupa, (pop.) poale (pi.), (inv. si reg.) rochie, (reg.) spnta. (Poarta ~ si bluza.)

fusta s. v. FEMEIE.

fustei s. v. SPETEAZA.

FUSTISORA s. fustita, fustulita.

FUSTTA s. fustisoara, fustulita.

FUSTULTA s. fustisoara, fustita.

fusui salblec s. v. GOGOASA. PAPALAU.

fste s. v. BATA. CIOMAG. LANCE. MACIUCA. SULITA.

futil adj. v. FLUSTURATIC. FLUTURA-TIC. FRIVOL. NESERIOS. USURATIC. VAN-

TURATIC. ZVANTURAT. ZVANTURATIC.

futilitate s. v. FRIVOLITATE NESERIOZITATE. USURATATE.

FUTUROLG s. viitorist, viitorolog.

FUTUROLOGE s. viitorologie. stiinta viitorului.

FUZN s. (GEOL.) fuzit. (~ este component al carbunelui.)

FUZAT s. (GEOL.) fuzen. (~ se paseste In carbune.)

FUZIONA vb. a se contopi, a se uni. (iJoua partide politice care ~.)

FUZIONARE s. contopire, fuziune, unire. (~ unor organizatii.)

FUZIUNE s. 1. contopire, fuzionare, unire. (~ unor partide.) (FIZ.) topire. (Punct de ~.)