STEFAN AUGUSTIN DOINAS MISTRETUL CU COLTI DE ARGINT

STEFAN AUGUSTIN DOINAS MISTRETUL CU COLTI DE ARGINT

Context literar. Stefan Augustin Doinas este, alaturi de Radu Stanca si Ioanichie Olteanu (membri ai Cercului literar din Sibiu), unul dintre restauratorii si reformatorii baladei - specie literara de mica intindere, cu un numar redus de personaje, cu o intriga sumara si in care liricul se deghizeaza, se ascunde sub masca epicului.

Specificul speciei. In Mistretul cu colti de argint sunt prezente toate momentele subiectului, dispuse gradat. in expozitiune se prezinta patima pentru vanatoare a printului din Levant, intriga este constituita de chemarea la vanatoare a servitorilor, desfasurarea actiunii este reprezentata de indemnul adresat de print de a vana mistretul cu "sageata de lemn, de fier si de foc'; punctul culminat este marcat de intalnirea cu mistretul, iar deznodamantul il reprezinta moartea printului. Textul poate fi citit ca o alegorie, ca o balada cinegetica, dar si ca o arta poetica, in functie de valoarea simbolica a protagonistilor si a actului vanatorii.

Titlul contine simbolul central al poemului: mistretul. Dupa cum noteaza chiar autorul, mistretul semnifica in unele culturi autoritatea sacerdotala, dar este insotit, in altele, si de o conotatie negativa, sugerand ignoranta, pornirile bestiale, dezmatul.

Teme - motive. in functie de pragul lecturii simbolice. in Mistretul cu colti de argint se pot identifica mai multe teme. Peste 'tema vanatorii se suprapune, la un nivel superior, tema existentei tragice si a creatorului/creatiei. Astfel, printul reprezinta omul in general, simbolul regalitatii dornice de putere sau artistul, iar mistretul semnifica idealul, instanta sacerdotala si opera.

Conflictul dintre idealitate si realitate reiese si din replicile servitorului care incearca sa-l abata pe print de la drumul sau, ispitindu-l cu bucuriile universului imediat, material. Din aceasta perspectiva urmarirea mistretului ("ai colti de argint') poate fi considerata un ritual initiatic a carui finalitate este una de natura spirituala.

Structura - compozitie. Balada Mistretul cu colti de argint are o structura dramatico-epico-lirica. Din punct de vedere compozitional textul este alcatuit din sase secvente care pun in evidenta deosebirile de viziune ale printului si ale slujitorilor. Doinas respecta, la nivel formal, modelul baladesc, realizand in unele segmente poetice si alternanta rimei feminine cu cea masculina, alternanta ce subliniaza precipitarea actiunii si trecerea de la un protagonist la altul.

Analiza stilistica

La nivel lexical se remarca frecventa termenilor din aria semantica a vanatorii (vanatoare, vanai, copoi, codru, goarne), prezenta apelativelor (stapane) si cromatica variata ("vulpile rosii', "colti ca argintul', "luceferii palizi').

Morfologia are, de asemenea, valente expresive. Gerunziul (trecand, lasand) si prezentul ("e apa', "e iarba') alterneaza cu timpurile trecute ale naratiunii (imperfectul si perfectul simplu), imprimand versurilor un tempo alert.

La nivel sintactic atrage atentia coincidenta dintre unitatea frastica si cea metrica, tradata de utilizarea majusculei.

Repetitiile, refrenul-rima, aliteratiile ("luna lucind') explica muzicalitatea interna a versurilor. Interogatiile retorice puncteaza drama printului, erou thanatic, cutezator, obsedat de realizarea si atingerea idealului: "Ce pasare neagra sta-n luna si plange?/ Ce vesteda frunza ma bate mereu? '

Receptare critica

"Sinteza personala e, sub toate aspectele, si poezia lui Stefan Augustin Doinas. Poet de exceptie, prin orizontul sau cultural si prin disponibilitatile lui lirice. Comparabil cu Ion Pillat si cu Alexandru Philippide, homo aestheticus ca si acestia'.

(Aurel Martin, Poeti contemporani) (E.C.)