ANTOLOGIE de Vasile Voiculescu

ANTOLOGIE de Vasile Voiculescu

Chenare lungi de linisti trag codrii gravi deodata

Si-nalte slave rosii pun plopii-n fruntea zarii.

Pe fiecare fata de deal, ingenuncheata,

Cu aur scrie toamna antologia tarii.

Pe dimburi jefuite, azi doamna-i poezia,

Dupa cules cresc imnuri de purpura-n podgorii,

Poeme mari de galben acopar saracia

Ce-n miristi vechi viseaza ca-i vin seceratorii

Se-mbina pretutindeni versete de lumina

Cu-ncondieri de-azururi pe tarna batraneasca,

Si-alaturea in crangul cu strofe de rugina

Isi urca violetul coloarea-i sufleteasca.

Sclipesc mai sus in munte franturi de epopee

Sub verdevesnic cerbii in toiul bataliei

Cu psalmi de nori in flacari urcand spre slavi , incheie

Amurgul singuratec cantarea Romaniei.