ARTA MINORA de Vasile Voiculescu

ARTA MINORA de Vasile Voiculescu

Mereu isi cata carnea suvite de placere,

Cu arta ei marunta le-ncheie-n giuvaer

Si-si cizeleaza noaptea cu bonturi de mistere,

Scobind naluci de ingeri in rumegus de cer.

Au mai ramas din simturi pe fund cateva urme

Sfarsit metalul nobil topit de-atatea ori.

Ea biciuie toti robii cu buzele, sa-i scurme

In minele sleite filoane de fiori.

Lucrata rece,-n ochiuri, din lipsuri si pomana

Sufland putinul aur pe roze de minciui,

Ajunge voluptatea lucida filigrana

Prin care se strevede un targ de goliciuni.

Departe bolti de pulpe si brate in arcade,

Se umfla ampla ambra ciorchinilor de sani,

Se rotunjesc triumfuri de pantece si cade

Aprinsul aurorii din pleoape de balade

Schelete vii de pofte intind viclene mani.