Cand m-am nascut - Maria Seciu

Cand m-am nascut - Maria Seciu

Era in noiembrie o zi geroasa

Cand tu, mama, m-ai adus in casa,

De durere sau de bucurie-ai plans

Cu mainile la pieptul tau m-ai strans.

In ochii mei tu te-ai uitat,

De ce-a fost greu ai si uitat,

M-ai crescut frumos si bine,

Maicuta mea, pe langa tine.

Eu pe-atuncea nu stiam,

Stam langa tine si plangeam,

Atata doar faceam si eu

Sa te necajesc mereu.

M-ai crescut maica cu dor

Ca sa-ti fiu de ajutor,

Am crescut, m-am facut mare

Si aveam o mare jale.

Greu mama s-a imbolnavit,

Doi ani la pat ea a zacut,

Am facut tot ce-am stiut,

Sa-i dam zile n-am putut.

Am ramas patru copii,

Nu aveam mama cui sa-i spui,

Tata aveam, bolnav si el,

Nu putea munci defel.

Doi ani cu noi el a mai stat

Si la mama a plecat,

Pe noi singuri ne-a lasat

Cu povata ce ne-a dat.

Stau si ma gandesc la voi

Cum stati acolo amandoi,

Va strigam, nu auziti

La noi aicea sa veniti.

Si ceasul nostru va suna

Si de-aicea vom pleca,

Acolo ne vom intalni,

Aicea nu vom mai veni.

Acum stau, mama, si plang

De multe ori cu tine-n gand,

Astept macar in vis sa vii

Sa mangai pe ai tai copii.

Cu jale la ei te-ai uitat,

Din ochi lacrimi ti-au picat,

Pe toti in urma i-ai lasat,

Ai oftat si ai plecat.