Viscolul de Vasile Alecsandri

Viscolul de Vasile Alecsandri

Crivatul din miazanoapte vajaie prin vijelie,

Spulberand zapada-n ceruri de pe deal, de pe campie.

Valuri albe trec in zare, se asaza-n lung troian

Ca nisipurile dese din pustiul african.

Viscolul framanta lumea!Lupii suri ies dupa prada,

Alergand, urland in urma-i prin potopul de zapada.

Turmele tremura, corbii zbor vartej, rapiti de vant,

Si rachitele se-ndoaie lovindu-se de pamant.

Zbierat, raget, tipat, vaiet, mii de glasuri spaimantate

Se ridica de prin codri, de pe dealuri, de prin sate.

Si-n departe se aude un nechez rasunator

Noaptea cade, lupii urlaVai de cal si calator!

Fericit acel ce noaptea ratacit in viscolire

Sta, aude-n camp latrare si zareste cu uimire

O casuta dragalasa cu ferestrele lucind,

Unde dulcea ospetie il intampina zambind!