DESCOPERIREA CALORIILOR PSIHOLOGICE (SAU STROKE-URI)

DESCOPERIREA CALORIILOR PSIHOLOGICE (SAU STROKE-URI)

Cu toate ca foarte putini oameni stiu lucrul acesta, sunt rari aceia care ar refuza sa primeasca o cantitate de stroke-uri la "desertul" intalnirilor dintre oameni.

Ce sunt aceste lucruri cu denumire bizara?

lata cum explica majoritatea initiatorilor acest lucru intr-un 101 (spuneti one-O-one si veti parea "initiat"), stagiul de descoperire in A.T.

"stiti desigur ca experientele facute pe sobolani ne furnizeaza informatii despre comportamentul uman, evitandu-se practicarea acestui gen de experiente direct pe oameni. Experienta relatata in continuare este considerata astazi ca fiind clasica.

Trei grupe de sobolani sunt crescute in mod diferit. In afara de calitatea hranei si a locuintei, conditii care sunt identice.

Cu cei din primul grup - sa-l numim Grupul A - laborantii sunt draguti,amabili, sobol anii sunt mangaiati cand sunt hraniti si chiar li se vorbeste.

Cu cei din al doilea grup - Grupul B - se procedeaza invers. Cu ei, laborantii sunt rai), agresivi atunci cand sunt hraniti, aplicandu-le chiar si cateva lovituri.

Cei din al treilea grup - Grupul C - sunt hraniti automat cu ajutorul unui distribuitor de hrana. Orice forma de contact cu ei este evitata.

Dupa un anumit timp, se constata ca exista diferente importante in starea de sanatate a sobolanilor."

Nu stiu daca in ghidul care insoteste un stagiu 101 este indicata vreo pauza in cursul expunerii, dar asa procedeaza cei care realizeaza acest gen de stagiu lucru pe care eu l-am facut in mod spontan de fiecare data cand am explicat mecanismul acestor calorii psihologice (stroke-uri) unor grupuri de persoane.

Intr-adevar, nu suntem surprinsi cand aflam ca starea sanatatii este diferita la cele trei grupuri pentru ca ne-am comportat diferit atunci cand i-am hranit; nu toata lumea reactioneaza insa la fel cand punem intrebarea:

"Dupa voi, care grup se simte cel mai bine? A, B sau C?" La aceasta intrebare nimeni nu ezita. Toata lumea raspunde: "Grupul

A".

Si continuam: "Exact. sobolanii din grupul A, dupa cateva luni, se simt cel mai bine. Acum spuneti-mi, ce grup se simte cel mai rau?

La aceasta intrebare raspunsul nu mai este la fel de spontan, la fel de sigur.

"Grupul B", raspund unii.

"Grupul C", raspund altii.

Si voi, dragi cititori, cum raspundeti?

Faptul ca "ati dat" raspunsul corect nu inseamna ca aveti un nivel mai mare sau mai mic de cunostinte, pentru ca acest lucru nu s-a predat decat foarte putin pana in prezent.

Cel mult, putem sa le recunoastem celor care au dat raspunsul corect - adica Grupul C - meritul de a fi buni observatori in domeniul psihologic, sau sa admiram capacitatea de intuitie a Copilului lor Liber.

Intr-adevar, sobolanii din Grupul C, dupa cateva luni de experiment, se simt cel mai rau, starea sanatatii lor fiind cea mai precara.

De ce?

Pentru ca - nu exista nici o indoiala in aceasta privinta - este indispensabil ca toate fiintele sa primeasca stimuli din exterior. Indispensabil, absolut necesar, pentru ca maduva spinarii sa fie mentinuta intr-o stare foarte buna la toate fiintele care poseda un sistem nervos. Deci, sobolanii din Grupul A sunt sanatosi pentru ca isi primesc doza de stimuli, dupa cum si cei din Grupul B isi primesc doza lor. Doar cei din Grupul C nu au laboranti care sa urmareasca experienta.

De aici se desprinde o lege foarte (prea) putin cunoscuta, specifica fiintelor:

Este mai bine sa primesti chiar si stimuli negativi (lovituri, de exemplu) decat nici un fel de stimuli.

Lucru pe care intelepciunea oamenilor l-a intuit de mult timp, de cand se spune: "Iubeste-ma sau uraste-ma, dar nu ma ignora!"

Intr-un studiu - celebru pentru specialisti - Renè Spitz a scos in evidenta, inca din 1945, faptul ca aceleasi lucruri au fost observate si la sugari.

E. Berne declara in: "Jocuri si oameni" (Stock, 1975): "Sugarii carora nu li se acorda nici o atentie o perioada prelungita de timp au tendinta, in final, sa "decada intr-un mod ireversibil si sfarsesc prin a fi doborati de boala:'

De asemenea - o deductie mai putin surprinzatoare, dar plina de consecinte, asa cum vom vedea in continuare, este: "Formele preferate de stimuli sunt cele furnizate de intimitatea fizica."

Deci, ceea ce este adevarat pentru sobolani este la fel de adevarat si pentru fiintele omenesti care, la fel ca si sobol anii, nu sunt constienti de acest lucru: este imperios necesar sa primim stimuli de la anturajul nostru. Prin natura noastra preferam stimulii pozitivi (agreabili, placuti - forma cea mai satisfacatoare fiind cea a intimitatii fizice). Dar daca perspectiva de a primi stimuli pozitivi se dovedeste a fi prea dificila, sau chiar imposibila, maduva spinarii si sistemul nervos - ca sa nu riste sa se slabeasca - ne fac sa cautam stimuli negativi (lovituri fizice sau "lovituri psihologice" cum ar fi rautatea, agresivitatea celorlalti).

A. Maslow este un alt psiholog american ale carui cercetari s-au axat pe una dintre principalele realitati necesare intelegerii comportamentului uman, adica studierea motivatiilor omenesti. In lucrarea sa principala: "Motivation and Personality" (Harper, 1954) Maslow isi ex pune teoria, devenita celebra, a trebuintelor, a nevoilor omenesti.

In fruntea acestora se afla nevoile supravietuirii - printre care se numara si aceste faimoase nevoi de stimuli, care trebuie sa se afle pe primele locuri, pentru ca este vorba de nevoia de a conserva integritatea fizica a omului prin mentinerea in bune conditii a maduvei spinarii si, prin extensie, a sistemului nervos.

Urmeaza apoi, dupa Maslow, nevoile de securitate, de siguranta. Reamintim ca Maslow a introdus notiunea de ierarhizare a nevoilor, a trebuintelor omenesti: adica faptul ca o trebuinta superioara nu apare decat atunci cand cea inferioara este relativ satisfacuta.

In al treilea rand apare o nevoie absolut psihologica: nevoia de recunoastere. Este nevoia de a sti ca reprezinti ceva pentru ceilalti.

Pentru a explica combinarea nevoii de stimuli cu nevoia de recunoastere - care pot fi foarte bine asociate deoarece coabiteaza in interiorul fiecarui individ (cei putin ia occidentali, carora, prin "actualizare" le putem asocia si japonezii), Eric Berne - in introducerea lucrarii sale: "Jocuri si oameni" - introduce notiunea de stroke:

"Ne este permis sa folosim cuvantul stroke pentru a desemna orice act care implica recunoasterea prezentei celuilalt."

Asta inseamna ca, aruncand o simpla privire cuiva sau adresandu-i cu amabilitate un cuvant, surazandu-i sau dimpotriva, insultandu-l, lovindu-l, fizic sau psihic, certandu-l, ii dam un stroke.

Acest lucru ne face sa comparam stroke-ul cu o calorie psihologica.

Si, asa cum exista alimente bogate sau sarace in calorii, tot asa, contactele umane sunt bogate sau sarace in stroke-uri. (Cu precizarea ca, dupa cum exista putine alimente care sa contina doar o singura calorie, tot la fel exista putine contacte umane care sa corespunda unui singur stroke - si apoi, in orice caz, in materie de stroke-uri, nu exista nici un instrument de masura! - de aceea noi vom folosi cuvantul stroke la plural!). In plus, ceea ce ne-ar impiedica sa masuram cantitatea de stroke-uri dintr-un singur contact este tocmai incapacitatea noastra de a masura o valoare subiectiva.

Intr-adevar, sa luam ca exemplu un sarut dat cuiva pe obraz. Din ce punct de vedere sa determinam continutul in stroke-uri al acestui contact calitativ? Din punctul de vedere al "donatorului" sau al primitorului?

Stroke: asa cum am mai precizat la inceputul acestei carti, ne este greu sa acceptam traducerea cuvantului stroke din versiunile francofone: mangaiere. Vom vedea in continuare ca multi oameni sunt nevoiti sa caute - intr-un mod destul de inconstient - stroke-uri negative, cum ar fi "loviturile psihologice" (insulte, cearta, devalorizare sub toate formele), iar noua ne-a fost intotdeauna deosebit de dificil in practica noastra sa asociem cuvintele mangaiere si negativa. Ar trebui sa explicam faptul ca oamenilor li se intampla sa primeasca "mangaieri negative". Din acest motiv, noi preferam sa pastram termenul englezesc stroke - care din punct de vedere literal inseamna si "lovitura" si "mangaiere."

Comparatia cu caloriile nu are valoare decat pentru a indica diversitatea continutului de stroke-uri din diferitele tipuri de contacte umane.

Din acest punct de vedere, nu ne putem abtine sa va prezentam acest "Mic strokoscop de buzunar" - care nu este omologat de

l.T.A.A.¹

Mic strokoscop de buzunar

Asa cum exista planse care ne informeaza despre continutul in calorii al alimentelor, tot asa ne putem imagina acest "strokoscop" care ne arata cantitatea de stroke-uri corespunzatoare diferitelor tipuri de contacte intre oameni. Aceasta plansa nu este exhaustiva.

Dupa cum arata plansa, mersul prin multime ne aduce deja cativa stimuli. A da sau a primi o informatie este un act pe care trebuie sa-l intelegem ca pe un schimb scurt ca si durata, cum ar fi de exemplu: "Cat este ceasul?" sau "De la ce linie pleaca trenul spre Paris, va rog?" La fel, observatia trebuie inteleasa ca o informatie relativ scurta, in timp ce o conversatie este relativ lunga. Vom constata ca o disputa importanta echivaleaza practic, datorita intensitatii ei, cu un moment de intimitate.

in ceea ce priveste intimitatea - subiect pe care il vom dezvolta in capitolul urmator - poate fi vorba ia fel de bine de o apropiere intre prieteni, colegi, parinti si copii, sau intre amanti.

Acest lucru il face pe Berne sa constate ca oamenii "isi planifica" in cea mai mare parte a timpului, inconstient, sa faca anumite lucruri pentru a-si primi cantitatea de stroke-uri.

Cu toate ca nu putem preciza cantitatea de stroke-uri necesara unei zile, putem face totusi o comparatie cu caloriile. Intr-adevar, unii au mai multa nevoie de calorii decat altii.

La fel, putem constata ca, dupa cum un om poate sa nu manance un timp, tot asa poate sa ramana o anumita perioada fara sa obtina stroke-uri.

Dar nu prea mult! Cu toate ca, si in aceasta privinta, capacitatea de a stoca rezervele variaza de la un individ la altul.

I.T.A.A. - International Transactional Analysis Association sau Asociatia Internationala de Analiza Tranzactionala, "Vaticanul" Analizei Tranzactionale al carui sediu se afla la San Francisco.

Descoperirea caloriilor psihologice (sau stroke-uri) /

MIC STROKOSCOP DE BUZUNAR

10 20 30 40 50

20 30 40 50

Stroke / semn de recunoastere (calorie psihologica)

72 / Analiza Tranzactionala

Unii oameni pot trai izolati mai bine decat altii. Vom vedea de asemenea in continuare cum scenariul de viata (vezi cap. 11) al fiecaruia dintre noi determina modul de obtinere al stroke-urilor si felul de stroke-uri pe care si le poate permite (pozitive sau negative).

Acest lucru ne va permite sa intelegem mai bine de ce Gustave, de profesie arhivar - obligat din aceasta cauza sa petreaca multe ore in subsolul unui mare imobil - "se inseala" cu regularitate cand face aranjarea arhivei, primind astfel cateva stroke-uri negative de la seful sau, sub forma unor scurte admonestari.

Nu uitati: "Iubeste-ma, uraste-ma, dar nu ma ignora!" sau "Mai bine stroke-uri negative decat nici un stroke!" cum ar "spune" sobolanii iui Ren Spitz.

Acest lucru ne va permite sa intelegem mai bine si ciudatul comportament ai doamnei Martin, vaduva si pensionara, care in afara vizitelor membrilor familiei este lipsita de stroke-uri. In fiecare zi, doamna Martin isi ia umbrela - indiferent de vreme - si se duce sa-si faca cumparaturile in cele patru magazine pe care le frecventeaza cu regularitate. Patru magazine unde, fara exceptie ea iasa sa-i cada umbrela, si unde un domn, intotdeauna foarte politicos, se grabeste sa o ridice - sau, acest lucru se intampla mai rar, chiar o uita in magazin. Doamna Martin are in Parintele ei Normativ o "valoare" - din cochetarie - conform careia "persoanele de o anumita Varsta nu trebuie sa frecventeze prea multa lume!"

lata de ce sunt cumparaturile un ritual atat de important pentru doamna Martin.

Asa se explica si de ce boala poate sa fie atat de groaznica pentru unele persoane, lipsa de stroke-uri dovedindu-se uneori mai dureroasa decat boala in sine.

lata de ce unele persoane cauta, mai ales in vacanta, singuratatea si calmul - cei a caror existenta cotidiana le asigura o doza importanta de stroke-uri (cei pe care profesia ii pune intr-un contact permanent cu ceilalti), in timp ce alte persoane cauta locurile si perioadele mai animate!

Sa observam totusi, in trecere, ca in aceasta privinta nu putem trage concluzii absolute - unele persoane par sa fie bulimice in materie de stroke-uri si nu simt niciodata nevoia unei izolari.

In fine, tot astfel se explica de ce atatia oameni au probleme serioase cand ies la pensie - iar lucrarile lui Spitz, care a stabilit un raport intre absenta stroke-urilor si moartea sugarilor, dezvaluie din acest punct de vedere un aspect destul de nelinistitor! Decesul prematur al multor pensionari se poate oare explica printr-o prea mare ruptura de acel factor care facea sa-si obtina stroke-urile necesare? Este o idee pe care fara indoiala Berne nu ar fi respins-o. El scria in ultima sa lucrare, "Ce spuneti dupa ce ati dat buna ziua?", ca viata pare sa fie pentru marea majoritate a contemporanilor nostri o neobosita cautare de stroke-uri, iar organizarea noastra sociala nu este altceva decat o succesiune de mijloace care le organizeaza producerea si distribuirea - in afara satisfacerii nevoilor alimentare si de cazare, bineinteles.

Aceste lucruri ne conduc la dezvoltarea celei de a treia nevoi dupa Berne si A.T.: nevoia de structuri.

PENTRU CEI CARE DORESC SA STIE MAI MULTE

(SAU CARE VOR SA DISCUTE MAI MULT)

In legatura cu aceste calorii psihologice (stroke-uri) exista o intrebare pe care participantii unui stagiu 101 o pun deseori: "Oare animalele domestice ne furnizeaza stroke-uri?"

Daca ne referim doar la sensul de baza al cuvantului stroke (limitat deci la conceptul de stimuli) raspunsul este afirmativ.

Manifestarile multiple pe care le dezvolta animalele domestice sunt in acest caz stimuli. In toata acceptiunea cuvantului. In aceeasi masura ca si fenomenele din natura (ploaie, vant, zapada, soare etc.). Trebuie sa vorbim de stimuli si atunci cand un copil (sau un adult) este speriat de un fulger!

Daca, dimpotriva, dam cuvantului stroke sensul complet (adica incluzand si notiunea de nevoie de a fi recunoscut - care se numeste nevoia semnelor de recunoastere), putem, poate, sa raspundem tot afirmativ.

Dar aceasta ultima afirmatie este mai putin formala.

Am spus, intr-adevar, ca dificultatea de a stabili un adevarat strokoscop (vezi pag. 71) tine de faptul ca valoarea unui stroke isi pastreaza intreaga subiectivitate.

In acest caz, vom spune ca fiecare dintre noi poate sa aprecieze daca manifestarile unui caine, unei pisici, se pot compara cu manifestarile de recunoastere emise de o alta fiinta umana. Stim ca multi raspund afirmativ la aceasta intrebare.