STRUCTURA SI DINAMICA SOCIALA

STRUCTURA SI DINAMICA SOCIALA

1.Stratificarea sociala

A.Diferentierea grupurilor sociale

Stratificarea este universala si omniprezenta.Ea se gaseste atat in societatile primitive, aparent cele mai simple si omogene,cat si in sistemele sociale cele mai diferentiate si eterogene.Toate sunt alcatuite din diviziuni verticale intemeiate fie pe sex,varsta sau structura de rudenie,fie pe bogatia materiala,putere sau prestigiu.

Factori ai diferentierii

-naturali(innascuti):determina diferentierea indivizilor din punct de vedere al unor calitati innascute,cum ar fi inteligenta,forta,sanatatea;

-sociali:determina diferentierea indivizilor din punct de vedere al comportamentului social(de ex.modul de a interactiona in comunitate)sau din punctul de vedere al mentalitatii(de ex.etica muncii,aspiratiile profesionale).

Diferentierile produc in societate ierarhii care introduc o relatie de ordine intre diferitele pozitii sociale.Ierarhia sociala desemneaza clasificarea persoanelor din punct de vewdere al prestigiului,autoritatii,influentei,puterii etc.Nu se poate vorbi de ierarhie sociala in absenta raportarii la valori(la evaluarea sociala).

In acest sens teoria sociologului american Talcott Parsons,teorie care porneste de la ideea ca straficarea raspunde unei necesitati sociale,considera ca sistemul de ierarhii este fundamentat pe valorile supreme ale societatii.Societatea isi intemeiaza judecatile de valoare privind straficarea sociala pe trei categorii de elemente:

-calitatile innascute ale individului;

-realizarile sau performantele sale;

-ceea ce el dobandeste de-a lungul existentei(bogatie,

competenta,prestigiu)

Parson identifica-pe baza acestor elemente-patru categorii de valori:

-universalismul:capacitatea de adaptare,rationalitatea si eficienta-adica ceea ce permite unei societati sa se adapteze la conditiile de mediu,de exigenta;

-scopurile colective sau integrarea(solidaritatea sociala);

-perpetuarea modelului cultural propriu societatii respective.

Stratificarea sociala:orice forma de diferentiere sociala care genereaza in societate grupari aflate intr-o relatie de ordine.Este definita ca dispunere ierarhica a unui set de grupuri,categorii sau straturi sociale pe o scala constituita pe baza unuia sau a mai multor criterii.Stratificarea se manifesta la toate nivelele de organizare sociala:microsocial(familie,grupurile mici),macrosocial

(stat,mapamond) si la nivelul organizatiilor.

B.Criterii se stratificare

a.Societatile traditionale sunt in genere caracterizate prin forme de diferentiere rigide-caste si ordine.Notiunea de "casta" a fost atribuita de portughezi societatii indiei din secolul 15.Casta este un grup compact de indivizi situat intr-o diviziune ierarhica a unei societati:grupul respectiv este inchis,rigid si endogamic

(casatoria este realizata numai intre membrii din interiorul sau) si are o serie de obiceiuri,rituri,simboluri,mod de viata si de activitate distincte.Societatea indiana traditionalaeste alcatuita din patrucaste:preotii,razboinicii,producatorii si negustorii.Fundamentul izolarii in caste este dat de credinta in reincarnare,respectiv renasterea unui individ intr-o casta superioara sau inferioara,in functie de modul sau de conformare fata de normele si valorile castei in care s-a nascut.Diviziunea in ordine a caracterizat societatile europene medievale prin existenta a trai stari-nobilimea,clerul si starea a treia(taranii si orasenii saraci).In societatea bazata pe ordine transmiterea satutului social este ereditar iar mobilimea sociala(trecerea de la o pozitie sociala la alta)este redusa.

b.Spre deosebire de castele si ordinele construite ca ierarhii religioase consacrate de drept(de jure),clasele sociale din societatile moderne sunt ierarhii de fapt(de facto):nu sunt date odata pentru totdeauna in functie de criteriul nasterii,ci pot fi dobandite.Ele se statueaza pe o serie de criterii economice:

1.sursa de venituri(proprietetea):

-acest criteriu a generat in teoria marxista,intelegerea structurii sociale drept structura structura de clasa in care exista doua clase antagonice ce isi disputa intaietatea economico-politica in interiorul luptei de clasa.Modul de organizare sociala a activitatii productive este cel care determinamodul de organizare a intregului sistem societal.

-pentru economistii liberali Adam Smith si David Ricardo societatea este alcatuita din trei clase sociale,clase ce corespund surselor principale de venituri.respectiv renta,profitul si

salariul.Analog acestor surse de venit exista proprietarii funciari,capitalistii si muncitorii.

2.dimensiunea economica a stratificarii,dimensiunea politica si status-ul

social:aceste criterii au construit fundamentul viziuni lui Max Webber asupra stratificarii.In viziunea lui Webber exista trei dimensiuni ale stratificarii:economica,statutara si politica-fiecare dintre acestea avand propria sa ierarhie.Desi sunt corelate,cele trei dimensiuni trebuie analizate si intelese ca si cum ar fi autonome.

Astfel,clasa ne trimite la dimensiunea economica.Aceasta este definita ca un ansamblu de indivizi care au interese economice comune in ceea ce priveste proprietatea asupra bunurilor si posibilitatea de a obtine profit.Asemeni lui Marx,Webber considera ca proprietatea este categoria fundamentala a pozitiei de clasa,tipul de proprietate dominant variind de la un sistem economic la altul.Dar,spre deosebire de Marx,Webber crede ca in analiza claselor trebuie avuta in vedere nu numai variabila proprietatii,ci si alte tipuri de bunuri.

Cea de-a doua dimensiune-ordinea statutara-se refera la onoarea sociala sau la prestigiu.Ea presupune existenta unei vieti comunitare bazate pe relatii continue si un minim de consenscu privire la anumite norme si valori.Grupurile de status presupun existenta unei ierarhii sociale.Ierarhia statutelor sau prestigiului se intemeiaza pe judecati de valoare."Grupurile de statut" se diferentiaza intre ele prin stilul de viata-exprimat prin nivelul de educatie,prestigiul conferit de nastere sau profesie,modul de consum a bunurilor materiale sau culturale.

Cea de-a treia dimensiune a stratificarii este politicul.Acesta este incarnat in grupuri politice si partide.El exemplifica ierarhia puterii.Aceasta ordine depinde de existenta unor birocratii care au in fruntea lor o conducere.Pozitia unui individ in aceasta ierarhie este

corelata cu influenta pe care o poate exercita in cadrul unei actiuni politice comune.

Un alt criteriu de diferentiere intre clasele sau categoriile sociale il reprezinta capitalul cultural sau simbolic.Pierre Bourdieu construieste o teorie a reproductiei culturale prin care societatea impune propria ideologie despre stratificarea sociala,consecinta fiind aceea ca aceasta stratificare este acceptata ca fireasca de catre membrii acestei societati.Reproductia culturala se refera la modul in care scoala,dimpreuna cu alte institutii sociale participa la perpetuarea inegalitatilorsocio-economice de-a lungul generatiilor de indivizi.Sistemul de invatamant asigura conditiile institutionale ale transmiterii capitalului cultural dominant si ale internalizarii (asumarii) de catre individ a inegalitatilor sociale.Desi aceste inegalitati au un caracter arbitrar ele sunt asumate ca fiind necesare si neutre.

C.Stratificarea ocupationala

Talcott Parson sustine faptul ca importanta pozitiei sociale ocupate de un individ este determinata de existenta unui sistem de valori.Prin cunoasterea aestor valori se poate caracteriza modul de statificare al unei societati.Modul si intensitatea stratificarilor profesionale difera in functie de valorile promovate de o societate.

Stratificarea ocupationala:este rezultatul clasificarii pozitiilor sociale prin intermediul profesiilor sau ocupatiilor.Depinde de diviziunea sociala a muncii.

Profesia:ansamblul cunostintelor teorecice,deprinderilor practice si atitudinilor morale dobandite in cadrul pregatirii profesionale.

Ocupatia:tip de activitate sociala recunoscuta si rasplatita cu un venit care asigura resursele necesare existentei unei persoane si familiei sale.

2.Schimbarea sociala

A.Mobilitatea Sociala

Mobiloitatea sociala:fenomenul de deplasare a indivizilor in spatiul social.O definitie mai larga se refera la miscarea familiilorsau a indiviziloor intre diferitele pozitii ale unui spatiu social,spatiu conceput ca un sistem de categorii sociale ierarhice sau nonierarhice delimitate pe baza unui anumit criteriu.

Tipologia mobilitatii:

I.Mobilitatea orizontala:atunci cand sistemul pozitiilor sociale nu este decat partial ierarhizat exista pozitii de acelasi nivel intre care au loc miscari de persoane.

Mobilitatea verticala:miscarea de la un strat social la altul.

Aceasta poate fi ascendenta(schimbarea pozitiei inferioare cu una superioara)sau descendenta(schimbarea pozitiei superioare cu una inferioara).

II.Existenta individului este marcata in genere de parasirea familiei de origine in scopul intemeierii propriei familii.Din acest punct de vedere mobilitatea poate fi:

a)intragenerationala:evenimentul mobilitar il constituie schimbarea pozitiei unui individ pe o scala intre doua momente ale vietii sale.

b)intergenerationala:este vorba despre diferenta intre pozitia sociala a unui individ la un moment dat si cea a familiei de origine(aceasta din urma fiind de regula caracterizata prin raportare la pozitia tatalui).

Instrumentul folosit pentru a analiza mobilitatea il reprezinta tabelul de mobilitate.Acesta cuprinde frecventele indivizilor plasati simultan intr-o categorie de pornire(de origine) si respectiv in una de destinatie.

Se ancheteaza un esantion reprezentativ din populatie,

indivizii fiind plasati in "n" categorii sociale in functie de situatia lor in momentul debutului anchetei sau de situatia lor din alt moment al existentei(asa numitele "categorii de destinatie").In acelasi timp ei sunt grupati si in raport cu originea,deci cu punctul de pornire(care poate fi pozitia tatalui-in cazul mobilitatii intergenerationale sau pozitia sociala proprie,anterioara celei de destinatie-in cazul mobilitatii intragenerationale).

Forma generala a tabelului de mobilitate:

*sursa:Traian Rotariu,Petru Ilut-Sociologie,Editura Mesagerul,

Cluj-Napoca,1996,p.182.

Legenda:

s-numar de linii si coloane

C-categorii(straturi)

n-numar indivizi

k-frecventa

k1..ks-reflecta structura societatii

Analizele pun in evidenta faptul ca indivizii de pe diagonala (k1 k22.kns)formeaza categoria celor imobili,adica a celor care nu isi modifica statuls-ul fata de statutul de origine.Cei situati deasupra diagonalei reprezinta indivizii mobili in ascensiune,

deoarece ei si-au schimbat pozitia "urcand in ierarhie".Cei de sub diagonala sunt indivizii care au "coborat" printr-un proces de mobilitate descendenta.

B.Inegalitatea sanselor

In societatile traditionale majoritatea oamenilor aveau destinul prefigurat in momentul nasterii prin raportarea la conditia sociala a familiei de origine.Cu putine exceptii,mobilitatea intergenerationala si cea inter-clase sau inter-categorii sociale era una foarte mica.In societatile moderne,cu deosebire incepand din anii 80,fenomenul mobilitatii sociale(profesionala si ocupationala)cunoaste o tendinta de modificare,in sensul atenuarii inegalitatii sanselor.

Raymond Boudon analizeaza in lucrarea "Inegalitatea de sanse"relatia dintre sistemul de invatamant si mobilitatea sociala.Cresterea gradului de scolarizare si atenuarea inegalitatii sanselor in privinta accesului la educatia formalizata nu au antrenat o atenuare implicita a ingalitatii sanselor

(profesioale,economice).Inegalitatea sanselor se manifesta prin:

-influenta nivelului de instructie asupra statusu-lui social.

Obtinerea unui statut social diferit fata de cel al parintilor,in functie de nivelul de educatie atins.

Axiome trasate de Raymond Boudon:

A.exista o puternica inegalitate de sanse in fata invatamantului in functie de originea sociala.

Repartizarea indivizilor dintr-o populatie in functie de criteriul reusitei scolare variaza in functie de clasa sociala de origine.Fiecarei clase sociale ii este asociat un camp de decizie care determinaprobabilitatile unui membru al ei,care are un anumit grad de scolarizare,de a alege intre diferitele optiuni de educatie(de ex. continuarea studiilor versus intrarea in viata activa).

B.sansele de a dobandi un status social ridicat este direct proportional cu nivelul de instructie.Un nivel de instructie ridicat favorizeaza un statut social superior si viceversa.

C.al treilea element al modelului propus de Boudon priveste influenta cresterii ratei de scolarizare si a reducerii inegalitatilor de sanse in raport cu sistemul de educatie formala asupra mobilitatii sociale.Dezvoltarea educatiei in sensul largirii accesibilitatii ei la marea masa de indivizi si implicit reducerea inegalitatii sanselor scolare nu implica o reducere a inegalitatii sanselor sociale(statutul social al individului continua sa ramana dependent de cel al familiei sale,in special de cel al tatalui).

Alti teoreticieni sustin faptul ca indivizii care apartin unor grupuri sociale defavorizate prezinta o serie de caracteristici care ii predispun riscurilor si incertitudinilor sociale.Exemplu:

-R.Perlman analizeaza cercul vicios al mobilitatii sociale:veniturile modeste ale unei familii determina o calificare educationala si profesionala inferioara a copiilor si pe cale de consecinta o expunere a acestora unor fenomene sociale negative precum somajul sau retributiei modeste-conturandu-se astfel cercul vicios al saraciei.

C.Schimbarea sociala-proces natural sau construct social

Schimbarea sociala:trecerea unui sistem social sau a unei componente a acestuia de la o stare la alta difera cantitativ si/sau calitativ.

Schimbarea sociala se realizeaza la doua nivele:

-microsocial:schimbarea unor subsisteme sau componente ale societatii;miscari si schimbari de pozitie sociala intr-o ierarhie;

-macrsocial:existenta unor miscari ample(revolte de strada,revolutii)care duc la schimbarea puterii politice sau a sistemului politic.

I.In viziunea lui Auguste Comte schimbarea sociala este un proces natural,implacabil,care se supune unei legi evolutive,graduale si contunui.Progresul cunoasterii de la stadiul teologic,trecand prin cel metafizic,la cel pozitiv se intalneste la orice popor.

Analizand problematica dezvoltarii sociale Marxprivilegiaza revolutia ca tip de miscare sociala generatoare de schimbare.Formatiunilor sociale dintr-o societate le corespund forme distincte de proprietate,productie si structura de clasa.Fundamentul transformarilor sociale este reprezentat de lupta de clasa.Schimbarea sociala este un proces natural,firesc.

II.Alti teoreticieni considera schimbarea sociala drept un construct social.Ea este generata de procesul de interactiune sociala,de reactiile imprevizibile ale actorilor sociali.Cauzele schimbarii sociale sunt multiple-actiuni ale institutiilor si organizatiilor;complexitatea reactiilor interindividuale;interesul autoritilor pentru descentralizare sau regionalizare.