AMENAJAREA TURISTICA A PARCULUI NATIONAL RETEZAT

AMENAJAREA TURISTICA A PARCULUI NATIONAL RETEZAT

1.Crearea, amenajarea si ocrotirea ariilor protejate

Interventiile antropice din ce in ce mai agresive, presiunea antropica puternica si in continua crestere, datorata - in principal - proceselor de industrializare si urbanizare au afectat si afecteaza componentele mediului geografic, modificand caracteristicile si calitatea ecosistemelor naturale, determinand degradarea unor spatii geografice mai mult sau mai putin extinse, ajungand la stadiul de ireversibilitate. Aceste efecte nedorite si adesea profund negative au determinat adoptarea unor masuri legislative, gasirea unor instrumente eficiente in sprijinul conservarii naturii, definirea unor categorii de arii protejate.

Crearea, amenajarea si ocrotirea ariilor protejate manifesta un dublu obiectiv:

- protectia naturii fata de aspectele nefaste ale evolutiei societatii contemporane, care au determinat, in numeroase situatii, un proces intens de distrugere a mediului inconjurator, uneori cu implicatii grave asupra echilibrului biologic al spatiului respectiv.

- protejarea cadrului natural pentru a-l pune la dispoztia oamenilor pentru odihna si recreere; nevoile umane de compensare fizica si psihica se indreapta spre natura, in mijlocul careia oamenii gasesc conditii favorabile pentru mentinerea sanatatii si reconfortarea organismului, necesitati pe care le pot satisface, in mare masura, prin practicarea turismului.

Ariile naturale protejate au devenit, din ce in ce mai mult, parte a turismului, pentru ca ele prezinta o stare ideala a mediului inconjurator, mai putin afectata de presiunea antropica, un spatiu de recreere pentru cei stresati de viata cotidiana a marilor orase. Zonele naturale protejate sunt considerate de specialistii in geografia turismului ca parte a potentialului turistic natural, resursa turistica ce poate fi valorificata ca atare. Ca urmare, a existat si exista o disputa permanenta legata de incompatibilitatea intre turism, cu toate componentele sale, si protectia mediului .

Organismele neguvernamentale de sub egida O.N.U. actioneaza pentru utilizarea controlata a arealelor naturale protejate ca resursa turistica deosebit de valoroasa. Exista o politica de armonizare intre mediu si societate, fundamentata pe definirea "limitei de suportabilitate" (carrying capacity) ce trebuie respectata de utilizator, respectiv de industria turistica. Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii (U.I.C.N.) a stabilit si definit o serie de categorii operationale de arii protejate:

-parcuri nationale destinate cercetarii stiintifice si turismului de recreere;

-parcuri naturale cu rol de conservare a peisajului natural;

-rezervatii naturale pentru mentinerea unor medii de interes geologic, speologic, paleonologic, geomorfologic, forestier-floristic, zoologic;

-rezervatii stiintifice destinate mentinerii unor peisaje rare, in scopul cercetarii stiintifice, dar si pentru mentinerea in patrimoniul natural;

-rezervatii peisagistice destinate pastrarii unor forme de relief sau asociatii vegetale cu valoare estetica;

-monumente ale naturii, care pot fi forme de relief unice, sau specii de plante sau animale rare, pe cale de disparitie, situate in exteriorul sau interiorul perimetrelor construite.

Indiferent, insa, de numele pe care il au, scopul lor este "de a conserva, cat este posibil, natura in stare virgina, de a modela peisajul dupa principii estetice, tinand cont de exigentele biologice si economice si de a procura odihna tuturor celor care cauta repaus, voie buna si pace". Ele sunt create pentru a beneficia de avantajele lor atat generatiile actuale cat si cele viitoare. "Vrem sa protejam natura nu numai pentru ea insasi, dar mai ales pentru oamenii care cauta in ea o sursa de bucurie, sanatate, recreere inteligenta" (Consiliul European, "Raport asupra creerii parcurilor naturale regionale si parcurilor naturale de frontiera" Doc. 2708/1970).

In spiritul acestor principii, parcul national este definit ca "un areal relativ intins, unde unul sau mai multe ecosisteme nu sunt material alterate de exploatarea si ocuparea umana, unde speciile de plane si animale, aspectele geomorfologice si habitatele sunt de un interes stiintific, educativ si recreativ deosebit, sau care detine un peisaj natural de o mare frumusete; unde autoritatea cea mai competenta a tarii a luat masuri de prevenire sau eliminare, cat mai curand posibila, a oricarei exploatari si locuiri a intregului areal, de intarire efectiva a respectului fata de factorii ecologici, geomorfologici sau estetici care au justificat stabilirea lui; unde vizitatorilor le este permisa intrarea in conditii speciale pentru scopuri de cercetare, educative, culturale si recreative." (Simona Marinescu Condurateanu-Fesci, 1985).

Parcurile naturale au fost organizate mai tarziu, crearea lor fiind determinata de dezvoltarea crescanda a turismului, reprezentand primul concept pentru a veni in ajutorul faunei persecutate si florei amenintate. Ele desemneaza un teritoriu de o frumusete aparte, care grupeaza o serie de atractii turistice, respectiv fenomene naturale originale, monumente istorice si de arta, elemente naturale originale, elemente de etnografie si folclor si care, fara a se prejudicia echilibrul natural, servesc recreerii populatiei.

Aceste definitii subliniaza cele doua functii fundamentale ale parcurilor nationale si naturale: functia stiintifica, de conservare a resurselor naturale si functia turistica, de satisfacere a necesitatilor culturale, de odihna si recreere a oamenilor. Ideea organizarii parcurilor nationale si naturale a aparut, mai intai, in tarile dezvoltate din punct de vedere industrial, ca o motivatie sociala si educativa. Prin frumusetea peisajelor, prin aspectele originale, remarcabile ale componentelor lor (monumente naturale, istorice, de arhitectura, elemente etnofolclorice) si prin posibilitatile de desfasurare a activitatilor turistice, aceste parcuri reprezinta importante resurse ce imbogatesc patrimoniul turistic al unei tari, diversificand oferta turistica. Constituirea parcurilor nationale si naturale, ca produse turistice, se realizeaza in contextul amenajarii si dotarii corespunzatoare a acestora, actiune ce are la baza armonizarea functiilor lor stiintifice si turistice.

In cele mai multe tari, amenajarea turistica a parcurilor are in vedere divizarea teritoriilor lor in trei zone, functie de care se realizeaza construirea retelei de drumuri de acces si de circulatie interioara si amplasamentele bazei materiale turistice :

-o prima zona, asa-zisa salbatica, constituie rezervatia naturala propriu-zisa, care protejeaza global flora, fauna si peisajul, fiind supusa unui regim restrictiv activitatii umane, care se limiteaza numai la cercetarea stiintifica; aceasta zona corespunde cu Rezervatia Stiintifica Gemenele de 1630 ha din Parcul Retezat.

-o a doua zona, rezervatia integrala, denumita "tampon", mai extinsa in suprafata, inconjoara rezervatia stiintifica, asigurandu-i o protectie ecologica. Este supusa si ea unui regim restrictiv, dar nu exclude unele activitati umane, chiar economice, dar limitate. In cadrul ei sunt amenajate alei pentru circulatie, uneori si alte constructii turistice, chiar baze de cazare. Aceasta zona corespunde zonei de protectie integrala de cca 20000 ha din Parcul Retezat.

-cea de-a treia zona, in mod obisnuit zona periferica, denumita si "preparc" este constituita in jurul parcurilor in scopul de a pune la dispozitia vizitatorilor aceleasi obiective naturale, carora li se aplica o reglementare stricta de ocrotire. Ea comporta activitati umane de diferite intensitati, cuprinzand cea mai mare parte a dotarilor turistice, servind ca zona de receptie a fluxurilor turistice, asigurand dispersarea lor ordonata in interiorul parcului.

Activitatile umane sunt supuse unui regim special: sunt interzise exploatarile miniere si forestiere, vanatoarea si pescuitul, pasunatul animalelor domestice, practicarea agriculturii, industriei si comertului, constructia de baraje, locuinte, linii electrice de inalta tensiune, este limitata construirea cailor de comunicatii, etc., adica tot ceea ce ar putea duce la ruperea echilibrului ecologic. Sunt permise o serie de actiuni legate de organizarea turismului: construirea de baza materiala, efectuarea unor trasee marcate, efectuarea de filmari documentare legate de istoricul parcurilor si al obiectivelor protejate, care sa evidentieze valoarea peisajului, a unor obiective, practicarea unor sporturi (echitatie, canotaj, schi), cercetare stiintifica, laboratoare si statiuni de cercetari.

Amenajarea turistica a parcurilor nationale variaza de la o tara la alta, asa cum difera si echipamentele turistice ale fiecarui parc. Acestea sunt determinate, in mare masura, de specificul obiectivelor sale naturale, dotarile existente incadrandu-se in limitele impuse de ecosistemele respective, ale caror depasire poate determina perturbarea echilibrului lor. Dotarile turistice cuprind, in general, baze de cazare foarte diversificate: terenuri de campare, corturi, cabane, refugii, vile, hoteluri, tabere de tineret, sate de vacanta, etc., baze de alimentatie publica: restaurante cu specific, chioscuri, cofetarii, mici magazine pentru comert adecvat, instalatii sportive: partii de schi, piscine, piste de patinaj, echitatie si de alte dotari pentru divertisment, caracteristice fiecarui loc.

Indiferent de gradul de dotare al acestor parcuri, fiecare dintre ele trebuie sa aiba un echipament de baza constituit din instalatii sanitare, aflate pe tot cuprinsul parcului, poteci si alei marcate, locuri de odihna si amenajari pentru vizitarea diferitelor obiective naturale, posturi ale serviciului Salvamont, puncte sanitare, posturi de prim ajutor sau unitati spitalicesti.

Pe teritoriul Romaniei, primele arii protejate au fost constituite inca de la inceputul secolului al XX-lea (1925-1935), din dorinta de a ocroti multe specii de flora si fauna rare, sau pe cale de disparitie. Astfel, au fost initiate proiecte de delimitare a unor zone care sa fie protejate de orice activitate economica. In 1920, a fost initiata si declarata prima rezervatie naturala din Romania in Bucegi, intr-o subunitate a acestora - Muntele Cocora. Ca urmare a activitatii unor biologi de exceptie: Emil Racovita si Alexandru Borza, a fost elaborata si statuata, in 1935, Legea protectiei mediului. Aceasta prevedea edificarea unor rezervatii intinse, in cadrul carora sa se intervina cu cat mai putine modificari asupra starii initiale. In prezent, suprafata ariilor protejate insumeaza 11.000 km², adica 4,8% din teritoriul national, din care parcurile nationale reprezinta 100.300,8 ha.

Exista o concentrare puternica a ariilor protejate in spatiul montan si colinar, fiind cu mult mai redusa in perimetrul campiilor si luncilor. Cele mai cunoscute parcuri nationale intrate de mult timp in circuitul turistic sunt: Retezat, Rodna, Ceahlau, Muntii Apuseni, Bucegi, Domogled-Valea Cernei, Delta Dunarii, desi dotarea cea mai adecvata o au doar Muntii Retezat, Bucegi, Rodna.

2.Caile de acces in Parcul National Retezat

Tab.1.Drumuri de acces in Parcul National Retezat

Sursa: Planul de Management al P.N.R.Rezervatie a Biosferei 2003-2008, Tabel 2.1.1.a, pag. 14

Practic, exista opt puncte principale de intrare in parc, si patru puncte de control, supreveghere si informare. Acestea sunt aglomerate in perioada de varf a sezonului de vizitare, adica de la jumatatea lunii iunie si pana la sfarsitul lunii septembrie. La aceste puncte, vizitatorii pot cumpara bilete de intrare in parc, harti, brosuri si pot obtine o copie a Regulamentului Parcului.

Punctul de control Gura Zlata (795 m), pe cursul inferior al vaii Zlata, la circa 15 minute de mers din drumul modernizat de pe valea Raului Mare. Este punctul de control principal de la poarta rezervatiei din valea Zlata.

Punctul de control Pietrele (1487 m), situat in valea Stanisoara langa cabana Pietrele, controleaza intrarea si iesirea turistilor prin punctul saua Retezatului.

Punctul de control Rotunda (1100 m) pe valea Lapusnicului Mare controleaza accesul spre Lacul Bucura si Poarta Bucurei cat si accesul spre Lacul Zanoaga si saua Sesele Mari.

Casa Laborator Gemenele (1770 m) situata in Rezervatia stiintifica pe malul paraului Rovine serveste drept laborator si adapost pentru cercetatorii de specialitate.Aici se prezinta pentru autorizatie, turistii care viziteaza rezervatia.

In extrasezon, informatiile pot fi gasite la unele cabane si pensiuni din apropierea parcului si sunt scrise in limbile romana, engleza si ceha.

Muntii Retezat sunt accesibili din doua directii principale: una dinspre nord, din Depresiunea Hategului si alta dinspre sud, din extremitatea vestica a Depresiunii Petrosani. Grupuri destul de numeroase de turisti patrund in Retezat dinspre Muntii Tarcu, aflati la vest, si foarte putini din directia Muntilor Godeanu, aflati la sud-vest.

Localitatile de acces sunt urmatoarele[3]:

-Hateg - oras situat la 350 m altitudine, in depresiunea prinsa intre Muntii Sureanu, Retezat si Poiana Rusca, din care se organizeaza o buna parte din transporturile spre si de la munte.

-Clopotiva - comuna aflata la circa 500 m altitudine; de aici se poate patrunde pe valea Raului Mare, pana la cabana Gura Zlata, colonia Tomeasa si barajul de la Gura Apelor, apoi mai departe, pe la fosta cabana Rotunda, pana la Lunca Berhinda si Poiana Pelegii.

-Rau de Mori - comuna situata la 500 m altitudine, de unde se poate merge in susul Vaii Rausor (trecand prin Suseni si pe la cetatea si biserica din Colt), 12 km.

-Brazi - localitate de la poalele muntelui; drum de patrundere in lungul Raului Mare (spre cabana Gura Zlata) si dupa 3 km spre Rausor, in comuna Rau de Mori.

-Santamarie Orlea - comuna aflata pe drumul national Petrosani-Hateg. De aici pleaca un drum auto nemodernizat spre Rau de Mori si mai departe la Rausor, loc de practicare a schiului.

-Sarmizegetusa (555 m altitudine) - comuna aflata pe drumul Hateg-Caransebes, la 4 km de Clopotiva; este vestita pentru istoricul sau - aici se afla ruinele orasului Ulpia Traiana Sarmizegetusa si un han turistic, se pot vizita: Palatul Augustalilor, Forumul, Amfiteatrul, zidurile cetatii, templul zeitei Nemesis, precum si Muzeul.

-Ohaba de sub Piatra (400 m altitudine) - situata pe valea Streiului, la confluenta cu paraul Salasului; de aici pleaca drumul si marcajul spre cabanele Cascada (Carnic), Pietrele si Gentiana.

-Nucsoara (600-700 m altitudine) - comuna mare pe valea Nucsoara, este una din portile de acces foarte frecventate de turisti spre inima muntilor. In drum spre munte pot fi vizitate bisericile monument de arhitectura si ruinele unei cetati (sec XIV-XV) aflata in satul Malaiesti.

-Malaiesti - sat situat pe drumul Ohaba de sub Piatra-Nucsoara, la circa 3 km de Nucsoara; poate fi ales ca punct de plecare spre Parosul Mare si spre lacul Groapele.

-Hobita (550 m altitudine) - localitate asezata pe valea Raului Barbat, este accesibila pe drum comunal nemodernizat; de aici se ramifica doua drumuri: unul greu practricabil pentru autovehicule, drum care urca pe dealul Serel, pana la cabana Baleia (circa 16 km), altul, drum forestier, urca pe valea Raului Barbat spre cabana Corea.

-Pui (415 m altitudine) - comuna importanta, situata pe drumul Petrosani-Hateg; de aici se poate urca spre cabana Baleia, trecand prin satele Rau Barbat si Hobita.

-Petrosani (650 m altitudine) - municipiu din depresiunea cu acelasi nume, punct de plecare spre Lupeni, Uricani si Campu lui Neag, de unde poteci marcate sau nemarcate ajung in Retezatul Mare sau in Muntii Tulisa - parte sedimentara a Retezatului. Orasul, cel mai mare bazin carbonifer al tarii, are o puternica traditie turistica si constituie centrul dezvoltarii drumetiei si schiului in acesta parte a Carpatilor.

Capacitatile de cazare

(Anexa 2)

Drumetii care intra in Retezat pot avea ca destinatii cabanele si pensiunile masivului sau locurile de campare admise prin regulament:  Tab.2.

Sursa: Planul de Management al P.N.R.Rezervatie a Biosferei, 2003-2008, Anexa 2.5.5.2.,pag 193

In Muntii Retezat, reteaua de cabane este insuficienta, iar amplasarea lor pe teritoriu este inegala; se gasesc fie pe teritoriul Parcului, fie in imediata apropiere a punctelor de intrare in Parc. Spatiile de cazare sunt detinute de proprietari privati sau de ocoalele silvice si prezinta conditii foarte diferite de cazare si servicii, de la regim de refugiu montan (Refugiul Gentiana), la categoria trei stele (Pensiunea Anita). Cabanele si pensiunile, in marea lor majoritate, nu au flux continuu de clienti; acestia sunt in principal turisti interesati de Parcul Retezat, vizitatori ai zonei sau vanatori[4].Unii proprietari de cabane au inceput actiuni de promovare in circuitul turistic, au planificat sau chiar au investit in infrastructura care sa permita diversificarea programului pentru oaspeti, cum ar fi, de exemplu, cazul Complexului Cheile Butii, unde s-a deschis o mica partie de schi.

In centrul masivului, de-a lungul crestei principale de sud, pe valea superioara a Raului Barbat, ca si pe valea superioara a Lapusnicului, lipsesc cabanele turistice. Din aceasta cauza, turismul cu innoptarea in cort a luat o asemenea dezvoltare incat, vara, Retezatul este impanzit de corturi instalate la intamplare de catre turisti.

In afara vechilor cabane, prea putin modernizate pana in prezent, exista cateva puncte de adapost - cabane forestiere, cabane de vanatoare, silvice - la care accesul se face cu aprobari de la forurile de resort si care pot fi de real folos pentru drumeti. Totodata, exista locuri care pot fi recomandate pentru instalarea cortului, insa cu permisiunea celor care ingrijesc Parcul National, turistii avand obligatia sa tina seama si de aspectele de ocrotire a naturii.

Principalele locuri de cazare sunt[5]:

-Cabana Pietrele - situata la 1480 m altitudine, pe valea Stanisoara, intr-o padure de conifere; este formata din doua corpuri de cladire si un numar de 12 microcabane totalizand aproape 230 de locuri vara si circa 140 de locuri iarna. Se impune marirea capacitatii de cazare care a devenit insuficienta atat vara cat si iarna. Dotari: lumina electrica de la generator, apa de izvor, bufet, loc de campare, post de prim ajutor, post pluviometric. La cabana se poate obtine cazarea pentru refugiul Gentiana. In poiana cabanei se mai afla cantonul Ocolului silvic Pui si o cabana forestiera. Este accesibila din Nucsoara.

-Refugiul Gentiana (1670 m) - se afla in poiana Gentiana, pe valea Pietrele, aproape de limita padurii. Dispune de 30-50 locuri de cazare, bucatarie unde vara se poate obtine un minimum de servicii, apa de izvor, nu are curent electric.

-Cabana Baleia (1410 m) - asezata in partea nord-estica a masivului, pe culmea Baleia, la marginea poienii omonime; are 130 de locuri in doua constructii, bufet, apa de izvor, loc de campare, post de prim ajutor, nu are curent electric. Este accesibila din localitatea Pui pe drumul local spre Hobita si, in continuare, pe drumul forestier (circa 20 km). Tot in poiana se afla un canton silvic modernizat.

-Cabana Buta (1580 m) - asezata intr-o poienita pe muntele Buta, a fost refacuta dupa incendiul din anii trecuti; este dotata cu bufet, apa de izvor, nu are curent electric, are 72 de locuri.

-Cabana Cascada (980 m) - situata in zona Carnic, 35 de locuri; ofera masa, apa curenta, curent electric; pot fi lasate in siguranta autoturismele celor care doresc sa urce pe munte cateva zile.

-Cabana Gura Zlata (775 m) - situata pe valea Raului Mare, la gura vaii Zlata, este o veche cabana turistica recent modernizata, la intrarea pe traseul spre lacul Zanoaga; are si casute din lemn, apa curenta, lumina, restaurant, loc de campare. Functioneaza permanent.

-Cabana Campul lui Neag ( 850 m) - este asezata la circa 500 m sud de centrul comunei Campu lui Neag, pe muntele Pribeagul, apartine de Centrala Huilei Petrosani; este dotata cu apa curenta, restaurant, bufet, curent electric.

-Ministatiunea Rausor (1200 m) - hotel cu 30 de locuri, restaurant, partie de schi, teleschi.

-Popasul Narciselor (localitatea Salasul de Sus) - pe drumul spre Carnic.

-Casa de vanatoare Campusel (1180 m) - asezata pe valea Jiului de Vest, la gura paraului Stirbul, poate primi, cu avizul Ocolului silvic Lupeni, 6-8 drumeti (in afara sezonului de vanatoare);

accesibila dinspre Campu lui Neag.

-Cabana Cheile Butii (900 m) - ofera 28 de locuri cu confort turistic ridicat, restaurant, cazare civilizata, apa curenta, lumina, piscina.

-Cabana Dumbravita - in drum spre cabana Gura Zlata; ofera cazare in conditii civilizate, curent electric, apa curenta, restaurant.

Cu aprobare, pot fi folosite cantoanele silvice, casele de vanatoare, casele Academiei de la Gura Zlata, taberele de copii de la Bradulet. Se poate cere adapost in colonia Tomeasa (925 m) - aflata la circa 4 km in aval de fosta cabana Gura Apei.

Locuri de cort: Poiana Pelegii, cabana Pietrele, Rausor, cabana Buta, Campusel, Poiana stanei din Rau, lacul Bucura, lacul Zanoaga, cabana Gura Zlata, Poiana Baleia, zona fostei cabane Rotunda, Lunca Berhina, poieni, circuri glaciare, largiri de vale, fanete.

Numai in cazuri dificile se poate solicita ajutor la Casa laborator Gemenele din cadrul rezervatiei stiintifice. Stanele pot fi refugiu temporar si suficient pentru a iesi din situatii limita.

1.ACCES LA CABANE

Spre cabana Pietrele, drum forestier de 6 km din Nucsoara pana la cabana Cascada, apoi poteca banda albastra - o ora si jumatate de la Carnig. Dupa 5 km se ramifica, in Gura Vaii Pietrele, poteca triunghi albastru spre cabana Gentiana. Spre cabana Buta, se foloseste drumul nemodernizat ce urca din localitatea Campu lui Neag spre Cheile Butei, apoi se continua pe vaile Marii si Butei. Din preajma cabanei Cheile Butei pleaca si marcajul cruce rosie spre cabana Buta, 4-5 ore.

Spre cabana Baleia se poate folosi drumul forestier ce urca din Hobita pe dealul Serel - 16 km, marcat cu triunghi albastru; sau din Hobita, poteca marcata cu triunghi albastru, care din Saua Serel se racordeaza la drumul forestier si doar pe alocuri mai taie serpentinele acestuia - 5 ore pe drum, 4 ore pe poteca.

Spre cabana Gura Zlata exista, din Clopotiva, 17 km de drum asfaltat. De la cabana mai sunt inca 7 km pana la colonia Tomeasa si inca alti 2 km pana la barajul Gura Apelor - drumuri modernizate. De la baraj, pe drum forestier, dupa 9 km se ajunge la fosta cabana Rotunda, acum functionand aici doar punctul de control al Academiei pentru Parcuri Nationale. Mai sus, drumul forestier care ajungea pana in Poiana Pelegii (15 km) a fost distrus de apele Lapusnicului Mare.

La Casa de vanatoare Campusel, loc de pornire spre inaltimile Retezatului Mic, se ajunge pe drumul forestier din lungul Jiului de Vest - 15 km de la Campu lui Neag.

Pentru a ajunge la statiunea Rausor, se foloseste drumul forestier ce urca din localitatea Rau de Mori, in lungul Rausorului, spre cetatea Colt - 4 ore de mers pe jos.

2.PRINCIPALELE TRASEE DE LA CABANE SPRE INALTIMI

De la cabana Pietrele

-banda albastra: Pietrele - cabana Gentiana - Bordul Tomii - Lacul Pietrele - Saua Bucura - Lacul Bucura - Poiana Pelegii, 5-5 ore;

-triunghi rosu: Pietrele - Lacul Galesul, ore;

-triunghi galben: Pietrele - Taurile din Valea Rea, 3-4 ore;

-triunghi albastru: Pietrele - Valea Stanisoara - Lacul Stanisoara - Saua Retezat - Varful Retezat, 3-4 ore;

-banda galbena: Pietrele - Culmea Lolaia - Varful Retezat, 4 ore;

-punct rosu: drumul Galesului - Taul dintre Brazi - Valea Gales, 1 ore;

De la cabana Baleia

-banda rosie: Baleia - Muntele Cozma - Saua Gorovii - Culmea Lancita - Saua Varful Mare, 4-5 ore, marcaj vechi;

-triunghi albastru: Baleia - Muntele Cozma - Saua Gorovii - Stanele din Rau - Cascadele Ciumfu - Saua Custura - Saua Plaiul Mic, 7-8 ore, marcaj vechi;

-triunghi rosu: Baleia - Muntele Cozma - Saua Gorovii - Culmea Lancita - Saua Varful Mare - Lacul Gales, 5-6 ore, marcaj foarte vechi pana in culmea principala;

De la cabana Buta

-cruce rosie: Buta - Saua Plaiul Mic - Poiana Pelegii, 1-2 ore;

De la cabana Gura Zlata

-triunghi rosu: Gura Zlata - Valea Zlata - Valea Radesul Mare - Cioaca Porumbelului - Platoul Rades - Zlata - Lacul Zanoaga Mare - Valea Zanoaga - Crucea Trasnitului - La Clince - Coada Slaveiului - Lacul Ana - Lacul Bucura, 8 ore.

Valori de patrimoniu cultural si natural de interes national

In Legea nr. 5/2000 privind Planul de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - Zone protejate (Monitorul Oficial al Romaniei nr. 152/12.04.2000) se prezinta o sistematizare si lista completa a valorilor de patrimoniu cultural, din care, pentru zona Parcului National Retezat-Rezervatie a Biosferei, se pot extrage urmatoarele obiective (cu specificarea denumirii si localizarii acestora):

Monumente si ansambluri de arhitectura:

Cetati

♦ Cetatea Malaiesti - Comuna Salasul de Sus, satul Malaiesti

♦ Cetatea medievala Colt - Comuna Rau de Mori, satul Suseni, care au apartinut familiei Candea in secolul al XIII-lea

Castele, conace, palate

♦ Ruinele curtii cneziale a Candestilor - Comuna Rau de Mori, sat Rau de Mori

Biserici si ansambluri manastiresti

♦ Biserica Sfantul Nicolae - Comuna Densus, sat Densus

♦ Biserica Sfantul Ilie - Comuna Densus, sat Pesteana

♦ Biserica Sfantul Gheorghe - Comuna Santamaria Orlea, sat Sanpetru

♦ Biserica reformata, fosta ortodoxa - Comuna Satamaria Orlea, sat Santamaria-Orlea

♦ Biserica cnezilor Cande - Comuna Rau de Mori, sat Suseni

Orase antice

♦ Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa capitala provinciei romane Dacia - Comuna Sarmizegetusa, sat Sarmizegetusa - unde se pot vizita printre altele: un muzeu cu vestigii din perioada respectiva, Biserica Densus, simbol al crestinatatii timpurii, secolul al X-lea, cea mai veche biserica orodoxa din lume in care se mai oficiaza slujbe; a fost construita pe bazele fostului templu roman din secolul I d.Hr., in mare parte cu material adus de la Sarmizegetusa, avand o arhitectura aparte; Biserica Pesteana, a Sf. Proroc Ilie.

Alte vestigii istorice si culturale din vecinatatea Parcului National Retezat sunt:

♦ Biserica Rau de Mori, cu hramul "Duminica tuturor sfintilor", datata de unii autori in secolul al X-lea;

♦ Manastirea Prislop, ridicata de calugarul Nicodim la 1400, cu ajutorul lui Mircea cel Batran; Domnita Zamfira, fiica voievodului Moise Voda, a fost inmormantata aici in 1580;

♦ Castelul Santamarie Orlea, secolul al XIII-lea, amenajat ca hotel in circuitul turistic actual;

♦ Biserica Sanpetru, ctitorie cneziala de la sfarsitul secolului al XIII-lea;

♦ Curtea fortificata a cnejilor din Salaj, secolul al XIV-lea;

♦ Biserica din Nucsoara;

♦ Biserica medievala Sf. Nicolae din Rau Barbat, cu prima atestare documentara in 1411.

Obiective de patrimoniu natural

In Legea nr. 5/2000 privind Planul de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - Zone protejate, sunt mentionate, in zona Retezat, urmatoarele Rezervatii si monumente ale naturii, care constituie patrimoniul natural din zona, in afara de Parcul National Retezat-Rezervatie a Biosferei:

♦ Rezervatia Stiintifica Gemenele - Comuna Rau de Mori

♦ Pestera de corali - Orasul Uricani, sat Campul lui Neag

♦ Pestera Zeicului - Orasul Uricani, sat Campul lui Neag

♦ Locul fosilifer cu dinozauri de la Sanpetru - Comuna Santamaria Orlea, sat Sanpetru

♦ Fanetele cu narcise Nucsoara - Comuna Salasul de Sus

♦ Mlastina Pesteana - Comuna Densus, sat Pesteana

♦ Calcarele de la Fata Fetii - Comuna Rau de Mori

♦ Varful Poienii - Comuna Salasu de Sus, sat Ohaba de sub Piatra

♦ Paleofauna reptiliana Tustea - Comuna Unirea, sat Tustea.

5.Traditii si obiceiuri

Ca manifestari folclorice, impresionante prin ceremonial si numar de participanti sunt nedeele. Aproape fiecare sat din zona isi are nedeea sa. Rosturile lor originale s-au pierdut, astazi ele reprezentand prilej de consolidare a relatiilor dintre membrii comunitatii rurale, dintre ei si descendentii lor, raspanditi in diverse regiuni geografice.

Din pacate, originalul port popular hategan, cu costumul simplu barbatesc (pantaloni lungi, curea lata si laibar) si cel femeiesc (camasa, opreg, catrinta, pieptar), mult mai ornat si colorat, in functie de varsta, nu mai poate fi admirat nici la nedei.

In schimb, cu acest prilej se remarca valorile muzicale si coregrafice specifice: "hateganele" si "calusul transilvan" (la Nucsoara), sau preparatele culinare locale ("virsli" de la Salasu de Jos si de Sus).

Valoare artistica si documentara au, de asemenea, tesaturile din interiorul locuintei taranesti. In mod deosebit se remarca covoarele din zona localitatii Baiesti-Pui, crestaturile din lemn, mai ales furcile plate (realizate la Clopotiva), precum si unele piese de arhitectura populara, care se disting prin originalitate si simt artistic cu totul aparte.

Cele mai importante fluxuri umane se inregistreaza in legatura cu participarea localnicilor si turistilor la o serie de obiceiuri traditionale, organizate in satele si localitatile din zona, cum sunt: nedeele, targurile traditionale (Pui), hramurile bisericesti (Prislop, Colt, s.a), colindele de sarbatori, spectacolele folclorice, etc.