Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

Australia - Particularitatile reliefului - Clima

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Relieful major continental si oceanic
Tipuri de surse geotermale (Sisteme geotermale)
DIASPORA ROMANEASCA DIN OLANDA
BAILE FELIX
Statele Unite ale Americii - Principalele atractii
Danemarca - Cadrul natural, Clima
SLANIC MOLDOVA
Muntii Padurea Craiului - RETEAUA HIDROGRAFICA, VEGETATIA SI FAUNA
STATIUNEA SINAIA
Italia - Geografia si clima, POLITICA ECONOMICA, EXPORTUL ITALIEI


Australia

Avand o suprafata totala de 7 631 500km2,Australia este cel mai mic continent.Ea are aproximativ marimea Statelor Unite ale Americii,dar este de trei ori mai mica decat Uniunea Sovietica.Australia face parte din continentele sudice,fiind situata in intreime in emisfera sudica intre paralele 10o41`(Capul York) si 39o11`(Capul Wilson) latitudine sudica si intre meridianele 113o07` si 153o35` longitudine estica.Dimensiunile Australiei se apropie de cele ale Europei,4 000 km de la est la vest si 3 600 km de la nord la sud.

Desi este continentul cel mai indepartat de Europa,pozitia geografica a Australiei in conditiile existentei mijloacelor moderne de transport nu poate fi considerata in prezent ca nefavorabila.

De continentul asiatic Australia este despartita doar de un sir de insule,strimtori si mari inguste inchise intre acestea.

La o departare nu prea mare de Australia sunt situate un numar de insule,dintre care unele au o importanta economica deosebita.Astfel,la nord si nord vest de Australia se intinde sirul insulelor indoneziene(Sumatra,Iava,Borneo,Celebes,Timor etc.),la nord-est Insula Noua Guinee,la vest Marea Coralilor desparte Australia de un sir de insule si arhipelaguri,ca insulele solomon ,Noua Caledonie si altele,in timp ce la sud est,nu departe de coasta australiana,se afla Insula Tasmania si cele doua mari insule ce alcatuiesc Noua Zeelanda.Asadar,situata in sud vestul Oceanului Pacific,respectiv sud-estul Oceanului Indian,Australia se bucura de o pozitie favorabila.

Particularitatile reliefului

Australia are infatisarea unui bloc masiv,avand tarmurile putin crestate.Litoralul nordic se caracterizeaza printr-un tarm relativ articulat mai ales in partea de nord-vest.Tot in partea de nord a litoralului australian,intre PeninsulaYork si peninsula numitaTara Arnhem,este situat Golful Carpentaria.Totusi,porturile sunt rare aici,indeosebi din cauza conditiilor climaterice nefavorabile.

Tarmul de vest,inalt,este aproape complet lipsit de golfuri.Datorita acestui fapt,in aceasta parte a continentului exista porturi putine si mici .Doar in coltul de sud-vest,la varsarea in ocean a fluviului Swan,se afla cel mai insemnat port al Australiei Occidentale,Fremantle-portul orasului Perth.

Litoralul sudic al continetului dominat de marele Golf Australian nu este nici el crestat,dunele altrnind cu faleze inalte calcaroase;exceptie face coltul de sud-est,unde s afla golfurile Spencer,Saint Vincent si Encounter si mai la rasarit golful Melbourne,larg deschis spre ocean,in a carui apropiere este situat marele oras australian Melbourne.

Coasta de rasarit a Australiei este cea mai crestata.Navigatia este ingreunata aici de uriasul prag submarin al “Marii Bariere” de recife de corali,care insoteste tarmul pe o lungime de peste 2 000 de km si 150km latime,de la nord de insula Fraser pana la strimtoarea Torres.

La sud de marea Bariera se afla citeva golfuri,printre care Port Philip,BotanyBay,Port Jackson,Moreton Bay unde s-au construit cele mai importante porturi ale Australiei ,Sidney in Port Jackson) si mai la nord Brisbane(in Golful Moreton).

Australia este un continent foarte vechi,partea cea mai mare(zona de vest) fiind o ramasita a vechiului continent Gondwana,care in timpul erei primare cuprindea in afara Australiei si India peninsulara,Africa si Podisul Braziliei.Spre deosebire de celelalte continente,Europa,Asia,America,care prin numeroase miscari tectonice din tertiar,prin formarea catenelor muntoase de tip alpin si-au schimbat puternic infatisarea,Australia n-a suferit alte modificari esentiale decat acela provenite de pe urma eroziunilor.De aici,formele monotone putin pronuntate ale reliefului,predominarea podisurilor,inaltimea medie redusa a continentului.

Acest relief monoton care acopera sub forma de podisuri si campii circa 9/10 din teritoriul australian,este intrerupt doar in rasarit de un brau de munti mai tineri,Cordilierii Australieni.

In Australia se pot distinge trei mari regiuni naturale

in vest,un imens podis

in centru,o mare depresiune

in est,o zona muntoasa(si o campie de litoral)

Podisul din vest

Acest podis imens ocupa mai mult de jumatate din teritoriul Australiei ,si anume toata partea apuseana a continentului,intre meridianul 135o longitudine estica si Oceanul Indian.

Inaltimea medie a acestui podis cu aspect de desert este de 300-400 m..El este format aproape exclusiv din roci cristaline foarte vechi(precambriene),puternic erodate,din care n-au ramas decat cateva masive muntoase granitice care se  inalta in partea de rasarit a acestui scut,avand inaltimi ce variaza intre 800-1 600 m,ca de pilda, Muntii Mac-Donnell 1 500 m, Muntii Musgrave 1 600 m etc.

Spre sud-spre Golful Australian-podisul este marginit de o mica regiune calcaroasa,cu aspect de campie(sesul Nullarbor),unde se intalnesc numeroase forme carstice.

Spre sud-vest,marginea apuseana a marelui podis ia infatisarea unui mal rapos inalt.

Inspre interiorul podisului,se desfasoara de la nord spre sud trei mari pustiuri Marele Pustiu de nisip la nord,Pustiul Gipson in centru si Pustiul Victoria la sud.

Eroziunea isi desfasoara din plin actiunea ei.In trecut (tot asa ca in Sahara),sub un climat mai umed,domina eroziunea torentiala si fluviala,martori fiind vaile largi ale raurilor secate,marile bazine lacustre,precum si nisipurile de origine aluviala.In prezent,ca si in alte regiuni desertice ale lumii,actiunea principala revine schimbarilor bruste de temperatura,de la caldurile toride ale zilei,la frigul noptii,care au ca urmare dezagregarea mecanica a rocilor,pana in particule foarte mici.Vantul aduna aceste particule in gramezi din ce in ce mai mari formand dune.Incarcat cu aceste particule pline de cuartz,vantul ataca formele accentuate ale reliefului,le modeleaza,le slefuieste.Uneori elementele cele mai fine si mai rezistente sunt transportate de asa-numitele “hot winds”(vanturi fierbinti) din nord departe de zona deserturilor,uneori pana la Melbourne,unde sunt depuse sub forma unor paturi groase de nisip(de unde si numele de bricklayers,adica caramidari,care se da acestor vanturi).

2.Depresiunea din centru

In centrul continentului,intre podisurile din vest si Cordilierii Australieni la rasarit,intre Golful Carpentaria la nord si Golful Australian la sud se intinde regiunea cea mai joasa a Australiei formata din sedimente al erei secundare si tertiare.Aceasta mare depresiune centrala cuprinde de la nord spre sud:campia nisipoasa a Carpentariei,apoi regiunea cea mai joasa in centru cu lacul Eyre(care se afla cu 12 m sub nivelul marii) si in fine la sud-est sunt campiile fertile drenate de Murray si Darling,care formeaza principalul domeniu agrar al Australiei.

3.Regiunea muntoasa din est

Coasta rasariteana a Australiei este marginita de un lant muntos-Cordilierii Australieni-care se intind pe o lungime de 3 400 km.Versantul rasaritean al acestor munti este abrupt ,in timp ce spre vest ,spre interiorul continentului,ei coboara prin pante line putin inclinate.Intre Cordilierii Australieni si ocean se intinde o campie de litoral ,care repreyinta una din cele mai fertile si mai dens populate regiuni ale Australiei.

Desi unii geografi denumesc acesti munti,Cordilierii sau Alpii Australiei,ei se prezinta mai degraba ca un ansamblu de podisuri inalte,taiate de ape(de unde si denumirea de Highlands-tinuturi inalte).

Puternic erodati,acesti munti au un aspect de ruina.Ici si acolo se intalnesc urme de ghetari sau se inalta puternice coloane de granite si bazalte , dezvelite de actiunea eroziva.

Masivele muntoase cele mai inalte se gasesc in sud-est:Muntii Albastrii  1 850 m situati in regiunea Sidney,Alpii Australieni-propriu zisi-situati la nord-est de Melbourne care cuprind varful cel mai inalt al continentului,Townsend 2 241 m in masivul Kosciusko.

Regiunea muntoasa si campia litorala atasata acesteia este cea mai favorizata.Aici se gasesc vaile cele mai fertile ,coasta este dantelata si climatul foarte favorabil.Aceasta este regiunea unde s-a grupat cea mai mare parte a populatiei si unde au fost construite cele mai mari orase ale continentului

Clima

Australia este taiata de tropicul Capricornului;nordul este situat in zona tropicala,iar o parte mai mica in sud ,in zona temperata.

Mai precis,in Australia se pot deosebi urmatoarele zone climatice mari:

o zona tropicala in nord,cu calduri mari in tot timpul anului si cu ploi suficiente;

o zona temperata in sud-est,cu veri forte calde,ierni blande,precipitatii reduse,uneori chiar insuficiente;

zona cu un climat de desert in centru si in vest,caracterizat prin mari variatii de temperatura si o seceta aproape permanenta.

Coasta de nord-est(Tara Arnhem si Peninsula York) are temperaturi ridicate tot anul.La Port-Darwin de exemplu,media anuala a temperaturii este de 27o.Spre sud media anuala a temperaturii scade treptat marind astfel diferentele dintre anotimpuri.Aceasta situatie este cartacteristica numai pentru zona de litoral,unde se face simtita actiunea regulatoare a marii si a vanturilor marine.Pentru interiorul continentului sunt caracteristice diferetele mari de temperatura.

Factorul cel mai esential al climei australiene ,care permite cel mai bine impartirea continentului in zone climatice si care are importanta economica cea mai mare,este fara indoiala ploaia.

Cele mai bogate precipitatii cad in nordul si in vestul continentului.Incalzirea deosebit de puternica-in tipul verii australe-a centrului continentului si presiunile joase care se formeaza in consecinta,atrag dinspre ocean un vant de nord-vest,musonul,care aduce bogate precipitatii

In felul acesta,regiunile nordice ale Australiei,primesc in patru luni circa 1500 mm de precipitatii.

Coasta de vest a Australiei primeste si ea mari cantitati de precipitatii care ii sunt aduse de vanturile care bat dinspre ocean.

Interiorul continentului,inclusiv coasta sudicadinspre Golful Australian,precum si coasta de est sunt regiuni foarte secetoase,numarandu-se printre regiunile cele mai secetoase de pe glob.

Hidrografia

Este firesc ca un continent,in cea mai mare parte a lui atat de secetos,sa fie lipsit de fluvii mari.De aceea,numai coasta de nord si cea de rasarit,unde cad ploi in cantitati suficiente,formeaza zonele de izvorare a apelor curgatoare mai insemnate.Asa de pilda, gasim in nord Victoria,Daly s Ropers care,desi sunt scurte,au debite bogate si sunt navigabile pe cursul lor inferior,fiind alimentate de ploile aduse de muson.

Cordilierii Australieni sunt traversati de un sir de ape scurte care,pentru a-si croi drum spre Oceanul Pacific,au taiat aici vai pitoresti.Astfel sunt raurile:Fitzroy,Brisbane,Clarence etc.

Cea mai importanta retea de ape curgatoarese afla in campia centrala.Aici isi duce apele cel mai important fluviu al Australiei,Murray,avand o lungime de 2766 km,aproape cat Dunarea.El izvoraste din regiunea Alpilor Australieni.Bazinul hidrografic al lui Murray si al afluentilor lui acopera o suprafata imensa de circa 1 mil. km2 ,adica cam a 7-a parte din teritoriul continentului.In cursul lui superior este alimentat de ploi relativ abundente din regiunea muntoasa.Pe masura ce se indeparteaza de regiunea muntoasa,el traverseaza regiuni secetoase lipsite de ploi.De aceea, debitul lui in loc sa se mareasca scade din ce  in ce mai mult prin infiltratie si prin evaporare.

Restul Australiei,partea centrala si vestica a continentului este aproape lipsit de ape curgatoare.Caldura inabusitoare,evaporatia puternica sacatuiesc apele curgatoare inainte ca ele sa se poata varsa in ocean sau in lacurile din interiorul continentului.Sunt rari anii cand ape ca Warburton si Diamantina ajung pana la lacul Eyre.

In cea mai mare parte a anului,aceste lacuri nu sunt decat niste depresiuni putin adanci,avand o crusta de sare.Ele se umplu doar cu ocazia ploilor torentiale si seaca apoi cu o rapiditate uimitoare.In aceasta situatie se gasesc lacurile Eyre,Torrens,Gairdner,Amadeus etc.

Peste tot ,in marile podisuri din centrul si vestul Australiei se intalnesc vai secatuite,asa-numitele „Creeks” care amintesc de ued-urile sahariene.Ca si lacurile ,aceste vai se umplu cu apa foarte rar si atunci pentru un timp foarte scurt.

Flora si fauna

Datorita climatului,precum si a izolarii sale indelungate de celelalte continete,Australia are o fauna si o flora foarte originale.

Flora Australiei este mai putin bogata si mai monotona decat a oricarui alt continent,predominand numai doua genuri de arbori care dau caracteristica peisajului natural:eucaliptul si accacia(salcamul).

Spre sud,dincolo de paralela 20o latitudine sudica,in sud-estul continentului,se intinde padurea australa,patria eucaliptului.Acest arbore semet are inaltimi care ajung adesea la 150 m si la o grosime de 10 m.Lemnul de eucalipt este foarte cautat(mai ales in constructii)fiind socotit unul din esentele cele mai pretioase,datorita calitatii sale(rezistenta,dimensiune etc.)Coroana eucaliptului este rara si este asezata foarte sus,frunzele sunt subtiri si se intorc cu marginile lor catre soare pentru a micsora astfel evaporarea,nelasand nici o umbra.

Pe versantul vestic al Cordilierilor Australieni si cu cat inaintam spre interiorul continentului apare padurea de savane,rara,cu eucapilti si salcami.Printre acesti arbori creste o iarba grasa care in trecut forma hrana princilala a cangurilor,iar in prezent reprezinta locul de pasunat a mii de cirezi de vite.

Regiunile de desert ale Australiei sunt acoperite de imparatia maracinisurilor(asa-numitul „scrub).Acest scrub este format in unele parti din specii pitice de eucalipt,iar in alte parti din tufisuri spinoase,inalte de 1-2 metrii foarte dese,care sunt greu de strabatut.

Cu toata bogatia de specii floristice(circa 10 000) Australia era totusi destul de saraca in plante utile din punct de vedere economic.Cele mai multe plante nutritive,graul,orezul,vita de vie,pomii fructiferi etc.,au fost aduse in Australia de eoropenii din celelalte continente.

Fauna Australiei este saraca.Aceasta se datoreaza despartirii Australiei de celelalte continete din timpuri foarte vechi,inca din era secundara.

Izolarea continentului australian a favorizat supravietuirea multor specii de animale,de mult disparute in celelalte parti ale globului.De aici,caracterul original si arhaic al faunei australiene.

Cele mai caracteristice animale ale Austealiei sunt monotremele si marsupialele,care in Europa au disparut de mult.

Monotremele sunt niste animale primitive,foarte ciudate;ele pastreaza caractere reptiliene,fiind ovipare,marcand totusi trecerea spre mamifere.Dintre acestea amintim ornitoringul,care are o blana de culoare inchisa,un cioc turtit,traieste in vizuini si se hraneste cu insecte.

Cele mai tipice animale australiene sunt totusi marsupialele(cangurii).Acestea nasc pui vii ,pe care insa timp de 7 luni,pana se dezvolta,ii poarta intr-un fel de punga sub pantece.Cangurii sunt animale ierbivore,cu un cap mic si o coada lunga si ating adesea o inaltimede 1-2 m(cand se ridica in picioare.Ei inainteaza facand sarituri,uneori de 10-15 m,reusind sa atinga viteze apreciabile.

Mamiferele superioare il au ca reprezentant principal pe Dingo,cainele salbatic al Australiei,sau cainele mut,denumit astfel pentru ca nu latra.

Australia este un adevarat rai al pasarilor,numarul speciilor depasind 1000.In padurile tropicale din nord si nord-estul continentului sunt foarte raspanditi papagalii,pasarea lira,pasarea paradisului si altele.

In regiunea tropicala exista numerosi crocodili si serpi.

Dupa venirea europenilor,vanatul excesiv,despaduririle nerationale au dus la nimcirea in buna parte a faunei australiene atat de specifice.




DISTRIBUIE DOCUMENTUL




Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 5894
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site