Bagdad este cel mai mare oras din Irak si capitala acestuia. Se afla pe ambele maluri ale raului Tigru in partea central-estica a tarii, in provincia cu acelasi nume . Este un punct de intersectie al cailor de comunicatie aeriene, rutiere si feroviare ale tarii. Bagdadul, simbolul epocii de aur a civilizatiei islamice, a fost in Evul Mediu, in timpul dinastiei abbaside cel mai mare centru mestesugaresc, comercial si cultural al Orientului Mijlociu. A fost ocupat in mod succesiv de selgiucizi (1055), de mongoli (1258) si de otomani (1534). DupaPrimul Razboi Mondial, a devenit capitala Irakului

Istoria Bagdadului

In anul 762, califul abbasid al-Mansūr pune piatra de temelie a noii sale capitale, Bagdad, scena povestilor Seherezadei din O mie si una de nopti. In acel loc se afla o asezare veche sasanida cu acelasi nume. Dupa ce s-a gandit si la alte posibile amplasari, al-Mansūr a ales-o pe aceasta din ratiuni strategice si economice: era o campie fertila, la intersectia unor importante drumuri caravaniere. Potrivit cronicilor vremii, pentru construirea orasului, care a durat patru ani, al-Mansūr a folosit 100 000 de arhitecti, mesteri si muncitori adusi din Siria si alte provincii ale imperiului. Madīnat al-Salam ("orasul pacii"), cum numeste al-Mansūr noul oras, era situat pe malul vestic al Tigrului, in aceeasi vale in care se aflasera unele dintre cele mai puternice capitale ale lumii antice (Babilon, Ctesiphon, Ninive, Ur). Mult timp Madīnat al-Salam ramane numele oficial al orasului, utilizat in documentele oficiale, pe monede etc.
Numit datorita planului sau si "Orasul Circular', Bagdadul avea un diametru de 2 km. si era imprejumit de ziduri duble si de un sant de aparare, iar zona centrala dispunea de un al treilea zid, inalt de aproape 15 metri. Orasul avea patru porti de acces dinspre principalele regiuni ale imperiului: Khorasan, Siria,Basra si Kufa. In numai cativa ani, orasul devine un important centru comercial si politic si castiga un prestigiu neegalat in Evul Mediudecat de Constantinopol.

Secolele VIII-XI ("Epoca de aur')

Centru cultural

In anul califul al-Ma'mūn initiaza la Bagdad una dintre cele mai importante institutii culturale din istoria civilizatiilor: celebra "Casa a intelepciunii" care indeplinea mai multe functii:biblioteca, institutie de invatamant, oficiu de traduceri. Aici se desfasoara o intensa activitate de traducere a mostenirii stiintifice si filosofice a antichitatii. Se traduc lucrari de medicina Galenus Hippocrate Dioscoride astronomie matematica fizica geografie Ptolemeu Euclid Arhimede drept. Epoca abbasida a traducerilor, inaugurata in anul , a durat aproape un secol. In aceasta perioada, arabii au jucat un rol fundamental in transmiterea comorilor vechilor stiinte ale Occidentului si Orientului.

Suveranii abbasizi, Harūn al-Rasīd si succesorul sau, al-Ma'mūn, au incurajat aceste traduceri, mai ales in domeniul filosofiei, al medicinii, al astrologiei, alastronomiei. Se va crea o adevarata scoala de traducatori, care va traduce lucrari esentiale ale mostenirii elenistice. In doar cateva decenii carturarii arabi au asimilat tot ceea ce realizasera grecii timp de secole. Aceasta infloritoare epoca de traduceri de la inceputul domniei abbaside a fost urmata de contributiile originale ale carturarilor musulmani. Limba araba se impune in aceasta perioda ca limba stiintifica internationala. Savantii de la Bagdad (arabi, indieni, iranieni, crestini sau sabeeni) studiaza diverse domenii ale stiintei, inventeaza instrumente de observatie si experimentare, intemeiaza spitale. La Bagdad ia nastere algebra si o noua stiinta a opticii. In aceasta epoca de aur, stiintele ajung inEuropa de la Bagdad, iar araba este adoptata in lume ca limba a stiintelor. Tot acum, arabii inregistreaza o serie de progrese remarcabile in privinta utilizarii medicamentelor. Ei sunt cei care au infiintat primele farmacii, au intemeiat primele scoli de farmacie si au alcatuit prima farmacopee.

Centru artistic

In atelierele curtii califale sunt inventate noi tehnici (in special in ceramica). Artistii din alte regiuni sunt atrasi de faima si maretia Bagdadului si vin aici in numar foarte mare, contribuind la dezvoltarea unor stiluri si chiar arte noi. Competitia cu obiectele de arta importate din China stimuleaza inventarea unor noi paste si glazuri ceramice (printre care glazura metalizata).
Atelierele textile cunosc o dezvoltare fara precedent, se adopta tehnici si repertorii decorative noi. Prosperitatea si fastul curtii califale determina infiintarea unor ateliere speciale pentru producerea vesmintelor somptuoase ale demnitarilor si ale familiilor lor. Hainele realizate aici constituiau un simbol politic, fiindca pe ele se tesea un semn distinctiv al suveranului. De aceea, administrarea tiraz-urilor era o prerogativa a califului.

Centru comercial

Chiar daca a cunoscut perioade de stagnare din cauza conflictelor interne din Califat, a mutarii capitalei la Samarra (intre 808-819 si 836-892), a pierderii unor provincii, a dominatiei politice exercitate de buwayhizi (945-1055) si de selgiucizi (1055-1135), intre anii 750 si 1050, la Bagdad traiesc si creeaza savanti, artisti si mestesugari, care fac orasul vestit pana in Europa. Bagdadul prospera datorita exporturilor de produse din matase, cristal turnat, sticlarie, medicamente, arme, pielarie. Punct de navigatie avantajos, Bagdadul era accesibil din toate zonele cartografiate la acea vreme. Pe malurile lui acostau sute de ambarcatiuni, de la cele venite din indepartata China, la cele locale, simple plute sau barci "gonflabile" din piele de oaie, sosite aici de la Mosul.
Bazarurile orasului erau animate de cei care cumparau sau vindeau portelan, matase si mosc din China, mirodenii, pietre pretioase si vopsele din India si Arhipelagul Malaezian, rubine, lazulit si tesaturi din tinuturile central-asiatice, miere, ceara si blanuri din Scandinavia si Rusia, fildes, praf de aur din estul Africii.
Provinciile imperiului isi trimiteau la randul lor produsele, cu caravane sau pe mare: orez, grau si in din Egipt, obiecte din sticla sau metal si fructe din Siria, brocard, perle si arme din Arabia, matase, parfumuri si legume din Persia.
In secolele VIII-XI, Bagdadul se afla la apogeul prosperitatii comerciale: se situa in centrul multor drumuri comerciale intre Orient si Occident. Cladirile impresionante ale orasului si gradinile luxuriante adusesera Bagdadului faima celui celui mai bogat si mai frumos oras din lume. Cu peste doua milioane de locuitori, Bagdadul devine in aceasta perioada unul dintre cele mai mari orase din epoca premoderna.

Secolele XII-XVI

In 1066, vizirul Nidham al-Mulk intemeiaza al-Madrasa al-Nidhamīya , institutie de invatamant superior, al carei model va fi urmat in scurt timp si in alte orase importante ale Califatului. Aici a tinut prelegeri timp de patru ani (1091-1095) celebrul teolog si filosof al-Ġazzali (1058-1111), cunoscut in Europa medievala sub numele de Algazel). Al-Nidhamīya a supravietuit distrugerilor provocate la Bagdad de invazia lui Hulagu (1258), ca si asediilor ulterioare ale tatarilor. La doi ani dupa ce Timur Lenk a cucerit Bagdadul, al-Nidhamīya a fuzionat cu o institutie similara, al-Madrasa al-Mustansirīya.
Al-Madrasa al-Mustansirīya  a fost intemeiata in 1233 de califul abbasid, al-Mustansir (1226-1242). Potrivit relatarilor lui Ibn Battūta (1304-1368), care a vizitat Bagdadul in 1327, in cladirea al-Mustansirīyei se aflau, pe langa sali de curs, bai, bucatarii, un spital si o biblioteca. Unul dintre putinele monumente pastrate din perioada abbasida, al-Mustansirīya a fost renovata in 1961.
Bagdadul ramane un important centru cultural si comercial pana in 1258, cand este cucerit de mongolii condusi de Hulagu. Orasul este distrus si populatia masacrata. Invazia mongola pune capat Califatului abbasid. In anul 1401, Bagdadul este cucerit de Timur Lenk (Tamerlan).

In 1534, armatele otomane ale sultanului Soliman I l-au trecut prin foc si sabie, iar o suta de ani mai tarziu, la portile sale s-au ivit din nou turcii.

Secolele XVII-XIX

In perioada dintre invazia lui Timur Lenk si cucerirea definitiva de catre otomani 1638, Bagdadul ajunge 'capitala somnolenta a unei regiuni nesemnificative'.

Secolele XX-XXI

Dupa lupte crancene cu trupele turcesti si germane in timpul Primului Razboi Mondial, Irakul a intrat sub tutela Marii Britanii. In anul 1921, Bagdadul a fost proclamat capitala nou-infiintatului Regat al Irakului. Dupa abolirea monarhiei in 1958, a fost creata Republica Irak. In 1979,Saddam Hussein a preluat puterea politica.Orasul a suferit doua serii de bombardamente intre 1991 si aprilie 2003 si este partial distrus. Desi a suferit in timpul acestora si mari pierderi de populatie civila, a ramas unul dintre cele mai mari orase din lume in privinta populatiei, avand 5.772.000 de locuitori (potrivit estimarilor din 2003). Ca marime, Bagdadul este al doilea oras al Lumii Arabe (dupa Cairo) si al doilea oras din sud-vestul Asiei (dupa Teheran).

In paralel cu distrugerile cauzate de atacurile aeriene americane, viata din oras a fost cuprinsa de haos dupa caderea regimului lui Saddam Hussein. Fortele armate si politienesti ale lui Saddam s-au destramat, iar pe strazi si-au facut aparitia patrulele americane.

Harūn Abū Hanīfa - juristconsult si teolog (m. 767)

al-Rasīd (al cincilea calif abbasid, a domnit in perioada 786-809)

Abū Nuwas, poet (m. 810)

Al-Khawarizmi, matematician si astronom (m. 850)

Al-Kindi, filosof (m. 873)

Dawūd al-Isfahani, juristconsult si teolog, fondatorul scolii juridice numite zahirism (m. 884)

Ibn Kutayba, literat (m. 889)

Al-Buhturi, poet (m. 897)

Al-Gazali, filosof si teolog (1058-1111)

Palatul abbasid (secolul XII)

Al-Madrasa al-Mustansirīya - Cea mai importanta institutie de invatamant din perioada abbasida. A fost intemeiata de califul al-Mustansir, in anul 1233. Aici se predau cursuri de matematica, astronomie, farmacologie si medicina.

Moscheea Marjan , construita in 1356 si partial demolata in1946; Hanul Marjan , construit in 1359 si refacut in secolul XX.

Monumentul libertatii, realizat in 1958 de artistul irakian Jawad Salīm (1921-1961)

Murğana al-Kahramana  monument realizat de artistul irakian contemporan Muhammad Ghani (n. 1929). Statuia o reprezinta pe Murğana al-Kahramana, personaj din povestea "Ali Baba si cei 40 de hoti", turnand ulei fierbinte peste hotii ascunsi in urcioare.

Monumentul soldatului necunoscut realizat in 1982 de artistul irakian Khaled ar-Rahhal (1926-1987) in memoria victimelor razboiului dintre Iran si Irak(1980-1988).