CATEGORII DOCUMENTE |
Demografie | Ecologie mediu | Geologie | Hidrologie | Meteorologie |
|
|
Harta |
|
|
|
Date |
|
Statut |
Capitala Irakului |
Populatie |
|
Suprafata |
204,2 km. km |
Altitudine |
30 m. m |
Fus orar |
UTC+3 |
Primar |
Sabir al-Isawi |
Istoria Bagdadului
In anul 762, califul abbasid al-Mansūr pune piatra de temelie a noii sale
capitale,
Numit datorita planului sau si "Orasul
Circular', Bagdadul avea un diametru de 2 km. si era imprejumit de
ziduri duble si de un sant de aparare, iar zona centrala
dispunea de un al treilea zid, inalt de aproape 15 metri. Orasul avea patru
porti de acces dinspre principalele regiuni ale imperiului: Khorasan, Siria,
In anul califul al-Ma'mūn initiaza la
Suveranii abbasizi, Harūn
al-Rasīd si succesorul sau, al-Ma'mūn,
au incurajat aceste traduceri, mai ales in domeniul filosofiei, al medicinii, al astrologiei, alastronomiei. Se va crea o adevarata scoala de
traducatori, care va traduce lucrari esentiale ale
mostenirii elenistice. In
doar cateva decenii carturarii arabi au asimilat tot ceea ce realizasera grecii timp de secole. Aceasta infloritoare epoca de traduceri de la inceputul
domniei abbaside a fost urmata de contributiile
originale ale carturarilor musulmani. Limba araba se impune in aceasta perioda
ca limba stiintifica internationala. Savantii de la Bagdad (arabi, indieni, iranieni, crestini
sau sabeeni) studiaza diverse domenii ale stiintei,
inventeaza instrumente de observatie si experimentare,
intemeiaza spitale. La
In atelierele curtii califale sunt inventate noi tehnici (in special
in ceramica). Artistii din alte regiuni sunt atrasi de faima si
maretia Bagdadului si vin aici in
numar foarte mare, contribuind la dezvoltarea unor stiluri si chiar
arte noi. Competitia cu obiectele de arta importate din
Atelierele textile cunosc o dezvoltare fara
precedent, se adopta tehnici si repertorii decorative noi. Prosperitatea si fastul curtii califale determina infiintarea unor
ateliere speciale pentru producerea vesmintelor somptuoase ale
demnitarilor si ale familiilor lor. Hainele realizate aici
constituiau un simbol politic, fiindca pe ele se
tesea un semn distinctiv al suveranului. De aceea,
administrarea tiraz-urilor
era o prerogativa a califului.
Chiar daca a cunoscut perioade de stagnare din cauza
conflictelor interne din Califat,
a mutarii capitalei la Samarra (intre 808-819 si 836-892), a pierderii unor provincii,
a dominatiei politice exercitate de buwayhizi (945-1055) si de selgiucizi (1055-1135), intre anii 750 si 1050, la Bagdad traiesc si
creeaza savanti, artisti si mestesugari, care fac
orasul vestit pana in Europa.
Bagdadul prospera datorita exporturilor de produse din matase, cristal turnat, sticlarie, medicamente, arme, pielarie.
Punct de navigatie avantajos, Bagdadul era accesibil din toate zonele
cartografiate la acea vreme. Pe malurile lui acostau sute de ambarcatiuni, de
la cele venite din indepartata China, la cele locale, simple plute
sau barci "gonflabile" din piele de oaie,
sosite aici de la Mosul.
Bazarurile orasului erau
animate de cei care cumparau sau vindeau portelan, matase
si mosc din China,
mirodenii, pietre pretioase si vopsele din India si Arhipelagul Malaezian, rubine, lazulit si
tesaturi din tinuturile central-asiatice, miere, ceara si blanuri
din Scandinavia si Rusia, fildes, praf de aur din
estul Africii.
Provinciile imperiului isi trimiteau la randul lor produsele, cu caravane
sau pe mare: orez, grau si in din Egipt, obiecte din sticla sau
metal si fructe din Siria,
brocard, perle si arme din Arabia,
matase, parfumuri si legume din Persia.
In secolele VIII-XI, Bagdadul se afla la apogeul prosperitatii
comerciale: se situa in centrul multor drumuri comerciale intre Orient si
Occident. Cladirile impresionante ale orasului
si gradinile luxuriante adusesera Bagdadului faima celui celui
mai bogat si mai frumos oras din lume. Cu peste doua
milioane de locuitori, Bagdadul
devine in aceasta perioada unul dintre cele mai mari orase din
epoca premoderna.
In 1066, vizirul
Nidham al-Mulk intemeiaza al-Madrasa al-Nidhamīya
, institutie de
invatamant superior, al carei model va fi urmat in scurt
timp si in alte orase importante ale Califatului. Aici a
tinut prelegeri timp de patru ani (1091-1095) celebrul teolog si filosof al-Ġazzali (1058-1111),
cunoscut in Europa medievala sub numele de Algazel). Al-Nidhamīya a supravietuit distrugerilor provocate la
Al-Madrasa al-Mustansirīya a fost intemeiata in 1233 de
califul abbasid, al-Mustansir (1226-1242).
Potrivit relatarilor lui Ibn Battūta (1304-1368), care a vizitat
Bagdadul in 1327, in
cladirea al-Mustansirīyei se aflau, pe langa sali de curs,
bai, bucatarii, un spital si o
biblioteca. Unul dintre putinele monumente
pastrate din perioada abbasida,
al-Mustansirīya a fost renovata in 1961.
Bagdadul ramane un important centru cultural
si comercial pana in 1258,
cand este cucerit de mongolii condusi de Hulagu. Orasul este distrus si populatia masacrata. Invazia mongola pune capat Califatului abbasid. In anul 1401, Bagdadul este
cucerit de Timur Lenk (Tamerlan).
In 1534, armatele otomane ale sultanului Soliman I l-au trecut prin foc si sabie, iar o suta de ani mai tarziu, la portile sale s-au ivit din nou turcii.
In perioada dintre invazia lui Timur Lenk si cucerirea definitiva de catre otomani 1638, Bagdadul ajunge 'capitala somnolenta a unei regiuni nesemnificative'.
Dupa lupte crancene cu trupele turcesti si germane
in timpul Primului Razboi
Mondial, Irakul a intrat sub tutela Marii Britanii. In
anul 1921, Bagdadul a fost
proclamat capitala nou-infiintatului Regat al Irakului. Dupa abolirea monarhiei in 1958,
a fost creata Republica Irak. In 1979,Saddam Hussein a
preluat puterea politica.Orasul a suferit doua serii de
bombardamente intre 1991 si aprilie 2003 si
este partial distrus. Desi a suferit in timpul acestora si mari pierderi de populatie civila, a ramas
unul dintre cele mai mari orase din lume in privinta populatiei,
avand 5.772.000 de locuitori (potrivit estimarilor din 2003). Ca marime, Bagdadul este al doilea oras al Lumii Arabe (dupa
In paralel cu distrugerile cauzate de atacurile aeriene americane, viata din oras a fost cuprinsa de haos dupa caderea regimului lui Saddam Hussein. Fortele armate si politienesti ale lui Saddam s-au destramat, iar pe strazi si-au facut aparitia patrulele americane.
Harūn Abū Hanīfa - juristconsult si teolog (m. 767)
al-Rasīd (al cincilea calif abbasid, a domnit in perioada 786-809)
Abū Nuwas, poet (m. 810)
Al-Khawarizmi, matematician si astronom (m. 850)
Al-Kindi, filosof (m. 873)
Dawūd al-Isfahani, juristconsult si teolog, fondatorul scolii juridice numite zahirism (m. 884)
Ibn Kutayba, literat (m. 889)
Al-Buhturi, poet (m. 897)
Al-Gazali, filosof si teolog (1058-1111)
Palatul abbasid (secolul XII)
Al-Madrasa al-Mustansirīya - Cea mai importanta institutie de invatamant din perioada abbasida. A fost intemeiata de califul al-Mustansir, in anul 1233. Aici se predau cursuri de matematica, astronomie, farmacologie si medicina.
Moscheea Marjan , construita in 1356 si partial demolata in1946; Hanul Marjan , construit in 1359 si refacut in secolul XX.
Monumentul libertatii, realizat in 1958 de artistul irakian Jawad Salīm (1921-1961)
Murğana al-Kahramana monument realizat de artistul irakian contemporan Muhammad Ghani (n. 1929). Statuia o reprezinta pe Murğana al-Kahramana, personaj din povestea "Ali Baba si cei 40 de hoti", turnand ulei fierbinte peste hotii ascunsi in urcioare.
Monumentul soldatului necunoscut realizat in 1982 de artistul irakian Khaled ar-Rahhal (1926-1987)
in memoria victimelor razboiului dintre
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 4442
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved