Huda lui Papara

Huda lui Papara

1. Categoria si importanta rezervatiei: speologica; adaposteste formatiuni carstice deosebite; este cea mai lunga pestera din Muntii Trascaului si se situeaza pe locul al 31-lea in Romania.

2. Situatia administrativa: comuna Salciua, satul Sub Piatra.

3. Forma de proprietate si modul de folosinta a terenului: de stat (Ocolul Silvic) si domeniu particular; pasune si padure.

4. Pozitia geografica: in partea de nord-vest a Muntilor Trascaului, la obarsia Vaii Morilor, afluenta pe dreapta a Ariesului, in cursul sau mijlociu; alt. max. 675m; alt. min. 567m.

5. Foaia de harta si coordonatele: L-34-59-D-d; 1:25000; 46⁰22'45'' lat.N; 23⁰27'40'' long.E.

6. Cai de acces: pe DN 75 de la Campeni sau Turda pana in comuna Salciua de Jos, iar de aici pe drumul comunal circa 4 km pana in satul Sub Piatra, sau pe DJ 107 Aiud-Ramet-Bradesti, iar de aici pe un drum comunal spre comuna Salciua.

7. Suprafata si limitele: 4,5ha. In partea de nord rezervatia este delimitata de versantul abrupt al masivului calcaros Bedeleu de la obarsia Vaii Morilor, in care a fost sapata pestera, iar in partea de sud de versantul calcaros abrupt al uriasei doline Vanatarea. Limita estica si vestica o constituie marginea si galeriile pesterii propriu-zise. Zona strict protejata o formeaza pestera, iar zona tampon padurile inconjuratoare.

8. Anul infiintarii si documentul de constituire: 1969, Decizia 175/1969 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular Judetean Alba.

9. Structura si evolutia componentelor naturale:

Geologia. Rezervatia este formata din calcare masive de varsta jurasic superioara. La vest se intalnesc conglomerate, gresii, marne si marnocalcare cretacice, precum si micasisturi si paragnaise.

Relieful exterior este reprezentat de culmea calcaroasa a masivului Bedeleu, ce culmineaza la 1227m, dar care deasupra pesterii are numai 909m in Muntele Bulz. Pestera Huda lui Papara se desfasoara de la sud la nord pe o lungime de 2022m. Intrarea apei in pestera se face pe fundul dolinei Vanatarea, la baza unui abrupt calcaros, unde conflueaza Valea Poienii cu Valea Ponorului si Valea Seaca. Pestera are o succesiune de sectoare largite si inalte, si altele inguste, cu aspect de tuneluri de presiune. Catre partea superioara a unui astfel de tunel, trecerea devine practic imposibila. In sectoarele largite din avale sunt ingramadiri mari de blocuri desprinse din tavanul pesterii, care ingreuneaza scurgerea apelor ce se strecoara printre ele. Pe la jumatatea pesterii exista o galerie secundara

de circa 100m lungime, strabatuta de un firicel de apa. Formele de concretionare, desi nu sunt prea abundente, se prezinta intr-o gama foarte variata. Pestera a fost mai lunga, dar o serie de prabusiri succesive produce la cele doua capete i-au mai redus din dimensiuni.

Clima este racoroasa si umeda in cea mai mare parte a anului. Temperatura medie anuala are valori care oscileaza intre +4+6⁰C, temperatura medie a lunii ianuarie este cuprinsa intre -4-5⁰C, iar cea a lunii iulie intre +14+16⁰C. Precipitatiile sunt abundente, cantitatea medie anuala fiind cuprinsa intre 800-1000 mm. Durata stratului de zapada este de 90-100 de zile, iar grosimea medie insumeaza 60-70 cm. Ca urmare a situarii rezervatiei la baza unui versant, ea beneficiaza de un topoclimat de adapost, la care se adauga influenta substratului calcaros.

Hidrografia. Pestera Huda lui Papara este strabatuta de un rau subteran lung de 2022m, format din unirea paraurilor Valea Poienii, Valea Ponorului si Valea Seaca, care la iesirea din pestera se numeste Valea Morilor. Raul subteran a format o serie de cascade ce apar in special la cele doua capete ale pesterii, la baza carora s-au format marmite de eroziune cu adancimi de pana la 3-4m, in care apa formeaza lacuri subterane. In zona centrala a pesterii, raul subteran are un curs cu o cadere mai uniforma, fiind prezente doar mici repezisuri.

Solurile sunt formate din rendzine, cu aparitia frecventa a rocii la zi sub forma de versanti abrupti, blocuri si grohotis de calcar. Peretii calcarosi din vecinatate, precum si interiorul pesterii sunt complet lipsiti de sol, iar pe unele brane sau polite se dezvolta soluri humico-calcice, foarte subtiri. Pe rocile necarbonatice s-au format soluri brune podzolite si litosoluri.

Vegetatia. Rezervatia se afla in etajul fagului, in cuprinsul caruia omul a creat intinse suprafete cu pasuni si fanete. Pe calcare se intalnesc o serie de pajisti naturale in compozitia carora se intalnesc diferite raritati floristice si chiar specii relicte. Vegetatia lemnoasa este constituita din paduri de fag, pe alocuri cu carpen, palcuri cu tufarisuri (paducel, porumbar, dracila). Pajistile secundare sunt constituite din Festuca rubra cu Agrostis tenuis sau din Brachypodium pinnatum. Pe culmile calcaroase si pe versantii domoli predomina asociatia de Festuca rupicola, iar pe versantii inclinati cu pante abrupte se dezvolta

Carex humilis. Apar si asociatii de stancarii, de Sesleria rigida, S. heufleriana, precum si o serie de plante rare ca Aquilegia nigricans ssp. supscaposa, Centaurea reichenbachioides, Juniprus sabina si Juncus conglomeratus.

10. Modul de ocrotire: rezervatia nu este marcata nici cu borne, nici cu placi indicatoare si nu are paza; doar padurea este supravegheata de brigadierul silvic din Salciua de Jos.

11. Starea actuala a rezervatiei este buna datorita gradului mare de dificultate in parcurgerea chiar si a unor sectoare mai mici, pentru care e nevoie de echipament special.

12. Pericole care ameninta rezervatia: pescuitul la iesirea din pestera folosind substante toxice (carbid, explozivi usori), distrugerea unor formatiuni concretionare de catre turistii dornici de "suveniruri".

13. Incadrarea rezervatiei in interesele economiei locale si generale: includerea rezervatiei intr-un circuit turistic care sa cuprinda complexul carstic din vestul Muntilor Bedeleului, impreuna cu dolina Vanatarile Ponorului si pesterile Dalbina si Poarta Zmeilor, precum si unele monumente istorice si de arhitectura populara din localitatile invecinate (biserici de lemn, case vechi etc).

14. Propuneri privind dezvoltarea durabila:

-marcarea rezervatiei prin instalarea unei placi indicatoare pentru a se atrage atentia turistilor si localnicilor asupra importantei rezervatiei si asupra sanctiunilor pentru cei care contravin dispozitiilor;

-anuntarea autoritatilor locale si a brigadierului silvic din comuna Salciua de Jos, care vor primi cate o copie a prezentei fise si care vor supraveghea ca rezervatia sa nu fie afectata de activitatea antropica;

-extinderea rezervatiei pe versantul vestic al Bedeleului situat intre Vanatarile Ponorului si Varful Ciresului, incluzand pestera Poarta Zmeilor, precum si asociatiile vegetale ce cuprind numeroase plante rare.

A. In rezervatia propriu-zisa se interzic:

-distrugerea sau recoltarea de formatiuni carstice din pestera;

-exploatarea de calcar, guano si fosfati din pestera si din zona adiacenta;

-efectuarea de cercetari pseudo-stiintifice ce pot afecta materialele paleontologice, faunistice sau arheologice;

-aprinderea focului, distrugerea marcajelor si a tablelor indicatoare.

B. In zona tampon se pot desfasura urmatoarele activitati traditionale, care sa nu afecteze perimetrul rezervatiei:

-pasunatul cu efective mici de animale;

-taieri de igiena in paduri, fara a afecta structura arboretelor;

-se vor pastra functiunile existente si procentul de ocupare a terenului;

-se pot construi adaposturi in stil traditional pentru localnici si pentru animale;

-se poate amenaja un camping de mici dimensiuni in vederea dezvoltarii turismului, care insa sa nu aduca prejudicii rezervatiei, dar numai in corelatie cu legislatia actuala (Ordinul 90/N/18.11.1996 al MLPAT, art.8), in baza unei aprobari de la Consiliul Judetean Alba.

C. In zona tampon se interzic:

-activitatile industriale, chiar de mica amploare, inclusiv exploatarea calcarului si altor materiale de constructie;

-nu se vor face lucrari care sa modifice regimul hidric (captari de izvoare, drenari etc);

-constructia de case de vacanta, cabane, restaurante sau chioscuri;

-montarea de panouri publicitare;

-depozitarea deseurilor de orice natura.

Zona strict protejata o constituie peretele calcaros in care se deschide marele portal al Pesterii Huda lui Papara, precum si galeriile propriu-zise ale pesterii, ce ajung inspre nord pana la Pestera Dalbina din rezervatia Vanatarile Ponorului. Toate acestea insumeaza o suprafata de circa 4,5 ha.

Zona tampon, respectiv zona de protectie a Pesterii Huda lui Papara o reprezinta versantul cu expozitie vestica a partii de sud-vest a Culmii Bedeleului, avand o lungime de la nord la sud de 2,2 km si o latime medie de la est la vest de 500 m.

Limita de est urmareste deci partea superioara a versantului drept al Vaii Morilor, situata la 500 m distanta de pestera spre est, de unde se continua cu mici platouri calcaroase, dominate de varfuri rotunjite. Se remarca faptul ca versantii puternic inclinati ai Culmii Bedeleului sunt acoperiti cu paduri de fag, ce au un important rol de protectie, in timp ce versantii slab inclinati si micile platouri de inaltime sunt acoperite cu pajisti si fanete. In cuprinsul poienilor de pe versantii slab inclinati se gasesc numeroase grajduri. De asemenea, in cadrul versantilor puternic inclinati apar o serie de abrupturi calcaroase, cu expozitie vestica, conferind peisajului un pitoresc aparte. La acestea se adauga si bisericuta de lemn din satul Sub Piatra, declarata monument istoric, situata la 200 m nord-nord-vest de intrarea in pestera.

Limita de vest porneste din sud, de la crucea aflata pe drumul de tara ce leaga satele Sub Piatra (comuna Salciua) de Valea Poienii (comuna Ponor) si coboara spre nord prin padure si apoi prin pajisti paralel cu drumul pana la vest de pestera. Aici trece pe langa grupul de case din jurul morii de apa si se continua spre nord pe la est de bisericuta de lemn din satul Sub Piatra, mergand paralel cu drumul dintre fanete, pe la marginea padurii de la poalele culmii calcaroase a Bedeleului, pe alocuri marcata de abrupturi.

Limita nordica se afla la circa 400 m est de varful Ticu Blagului (751 m), in dreptul unei vai carstice suspendate, ce introduce o nota de discontinuitate in Culmea Bedeleului, iar limita sudica este situata in continuarea rezervatiei Vanatarile Ponorului, fiind marcata de varful cu altitudinea de 907 m.