Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

MUNTII BISTRITEI

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SCURT ISTORIC AL CARTOGRAFIEI - HARTA SI PLANUL
Orasul Londra
Razboiul Ruso – Japonez - Primele batalii
Barcelona
Climatologie test grila
BAILE HERCULANE
UMEZEALA AERULUI
Santiago de Chile
Clima Romaniei
Arhipeleagul Britanic - Marea Britanie, Irlanda


PRIN MUNTII BISTRITEI

BARNAR (A 4) — veche asezare forestiera, situata la confluenta piriului Barnaru cu Bistrita; numele derivind din «birnari», atesta ocupatia stramoseasca a locuitorilor din zona: exploatarea lemnului; (DN 17B — Vatra Dornei — Poiana Teiului, km. 46); din Gura Barnarului, drumul forestier pe firul viii strabate salbaticele chei ale Barnarului aflate la 3 km si traverseaza muntele legind valea Bistritei de valea Dornei (Vatra Dornei)




BILBOR (E 5) — mica statiune balneoclimatica (judetul Harghita) situata in depresiunea intramontana omonima, inconjurata de crestele Calimanului, Bistritei, Giurgeului, zona de un pitoresc deosebit, adevarat muzeu in aer liber, cu numeroase constructii si amenajari pentru pastoritul montan; altitudine 1053 m. DN 15A (ramificatie 13 km.) la 26 km. de Borsec; 15 izvoare minerale cu apa carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, hipotone, recomandata in tratamentul afectiunilor tubului digestiv si glandelor anexe si in bolile cronice ale aparatului renal; aici s-a nascut si a copilarit scriitorul Octavian Taslaoanu, in ale carui pagini descoperim lumea minunata a satului de munte cu obiceiurile si datinile stramosesti; pe valea piriului Dobreanu — mlastina cu relicte glaciare declarata monument — rezervatie naturala; trasee turistice spre creasta muntilor Caliman si Bistrita

BROSTENI (85) — straveche asezare forestiera la confluenta Bistritei cu Neagra (Brosteni), renumit loc de popas al plutasilor de altadata; situata la altitudinea de 430 m., intr-un cadru montan, pitoresc, scaldat de apele cristaline ale Bistritei, comuna, aflata in curs de urbanizare este si o veritabila statiune balneoclimaterica in plin avint; in apropiere pe vatra Neagra Brostenilor — izvoare minerale; in comuna, un muzeu etnografic expune interesante obiecte din lemn si costume populare moldovenesti: drumuri si trasee turistice spre muntii Bistritei.

DIRMOXA (D 4—5) — mica asezare intramontana pe valea Negrisoara,in apropierea pasului Paltinis (alt. 1327 m.); drumul auto ce insoteste valea Negrei, continuindu-se pe valea Negrisoarei, una din cele mai pitoresti artere autoturistice, leaga Brostenii de Vatra Dornei (56 km.), trecind prin Dirmoxa, Paltinis, Coverca, Panaci si Saru Dornei, desparte muntii Bistritei in doua zone: Budacu-Grinties si Pietrosu-Barnaru; ocupatia de baza a locuitorilor — pastoritul — ofera anual, la plecarea oilor spre munte cit si la «coborirea» din toamna, prilejul unor sarbatori speciale; izvoare minerale in apropiere, cu ape feruginoase, bicarbonatate; trasee turistice in muntii Caliman si Bistritei.

CRUCEA (A 3—4) — comuna pe valea Bistritei la poalele masivului Rarau-Giumalau, dominata de Pietrosul bistritean, important centru pentru exploatarea lemnului; numele asezarii provine probabil de la «crucea» facuta de apele Crucea si Barnarelu, care se intilnesc aici; din satul Chiri) soseaua carosabila peste masivul Rarau la Cimpulung Moldovenesc (24 km.); acces auto la hotelul Rarau — nou complex turistic construit la altitudinea de 1530 m. (drumul de legatura Rarau — Cimpulung Moldovenesc in reparatie); In fata hotelului rezervatia geologica «Pietrele Doamnei»; la 5 km. schitul Rarau, ctitorie a domnitorului Petru Rares — cu o frumoasa colectie de icoane; din comuna trasee turistice in muntii Bistritei

HOLDA (AB5) — sat asezat la confluenta piriului omonim cu Bistrita, sub culmile Stinisoara — Alunisu (DN 17b — km. 49); din sat soseaua ce urmeaza firul piriului conduce la minele din Alunis (Lesu Ursului), traversind muntii Stinisoara spre Gura Humorului; aici s-a nascut scriitorul G.T. Kirileanu (1875— 1961) cel ce a supravegheat editarea scrierilor lui Ion Creanga.

LESU URSULUI (A4) — asezare miniera pe valea Bistritei, la gura piriului Lesu

RUSCA (B2) — sat al comunei Dorna Arini situat la poalele masivului Giumalau, punct de plecare spre Pietrosul Bistritei si virful Giumalau; arhitectura caselor specifica “Tarii Dornelor”, intilnita si in satele Cozanesti, Cosna, Ortoaia s.a., au ca element predominant lemnul cu felurite incrustatii, pridvorul sus tinut de stilpi masivi, fiind nelipsit

SARU DORNEI (D2) — comuna pe valea Neagra Sarului, asezata la poalele muntilor Caliman (930 m. alt.); veche statiune balneara, cu ape minerale carbogazoase, arsenicale, sodice, calcice, recomandate in tratamentul afectiunilor gastrice, hepa tice si in anemii cronice: apele minerale imbuteliate sub denumirea «Neagra Sarului» si «Saru Dornei» sint folosite atit pentru cura cit si ca ape de masa; trasee turistice spre muntii Caliman

VATRA DORNEI (C1) — oras, statiune balneoclimaterica de importanta si interes european, situata in depresiunea Dornelor, la confluenta Bistritei cu Dorna; inconjurata de briul crestelor muntilor Caliman, Birgau. Rarau-Giumalau, Rodnei si Bistritei, asezata la altitudinea medie de 802 m., statiunea se afla in centru «Tarii Dornelor» (112 km. de Suceava, 85 km. de Bistrita, 161 km. de Piatra Neamt).

OBIECTIVE DE INTERES TURISTIC: Muzeul Dornelor (str. 7 Noiembrie 17) cu sectii de etnografie, flori si fauna din zona; rezervatia naturala floristica «Tinovul Mare», rezervatia geologica «12 Apostoli» din muntii Caliman; parcul de pe Dealul Runc (cabana si popas turistic — capacitate 170 locuri in cabana si casute); statiunile climaterice cu izvoare minerale din apropiere: Dorna Candrenilor, Cosna, Poiana Negrii, Poiana Stampei s.a.; din statiunea pornesc poteci turistice marcate spre muntii Giumalau, Bistritei, Caliman

ZUGRENI (A2) — CABANA ZUGRENI-VADU BISTRITEI asezata la intrarea in defileul vaii la poalele Pietrosului este principala baza turistica din aria muntilor Bistritei; altitudine: 719 m, capacitate 36 locuri in camere cu 2—4 locuri, restaurant, braserie, terasa (categ II); locuri pentru montarea corturilor proprii, parcare auto; in apropierea cabanei excelente locuri pentru pescuitul sportiv, in afara de zona din amonte rezervata protectiei lostritei; in apropiere, «Cheile Bistritei», «Cheile Zugreni , «moara Dracului» (In abruptul Bogolinului), «Piatra lui Osman» si «Coltul Acrii», sint elementele decorului montan de mare atractivitate; cabana este punctul de plecare spre creasta muntilor Bistritei, (vezi trasee turistice) peste Pietrosul, iar cabanierul VALERICA UNGUR — o gazda primitoare si in acelasi timp, bun cunoscator al zonei, un veritabil ghid al Pietrosului bistritean, recomanda turistului o pauza intre doua excursii si o invitatie la cabana la «un patrav cu mujdei si mamaliguta», cum numai aici se face! si, zau, are dreptate!

ITINERARE TURISTICE

1 Din Brosteni — peste Culmea Stopatului — virful Arsita (1275 m.) — virful Cerbului (1403 m.) — sub virful Budacu — saua Tiblesului



poteca marcata cu cruce rosie: in continuare marcajul conduce peste Culmea Muncelului in Valea Bistricioarei, la Cotul Bistricioarei; durata 12 — 14 ore. (traseul realizeaza peste munte legatura intre vaile Biserica si Bistricioara; din saua Tiblesului traseul se racordeaza la «Drumul Iesenilor», facind legatura cu muntii Caliman; marcaj: banda rosie; sub virful Budacu (in saua ADD) poteca intilneste marcajul punct rosu care conduce prin virful Budacu — «Caciula Tutuianului» — virful Intre Borci (1831 m) — valea Borca, la cabana Cheile Borcii; marcaj punct rosu durata 5 ore.

Din Neagra (Brosteni) pe valea Neagra — cabana IF Cristisor - cabana IF Cracu Rau — saua Cristisor

marcaj: cruce albastra, durata 4 ore de la cabana IF Cristisor — traseul se racordeaza la drumul de creasta; (marcaj: Cruce rosie).

3. Din Barnar (DN 17B) — pe valea Barnarului — Cheile Barnarului — sub virful Muntelui Rusului (1541 m.) — drum forestier — 21 km;

marcaj: cruce iralbena: durata 4—5 ore; in continuare din virful Muntele Rusului traseul este comun cu drumul de creasta, marcat cu banda rosie, care traverseaza creasta Pietrosului, conducind la cabana Vadu Bistritei; drumul forestier trece pe sub virful Busuiocului si coboara la Vatra Dornei.

4. Din Zugreni — cabana Vadu Bistritei — prin vtrfui Bogolinu (1748 m.) — virful Pietrosul Bistritei (1791 m.) — muntele Lespezi (1428 m.) — muntele Sandru — virful Busuiocului (1414 m.) — muntele Rusului — Piatra Taieturii — satul Paltinis;

marcaj: banda rosie, durata 14—16 ore (traseul de creasta al Pietrosului); din satul Paltinis, traseul continua prin virful Bucinisul (1530 m.) — izvorul Tomnaticului — Poiana Boilor, la cabana IF Secu (Coada Vacii); durate: totala: 20—22 ore; In continuare se racordeaza la «Drumul Iesenilor».

5. Din Dorna Arini — peste dealul Vultur (913 m.) — pe sub virful Sarului — Muntele Tunzariei (1630 m.) — valea Sihastria — Dirmoxa — valea Scorusului — satul Glodu — pina in Bilbor; traseul face legatura intre Bilbor — Vatra Dornei si muntii Caliman

marcaj: banda galbena, durata 10—12 ore.

6. Din Bilbor — peste Bitca Vacariei — virful Bitca Stejiei — saua Tilharului — cabana Delut (muntii Caliman)

marcaj: banda albastra durata 8 ore.

7. Din Bilbor — pe valea Vamanului — saua Vaman — cabana IF Ciutacu — valea Neagra

marcaj: punct galben, durata 4 ore.

8. Din Dragoioasa — pe valea Tomnaticului — Poiana Boilor - cabana IF Secu (Coada Vacii) — izvoarele Voivodesei

marcaj: punct galben, durata 8—9 ore: pe valea Voivodesei — traseu de legatura la cabana Dealul Alb: marcaj — punct albastru; in continuare prin saua Voivodesei — pe sub abruptul Iezeru! Calimanului in valea Neagra Sarului.

9. Din Chiril—drum auto pe valea piriului Chiril Schitu Rarau — Hotel Rarau — 11 km

marcaj punct albastru, durata 2—3 ore.

10. Din Zugreni — cabana Vadu Bistritei — pe piriul Coalbu

poteca marcate — triunghi rosu la hotelul Rarau; durata 3 ore.

11. Din Vatra Dornei — spre creasta Calimanului — peste Dealul Negru — virful Diecilor — virful Lucaciu

marcaj : triunghi albastru durata 3—4 ore.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1641
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site