Clima Romaniei

Este conditionata de pozitia geografica pe glob in cadrul continentului European, de circulatia generala a atmosferei si de particularitatile suprafetelor subiacente active.

Factori Genetici:

1. Radiatia Solara care constituie sursa energetica a tuturor proceselor climatice de la nivelul tarii noastre : - radiatia solara difuza

- radiatia solara directa

Radiatia solara directa: este in functie de opacitatea atmosferei, de unghiul de inaltime a soarelui si de unghiul de incidenta a razelor solare. La nivelul tarii noastre pe o suprafata perpendiculara pe razele solare, potentialul radiativ scade, nu numai datorita latitudinii, ci si datorita structurii suprafetei active. Un rol insemnat in acest proces il au M-tii Carpati, care influenteaza evolutia maselor de aer si implicit opacitatea atmosferei, astfel: valorile medii ale radiatiei solare directe in spatiul din interiorul spatiului Carpatic sunt in jur de 0,70 cal/cm²/minut; pe cand in regiunile extra-carpatice aceste valori urca pana la 1,14/cm²/minut (Constanta)

Constanta Solara = 1,98 cal/cm²/min (la limita atmosferei)

Pe culmile muntilor inalti la peste 2000m, radiatia solara directa poate depasi toamna in orele amiezii, valoarea de 1,5 cal/cm²/min, datorita transparentei atmosferei si a unghiului mare de incidenta a razelor solare.

Diferentieri usoare apar si intre Sudul si Nordul tarii, iarna valorile radiatiei solare directe se reduce foarte mult, ele reprezentand in luna decembrie doar 15% din potentialul inregistrat in Sudul tarii, si doar 10% in regiunile nordice.

Radiatia difuza - este in functie de opacitatea atmosferei valorile ei sunt mai ridicate in orele amiezii cand si unghiul de incidenta este mai mare. Vara in iunie/iulie, radiatia difuza poate reprezenta 40-45% din radiatia posibila, in conditii de cer senin, aproximativ 0,40 - 0,44 cal/cm²/min. Iarna valorile radiatiei difuze sunt cele mai reduse (0,02-0,03 cal/cm²/min.), datorita faptului ca stratele compacte de nori difuza numai 10-15% din radiatie e posibila in conditii de cer senin.

Radiatia solara globala: care are valori in functie de latitudine si de influenta factorilor fizico-geografici. Cele mai mari valori medii anuale sunt pe litoralul Marii Negre (135,5 kcal/cm²) si in C. Romana (1,12 cal/cm²/min), in N tarii cantitatea de energie solara globala scade (0,99-1,06 cal/cm²/min). In C. Banato-Crisana valoarea radiatiei solare globale (120-122,5 Kcal/cm²).

2. Circularea maselor de aer

Teritoriul tarii noastre prin pozitia sa geografica se afla sub influenta prncipalilor centri barici care actionaza, in Europa, astfel principalele formatiuni anticiclonale actioneaza tot timpul anului (anticiclonul azoric) sau cu precadere iarna-anticiclonul Siberian.

Compensator, centri barici de joasa presiune actioneaza tot timpul anului pe un areal extins iarna si mai restrans vara (ciclonul islandez) sau cu deosebire in anotimp. Rece al anului (depress. Barica mediteraneana).

Alti centri barici au o influenta mai putin semnificativa pt tara noastra (anticiclonul scandinav, groenlandez, nord African, ciclonul din pen. Arabica)

In functie de pozitia si intensitatea principalelor sisteme barice exista 4 forme principale de manifestare a circulatiei aerului in datele inf. ale atmosferei cu implicatii asupra vremii si climei din tara nastra.

A - Circulatia Vestica - este preponderenta la nivelul tarii noastre, reprez. 45% din totalul caldurilor si are rolul esential in manifestarile atmosferei din spatial continentului European. Ea se manifesta in conditia existentei in sudul continentului a unei arii de mare presiune atmosferica si a unei zone depresionare nord. Expresia acestei manifestari este redata prin iernile blanzi si umede, iar vara determina o instabilitate a vremii, in general in acele regiuni ale tarii, unde acest tip de circulatie este mai pregnant, efectul sau este de moderare a climei.

B - Circulatia Polara - 30% din cazuri se manifesta in conditiile extinderii anticiclonului azorelor spre Islanda ca atare masele de aer oceanic se deplaseaza de la nord-vest spre sud-est, determinand scaderea temperaturii aerului si producerea precipitatiilor sub forma de averse. In situatiile in care, dorsala anticiclonului azoric se uneste cu anticiclonii din Nordul continentului (anticiclonul Scand., groenlandez) sunt antrenate spre Europa mase de aer reci.

Efectele circulatiei polare determina racirile de primavara-vara, de toamna precum si temperaturile scazute din timpul iernii, insotite uneori de caderi masive de zapada si vanturi violente.

C - Circulatia Tropicala : 15% din cazuri consta in deplasarea maselor de aer cald din reg. tropicale spre cele polare, 2 situatii posibile:

-1 deplas. Maselor de aer se realizeaza dinspre SV aducand o cantitate insemnata de vapori de apa de pe Mediterana.

-2 masele de aer se deplaseaza dinspre SE, traversand Asia Mica, si aducand mase de aer calde si uscate.

D - Circulatie de blocare: apare in cond. in care in Europa Centrala se instaleaza un regim de presiune ridicata, in aceasta situatie circulatia vestica a maselor de aer este impiedicata, fiind deviate catre nordul si estul Europei. In aceste conditii pe fondul unei arii de mare presiune in reg. din centru si sud-estul Europei este o vreme frumoasa, calduroasa si secetoasa.

3. Suprafata subiacenta active

Suprafata terestra cu toate particularitatile ei (relief, veget, sol, hidrografie) influentata sau nu de om.

Relieful major, care prin complexitatea sa creaza mari diferente in desfasurarea proceselor meteorologice. In primul rand aici se distinge rolul de obstacoloro-graphic al Carpatilor, acestia prin dispunerea spatiala, prin fragmentarea accentuate, prin altitudine determina directia de deplasare a  maselor de aer, modifica si transforma proprietatile fizice, chimice, ale aerului, intensifica sau diminueaza viteza lor de deplasare.

Masele de aer oceanice: in deplasarea lor spre E, intalnesc lantul carpatic, sunt obligate sa intre intr-o miscare ascendenta, care va determina o racire adiabatica a lor, insotita de condensarea vaporilor de apa, si declansarea unor precipitatii bogate pe versantii vestici a Carpatilor. Pe versantii estici ai Carpatilor masele de aer intra intr-o miscare descendenta si asistam la o feonizare. Masele de aer "transportate" de anticiclonul Siberian sunt resimtite atunci cand au grosimi reduse numai in exteriorul arcului carpatic. Cand insa grosimea lor este mare, ele depasesc barajul Carpatilor (orientali) si patrund si in interiorul arcului Carpatic, determinand o vreme rece si uscata. (Vantul Nemira - ramura a Crivatului)

Masele de aer Mediteranean: sunt cele mai afectate de prezenta carpatilor, influenta lor resimtindu-se numai in partea de sud-vest a tarii nostre. Prin altitudinea lor Carpatii impun un etaj a elemementelor climatice, deosebind cele 3 mari tipuri de clima de campie, de deal si de munte.

-expozitia versantilor care conditioneaza prezenta diferentierilor climatice de "fata" si de "dos"

-inclinarea versantilor determinate de unghiul de incidenta a razelor solare si cantitatea de radiatie solara.

Vegetatia: influenteaza clima prin consumul diferit de energie calorica al plantelor in procesele biochimice, astfel:

-vegetatia forestiera: formeaza la limita superioara o a 2-a suprafata active, retinand mai putin de 80 % din radiatia solara si intre 15-20% din cantitatea de precipitatii.

-Padurea prin caracteristicile sale creaza un topoclimat specific caracterizat prin reg. term. Moderat, umezeala mare a aerului, predominarea caldului in interiorul sau.

Solul: care in functie de caracteristicile sale influenteaza cantitatea radiatie solare absorbite, astfel un sol negru neacoperit cu vegetatie are un albedou redus 5-8%, podsolurile intre 10-12%, vegetatia ierboasa intre 17-21%, zapada proaspat cazuta peste 80%.

Bazinele acvatice influenteaza  topoclimatul prin proprietatile apei si anume:

caldura specifica mare;

capacitate calorica mare;

conductivitatea calorica mica.

Bazinele de apa mentin un regim termic moderat al aerului si o circulatie locala a acestuia sub forma de brize.