Macedonia

Macedonia

Date generale

Nume oficial: Fosta Republica Iugoslava Macedonia (FYROM prescurtarea internationala) 

Nume lung local: Republika Makedonija/Republica Macedonia 

Localizare: Sud-Estul Europei, Peninsula Balcanica 

Suprafata: 25.713 km patrati 

Capitala: Skopje 

Independenta: 17 Septembrie 1991. 

Zi Nationala: 8 Septembrie, Ziua Independentei 

Constitutia: adoptata la 17 Noiembrie 1991, este aplicata incepand cu 20 Noiembrie 1991

Populatie: 2.046.209 in 2001 

Alegeri: peste 18 ani, cu conditia cetateniei macedonene 

Nationalitati: Macedoneni 66,6%, Albanezi 22,7%, Turci 4%, Tigani 2,2%, Sarbi 2,1%, altele 2,4% (1994 est.) 

Limbi vorbite: Macedoneana 70%, Albaneza 21%, Turca 3%, Sarbo-Croata 3% 

Religii: Ortodocsi 67%, Musulmani 30%, altele 3%

Geografie

Localizare: Sud-Estul Europei, teritoriu terestru fara iesire la mare situat intre Iugoslavia, Albania, Grecia si Bulgaria 

Coordonate geografice: 41 50 N, 22 00 E 

Suprafata: total: 25.333 km patrati

uscat: 24.856 km patrati 

apa: 477 km patrati 

Suprafata -comparativ: putin mai mare decat statul Vermont 

Granite terestre: total: 748 km 

tari invecinate: Albania 151 km, Bulgaria 148 km, Grecia 228 km, Iugoslavia 221 km 

Coasta marina: 0 km (teritoriu exclusiv terestru) 

Teritoriu marin: 0 (teritoriu exclusiv terestru) 

Clima: veri si toamne calde si uscate si ierni relativ reci si cu multa zapada. 

Relief: teritoriu muntos acoperit cu bazine si vai adanci; trei lacuri mari, fiecare dintre ele impartide de linia de frontiera; statul este strabatut de catre raul Vardar 

Puncte extreme: cea mai joasa altitudine: raul Vardar 50 m 

cea mai inalta altitudine: Golem Korab (Maja e Korabit) 2.753 m 

Resurse Naturale: crom, plumb, zinc, magneziu, tungsten, nichel, minereu de fier inferior, azbest, sulf, lemn, teren arabil

Sistem Politic

Macedonia este o democratie parlamentara. Puterea este impartita intre legislativ, executiv si sistemul judiciar. Constitutia este legea suprema a tarii. 

Presedintele este ales prin vot popular pentru o perioada de cinci ani. Presedintele este cel care numeste primul ministru. Cabinetul, sau consiliul de ministri, este ales prin vot direct cu majoritatea mambrilor parlamentului (Sobranje, denumire locala).

Presedintele

Presedintele este seful statului, el reprezinta Republica, el este Comandantul Suprem al Fortelor Armate ale Macedoniei si este seful Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. Presedintele este ales prin vot majoritar in alegeri generale si directe, prin vot secret, pentru o perioada de cinci ani; nici o persoana nu poate cumula mai mult de doua mandate prezidentiale. Printre atributiile presedintelui se numara: acordarea mandatului pentru formarea guvernului, numirea si retragerea prin decret a ambasadorilor si reprezentantilor tarii pe langa alte state sau organizatii; propunerea judecatorilor pentru Curtea Constitutionala si Consiliul Juridic Republican; numirea mambrilor Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. 

Presedinte: Branko Cervenkovski

Executivul

Puterea executiva este investita in guvern, compus din prim ministru si ministri. Presedintele este cel care il numeste pe primul ministru, care trebuie insa sa fie confirmat de catre adunare (parlament). Guvernul este ales prin vot majoritar din totalul numarului de membrii ai adunarii. El conduce operatii specifice in mod curent si este responsabil in mod unitar. Guvernul inainteaza proiecte de legi adunarii si decide asupra politicilor de implementare a legilor deja aprobate de catre legislativ. Guvernul este de asemenea imputernicit sa emita decrete si alte acte normative menite a implementa legile. El numeste si schimba reprezentantii administratiei definiti de Constitutie sau alte legi. Administratia de stat consta in ministere si alte organisme administrative si organisme definite in acest sens de catre lege. 

Prim ministru: Nikola Gruevski 

Legislativul 

Puterea legislativa este investita intr-o Adunare unicamerala numita Sobranje , care cuprinde un numar de 120 de membri. Un numar de 85 membri sunt alesi prin vot popular direct, iar 35 dintre ei sunt alesi pe liste de candidati ale partidelor pe baza numarului de voturi obtinut de fiecare dintre partide. Membrii sunt alesi pentru o perioada de patru ani. Ultimele alegeri legislative au avut loc la 18 Octombrie si 1 Noiembrie 1998 iar urmatoarele sunt programate in Ianuarie 2002. Adunarea functioneaza in Skoplie si este investita cu puterea de a amenda constitutia si de a aproba legi si rezolutii, de a ratifica acorduri internationale, etc.

Presedinte al Adunarii: Stojan Andov din partea Partidului Liberal

Sistem Judiciar 

Curtile exercita puterea judecatoreasca. Potrivit Legii asupra Curtilor din 1995, exista un numar de 27 curti de prima instanta, trei curti de apel si o curte suprema. Exista de asemenea o curte constitutionala ai caror membrii (judecatori) sunt alesi alesi de catre Sobranie. Curtile sunt autonome si independente. Curtile judeca in baza constitutiei si legilor ca si a acordurilor internationale ratificate in conformitate cu constitutia. Tipurile de curti, sfera lor de competenta, infiintarea, abrogarea, organizarea si structura, ca si procedurile pe care le vor implementa ele sunt reglementate de o lege votata cu majoritate de doua treimi din numarul membrilor parlamentului. Judecatorilor li se garanteaza imunitatea. Sobranie decide asupra imunitatii judecatorilor. Functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica, profesiune sau apartenenta la oricare partid politic. Organizatiile si activitatea politica in interiorul sistemului judiciar sunt interzise. Curtea Suprema a Republicii Macedonia este cea mai inalta instanta din republica, garantand echidistanta in implementarea legilor de catre curti.

Conflictul greco-macedonean

Macedonia istorica, din perioada lui Alexandru cel Mare, ocupa o regiune geografica divizata in prezent intre fosta republica iugoslava, o provincie din nordul Greciei si vestul Bulgariei. Regiunea, teatrul celui de-al doilea Razboi balcanic (1912 - 1913), in care au fost implicati bulgarii, sarbii, grecii, turcii si romanii, a fost intotdeauna un mar al discordiei. Grecia blocheaza din 1991 recunoasterea internationala a Macedoniei sub aceasta denumire, apreciind ca aceasta face parte din patrimoniul sau istoric national. Atena a carui regiune nordica se numeste tot Macedonia se teme de eventualele revendicari asupra regiunii sale. Din cauza acestui diferend, Macedonia a fost primita, in 1993, in ONU sub numele provizoriu de Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei (FYROM). Atena sustine ca a facut deja concesii Macedoniei in acest dosar in doua randuri. Initial, Grecia a cerut ca tara vecina sa renunte la orice referire la termenul de Macedonia, dar ulterior a anuntat ca poate accepta un nume compus, de tipul Macedonia de Sus. Recent, Grecia a afirmat ca este dispusa sa discute si o propunere ce presupune doua nume: unul destinat sa fie folosit pe plan intern si in relatiile bilaterale cu unele tari, celalalt folosit pe plan international si pe pasapoartele cetatenilor. Skopje insista, insa, ca denumirea Republica Macedonia sa fie utilizata in toata lumea. Pana acum, timpul a jucat in favoarea sa, in conditiile in care 100 de tari din lume, printre care Statele Unite, Rusia, China si Turcia, recunosc Macedonia sub acest nume. Situatia s-a schimbat insa pe masura ce s-a apropiat summitul NATO si Grecia si-a mentinut amenintarea de a bloca aderarea Macedoniei in lipsa unui nou compromis. Subiectul starneste pasiuni de ambele parti ale frontierei. Mii de oameni au protestat la Skopje, in februarie, in timpul negocierilor asupra numelui. Demonstratii similare au avut loc si la Salonic, in Grecia. La Summitul NATO de la Bucuresti , Macedonia nu a primit invitatia alaturi de Albania si Croatia, invitatia de a se alatura clubului euroatlantic.

Analistii occidentali avertizeaza ca blocarea aderarii acestei tari mentine incertitudinea in Balcanii de Vest si alimenteaza nationalismul dintr-o regiune fragilizata de ani de conflicte interetnice. Respingerea candidaturii Macedoniei lasa fosta republica iugoslava fara o perspectiva solida pentru ceea ce considera a fi "lumea civilizata', a avertizat un analist occidental. Regiunea Balcanilor se confrunta deja cu tensiuni sporite ca urmare a declararii independentei Kosovo fata de Serbia, la 17 februarie. Macedonia a fost in pragul razboiului civil, in 2001, din cauza tensiunilor dintre majoritatea slavilor macedoneni si minoritatea albaneza, situatia fiind calmata dupa semnarea unui acord mediat de UE si NATO. 

Albanezii din Macedonia, reprezentand circa un sfert din cei doua milioane de locuitori ai tarii, sprijina un compromis cu Grecia, considerand ca progresul catre Occident le va oferi statutul de parteneri egali intr-o societate multietnica si va stimula economia. Analistii politici sunt de parere ca decizia NATO i-ar putea incuraja pe nationalistii macedoneni, permitandu-le sa spuna ca compromisurile cu minoritatea albaneza nu au adus nici un beneficiu. 

Pe de alta parte, expertii sustin ca decizia ar putea consolida pozitia nationalistilor din Serbia, unde se vor organiza alegeri parlamentare luna viitoare, precum si pe cea a partidelor antioccidentale sarbe care si-ar putea folosi legaturile stranse cu Grecia. "Vor incepe sa exploateze acest aspect inaintea alegerilor din mai, afirmand ca Grecia poate ajuta Serbia cu privire la Kosovo', a mentionat un alt analist. La randul sau, politologul Jacques Rupnik de la Centrul pentru Studii si Cercetari internationale (CERI) din Paris, a atras atentia ca neacceptarea Macedoniei in NATO a fost o mare greseala. Rupnik a explicat, pentru NewsIn, ca extinderea Aliantei in regiune influenteaza soarta Balcanilor de Vest si emite un semnal pozitiv catre Serbia, mai ales dupa delicata problema din Kosovo. "Guvernul elen a simtit ca soarta sa este in joc, dar nu a realizat ca, in ochii intregii Europe, problema nu se reduce la soarta guvernului grec, ci la soarta Balcanilor de Vest dupa destramarea Iugoslaviei', a subliniat specialistul. "Sincer, avand in vedere situatia din Balcani, mai ales dupa recenta declarare a independentei Kosovo, este o preocupare majora de a ancora Balcanii de Vest in cadrul institutiilor vestice - UE si NATO. Luand in considerare aceasta prioritate, disputa numelui dintre Grecia si Macedonia pare celor din exterior bizantina', a mai afirmat Jacques Rupnik.

In acest context, esecul Macedoniei de a fi invitata sa adere la NATO se face simtit deja la Skopje. Partidul premierului macedonean Nikola Gruevski a anuntat ca a decis sa convoace alegeri legislative anticipate. Uniunea Democratica pentru Integrare (DUI), aflat in opozitie a cerut alegeri anticipate saptamana aceasta, spunand ca sarcina integrarii in NATO si UE ar trebui asumata de un nou guvern, dupa esecul celui in exercitiu. Convocarea de alegeri anticipate ar anunta o noua perioada de instabilitate politica in fosta republica iugoslava care se invecineaza cu Kosovo si are o comunitate ampla de etnici albanezi. Animozitatea fata de Grecia este foarte raspandita, iar conservatorii lui Gruevski spera sa profite de pe urma valului nationalist si sa obtina un nou mandat, cu o majoritate consolidata. 

Intre timp, guvernul Greciei pregateste o noua strategie pentru rezolvarea disputei cu Macedonia, relateaza presa de la Atena. Aceasta informatie este dezvaluita la cateva zile dupa ce Grecia si-a folosit dreptul de veto fata de invitarea statului vecin sa adere la NATO. Surse guvernamentale au precizat ca gestul a consolidat pozitia Greciei in acest conflict, intrucat comunitatea internationala a constientizat ca divergentele nu s-au rezolvat, in pofida faptului ca 120 de tari au recunoscut fostul stat iugoslav drept Republica Macedonia. Mai mult, conflictul diplomatic dintre Atena si Skopje nu mai este bilateral, ci unul international, astfel ca trebuie rezolvat sub egida ONU. Opozitia Greciei a atras atentia Guvernului macedonean ca ar trebui sa ia masuri pentru a gasi un compromis cu Atena si sa renunte la pozitia sa, potrivit unor surse guvernamentale, citate de "Eleftherotypia'. Aceleasi surse au cerut Atenei sa fie prudenta in discutiile care vor urma si sa actioneze astfel incat sa mentina negocierile deschise, pentru a evita izbucnirea unor manifestatii nationaliste in fosta republica iugoslava. Potrivit publicatiei "Imerisia', situatia politica instabila din Macedonia creeaza dificultati trimisului ONU Matthew Nimetz in a oferi autoritatilor de la Atena si Skopje un nou proiect de rezolutie in aceasta disputa. Totodata, Atena se teme de presiuni din partea SUA in aceasta controversa. Potrivit "Imerisia', diplomatii greci sunt de parere ca opozitia Greciei la summitul de la Bucuresti a avut succes intrucat a coincis cu cea a Germaniei si Frantei in privinta aderarii Georgiei si Ucrainei la MAP (Planul de Actiuni in vederea Aderarii).

Disputa intre oficialii de la Skopje si Atena nu a afectat afacerile grecilor din Macedonia. De ani de zile, din ce in ce mai multi greci si macedoneni investesc de o parte si de cealalta a frontierei. La Bitola, de exemplu, exista de ani buni o adevarata ''colonie'' greceasca. Oamenii de afaceri greci spun ca se simt ca acasa in tara al carei nume Grecia nu vrea sa-l recunoasca. ''Suntem surprinsi de ospitalitatea oamenilor de aici. In ciuda conflictului legat de numele Macedoniei, nu am avut niciodata probleme''. Aceste cuvinte sunt auzite de la numerosii oameni de afaceri greci, care isi desfasoara activitatea in fosta republica iugoslava, relateaza 'Le Courrier des Balkans'. Multi dintre ei vorbesc deja limba macedoneana, cunosc obiceiurile locale si chiar si-au intemeiat aici o familie. Nu putini sunt si macedonenii care si-au lansat afaceri infloritoare in Grecia. Evtimos Siantis, proprietarul fabricii de textile Sat Mode, a fost primul om de afaceri grec care a investit la Bitola. A avut curajul sa faca acest pas in urma cu 14 ani, cand compatriotii sai preferau sa-si dezvolte afacerile in Bulgaria. ''La inceput a fost greu, pentru ca nu cunosteam limba si nu erau alte intreprinderi grecesti. In timp, mi-am dat seama ca nu voi avea nicio problema, iar acum am trei fabrici aici. Lucrez impreuna cu cei doi copii ai mei, iar ei vorbesc in macedoneana cu angajatii. Nu avem divergente cu ei, colaboram foarte bine'', povesteste Siantis. Mana de lucru ieftina, o atractie pentru investitii. Cele opt fabrici de textile ridicate la Bitola de oamenii de afaceri din Grecia au oferit nu mai putin de 8.000 de locuri de munca. Locuitorii din oras isi repara masinile cu piese cumparate din intreprinderile grecesti. Tot la greci merg atunci cand vor sa publice o carte sau cand au nevoie de materiale de constructie. ''Aaa cum americanii isi deschid fabrici in Taiwan, grecii fac afaceri in Macedonia. Mana de lucru nu este atat de scumpa, iar oamenii sunt primitori', afirma, la randul sau, Christos Filipos, care detine cateva depozite de materiale de constructii la Bitola. Investitiile grecilor nu iau insa amploare numai in acest oras. Situatia este similara la Skopje, Strumica, Gevgelija, dar si in alte orase din Macedonia, unde numarul fabricilor grecesti creste de la an la an.