Masivul Retezat - Cai de acces si trasee turistice

Masivul Retezat

      Un masiv fascinant. Aici a fost creat, in 1935, un Parc National, incluzand o rezervatie stiintifica. Parcul a fost declarat recent Rezervatie a biosferei, intrand astfel in patrimoniul umanitatii, trebuind a fi protejat ca atare.

      Masivul se inalta intre doua depresiuni importante, Petrosani si Hateg, si intre doua rauri importante, Raul Mare si Jiul de Vest. Ii stau roata Muntii Tarcu, Godeanu si Valcan.
      Partea cea mai importanta a masivului este alcatuita in principal din roci cristaline si se numeste Retezatul Mare; partea sudica, cu relief dezvoltat si in mase mai importante de calcare, se numeste Retezatul Mic.
      Cel mai inalt varf, Peleaga, are 2509 m. Spre Depresiunea Hateg exista un abrupt imens, cu fatete triunghiulare, specifice eroziunii in conditii tectonice favorizante.
      Exista doua culmi principale, orientate aproximativ sud-vest nord-est, unite in partea lor centrala. Culmea nordica porneste din zona Lacului Gura Apelor si este punctata de Varfurile Zlata (2142 m), Sesele (2278), Judele (2334), Bucura (2433), Peleaga (2509), Papusa (2508), Mare (2463), Lancita (2066), Bradet (1861). Culmea sudica, Iorgovanu (2014) - Piule (2080) - Dracsanu (2081) are dimensiuni mai mici si este punctata si de Varfurile Custura (2457), Gruniu (2294), Lazaru (2282), Tulisa (1792). Cel mai reprezentativ varf din zona a dat nume masivului: Retezat (2482 m). Din cele doua culmi principale se desprind spre nord culmi prelungi, paralele, cu lungimi apreciabile si culmi mai scurte spre sud.
      Cea mai mare parte a masivului este alcatuita din formatiuni cristaline apartinand Autohtonului Danubian. Doua masive intrusive (granodioritele de Retezat si Buta) strapung sisturile cristaline slab metamorfozate, dispuse intr-un sinclinal strabatut in lungul sau de Vaile Lapusnicul Mare si Raul Barbat. Sedimentarul Autohtonului Danubian este reprezentat prin gresii si mai ales calcare masive ce alcatuiesc in special relieful din aria Piule - Iorgovanu. Panza Getica, altadata deosebit de extinsa, se mai mentine doar pe latura nordica a Retezatului. La est de Vaile Raul Barbat si Pilugu, Muntii Tulisa prezinta si ei alcatuire predominant sedimentara.
      Fata de muntii din jur, in Retezat suprafetele de nivelare sunt mai putin evidente. Unele suprafete si platouri usor valurite, aflate la 2000-2100 m, in Muntii Zlata, Zanoaga, Slavei si Lancita apartin ciclului de modelare Borascu. Resturi ale suprafetei de nivelare Raul Ses pot fi observate pe latura nordica a masivului si in interiorul marilor bazine hidrografice apartinand Raului Barbat, Raului Mare, Lapusnicului Mare.
      Cel mai variat si spectaculos relief a fost creat de modelarea glaciara si periglaciara: imense circuri - simple sau complexe, vai ce tradeaza prezenta unor ghetari cu lungimi apreciabile, lacuri adapostite in causul stancilor, imense mase de grohotis, stanci ascutite sau cu aspect ruiniform. Cel mai intins lac glaciar din Romania se afla aici - Bucura (10 ha), de asemenea cel mai adanc - Zanoaga (29 m). Dintre splendidele cascade amintim Lolaia, Ciumfu, Rovine.
      Padurea imbraca pante acoperite cu imense grohotisuri fosile, iar covorul jnepenilor protejeaza partile superioare ale culmilor. Printre plante pot fi intalnite multe specii ocrotite: macul galben de munte, argintica, sangele voinicului, ghintura, crinul galben. Crestele cele mai inalte si custurile sunt cel mai ades lipsite de vegetatie. Dintre animale, capra neagra, cocosul de munte si ursul pot fi adesea intalnite; marmota este si ea prezenta.
      Potecile turistice din Parcul National (marcate) pot fi utilizate respectandu-se regulile impuse intr-o arie protejata. Potecile din Rezervatia stiintifica nu sunt permise turistilor; frumusetile din interiorul acesteia ni se dezvaluie din inaltul crestelor si vom reusi astfel sa protejam elemente importante pentru biodiversitatea planetei Pamant.
      Masivul Retezat are clima aspra si umeda. Este situat in calea maselor de aer vestice si sud-vestice. La peste 2000 m altitudine temperatura medie a aerului este de -2 -4 sC. Inspre altitudinile de 1400-1500 m valorile medii ale temperaturii aerului ajung la 2-4 sC. In luna cea mai calda, iulie, temperatura medie a aerului este in jur de 6 sC pe culmile cele mai inalte si de 8-10 sC incepand de la limita superioara a padurii inspre poalele masivului. In luna cea mai rece, ianuarie, la peste 2000 m temperatura medie a aerului este in jur de -10 sC, iar incepand de la limita superioara a padurii creste la -8 -6 sC. Dincolo de aceste temperaturi medii ale aerului nu trebuie uitat ca adesea in timpul verii valorile pot urca pe culmile inalte la peste 20 sC (cum s-a intamplat si in anul 2000), dupa cum in ianuarie sau februarie sunt perioade cand temperaturile aerului scad spre -25 -30 sC.
      Precipitatiile sunt bogate, sub forma de ploi si zapezi. Cantitatea medie anuala este de 1400 mm pe culmile cele mai inalte, scazand spre poale la 1000-1200 mm. Lunile cele mai ploioase sunt iunie si iulie, in anii normali, iar septembrie si octombrie sunt cele mai propice pentru excursii si fotografii deoarece precipitatiile sunt mai reduse. Iarna, cantitatile cele mai reduse de precipitatii se inregistreaza in februarie; in martie si, mai nou, aprilie cantitatile de zapada cazuta sunt importante, generand deseori avalanse.
      Nu doar cantitatile de precipitatii ii intereseaza pe montaniarzi ci si modul lor de manifestare. Vara avem parte cel mai ades de ploi cu caracter torential, insotite de frecvente descarcari electrice. Retrageti-va de pe creasta inainte de declansarea averselor, fulgerelor, traznetelor, spre limita padurii sau pe pantele mai ferite.
      Iarna (dar si primavara sau toamna) putem avea parte de viscole puternice; vanturi importante, insotite de mari cantitati de omat ne pot surprinde pe traseu. Vara, mai suportam cateodata averse de grindina. In lunile de trecere dintre unele anotimpuri vom lua cunostinta cu lapovita.
      Stratul de zapada dureaza 5-6 luni pe an, functie si de altitudine. El atinge in general grosimi metrice. In zone adapostite sau in forme negative de relief se acumuleaza pana la 3-4 m, iar pe suprafete expuse vanturilor neaua are grosimi mici, deseori aparand la zi chiar roca lipsita de vegetatie.
      Un pericol deosebit il reprezinta gheata, parcurgerea portiunilor acoperite de ea trebuind sa fie facuta cu atentie si echipament adecvat. Numarul de zile cu inghet din masiv este in jur de 240.

      Cai de acces
      Calea ferata electrificata Targu Jiu - Petrosani - Simeria; vom putea utiliza astfel statiile Pui, Rausor, Baesti, Ohaba de sub Piatra si Subcetate. Dinspre Depresiunea Petrosani, acces pe linia ferata Petrosani - Lupeni.
      Soseaua Targu Jiu, Petrosani, Hateg, Simeria, Deva; la Livezeni se desprinde ramificatia spre Valea Jiului de Vest, prin Vulcan, Lupeni, Uricani; din Hateg se desprinde sosea spre Caransebes, facilitand accesul in partea nordica a masivului.
      Drumuri secundare importante, asfaltate sau pietruite, ce ajung in preajma sau in interiorul muntelui:
      - Ohaba de sub Piatra - Nucsoara - Carnic (asfaltat pana la Nucsoara), 19 km. Faciliteaza accesul la cabanele Cascada (Carnic), Pietrele si Gentiana.
      - Santamaria Orlea - Rau de Mori (asfaltat), continuat neasfaltat pe Valea Rausor pana in zona statiunii turistice Rausor, 24 km.
      - Carnesti (11 km de Hateg spre Caransebes) - Clopotiva - cabana Gura Zlata - barajul Gura Apelor (asfaltat), continuat cu drumul forestier pana la Rotunda, 42 km.
      - Pui - Hobita (5 km), continuat cu drumul forestier pana la cabana Baleia (16 km).
      - Uricani - Campu lui Neag (asfaltat), continuat cu drumul forestier spre cabanele Cheile Butei si Buta.
      Importante sunt si drumurile forestiere de pe Vaile Raul Barbat, Nucsoara, Raul Alb, Salas, Valea de Brazi, Bilug, Ursoaia.

      Localitati de acces
      Hateg, oras situat la 350 m altitudine, in depresiunea prinsa intre Muntii Sureanu, Retezat si Poiana Rusca.
      Clopotiva, comuna la circa 500 m altitudine. De aici se poate patrunde pe Valea Raului Mare, pana la cabana Gura Zlata, colonia Tomeasa si barajul de la Gura Apelor, apoi mai departe, pe la fosta cabana Rotunda, pana la Lunca Berhina si Poiana Pelegii.
      Rau de Mori, comuna la 500 m altitudine, de unde se poate merge in susul Vaii Rausor pana la statiunea Rausor (trecand prin Suseni si pe la cetatea si biserica din Colt), 12 km.
      Brazi, localitate de la poalele muntelui; drum de patrundere in lungul Raului Mare (spre cabana Gura Zlata) si racord dupa 3 km spre Rausor, in comuna Rau de Mori.
      Santamaria Orlea, comuna atestata documentar la 1363, aflata pe drumul national Petrosani - Hateg. De aici pleaca un drum auto nemodernizat spre Rau de Mori si mai departe la Rausor, loc de practicare a schiului.
      Sarmisegetuza (555 m), comuna aflata pe drumul Hateg - Caransebes, la 4 km de Clopotiva. Aici se afla ruinele orasului Ulpia Traiana Sarmisegetuza si un han turistic.
      Ohaba de sub Piatra (400 m altitudine), situata pe Valea Streiului, la confluenta cu Paraul Salasul. De aici pleaca drumul si marcajul spre cabanele Cascada (Carnic), Pietrele, Gentiana.
      Nucsoara (600-700 m), comuna mare pe Valea Nucsoara, poarta principala de intrare in Retezat. In drumul spre munte putem vizita bisericile monument de arhitectura si ruinele unei cetati (secolele XIV - XV) aflata in satul Malaiesti.
      Pui (415 m altitudine), comuna mare situata pe drumul Petrosani - Hateg. De aici se poate urca spre cabana Baleia, trecand prin satele Rau Barbat si Hobita (550 m).
      Petrosani (650 m), municipiu din depresiunea omonima, punct de plecare spre Lupeni, Uricani si Campu lui Neag, de unde poteci marcate sau nemarcate ajung in Retezatul Mare sau in Muntii Tulisa (partea sedimentara a Retezatului).

      Locuri de adapost
      Cabana Pietrele, 1480 m altitudine, pe Valea Stanisoara, in padure de conifere. Doua corpuri de cladire si casute de lemn. 150 locuri. Apa de izvor, lumina electrica de la generator. Bufet. Loc de campare. Canton silvic.
      Cabana Gentiana (1670 m), 30-70 locuri, pe Valea Pietrele. Apa de izvor. Nu are curent electric. Ofera doar ceaiuri turistilor obositi.
      Cabana Cascada (980 m), situata in zona Carnic, 35 locuri. Ofera masa. Apa curenta, curent electric. Pot fi lasate in siguranta autoturismele celor care suie cateva zile in munte.
      Cabana Gura Zlata (775 m), recent modernizata. Are si casute de lemn. Apa curenta, lumina, restaurant. Loc de campare. Situata pe o terasa, deasupra Raului Mare.
      Cabana Buta (1580 m), aflata aproape de limita padurii. Refacuta dupa incendiul din anii trecuti. Bufet, apa de izvor. Nu are curent electric.
      Cabana Baleia (1410 m), situata in marginea poienii omonime. Bufet, apa de izvor. Nu are curent electric. Loc de campare. Tot in poiana se afla un canton silvic modernizat.
      Ministatiunea Rausor (1200 m). Hotel cu 30 locuri, restaurant. Partie de schi, teleschi.
      Popasul Narciselor (localitatea Salasul de Sus), pe drumul spre Carnic.
      Cabana Campu lui Neag, din localitatea omonima, apartinand de Centrala Huilei Petrosani.
      Casa de vanatoare Campusel (pe Valea Jiului de Vest), accesibila dinspre Campu lui Neag.
      Cabana Cheile Butei (900 m), cu confort turistic ridicat. Restaurant, cazare civilizata, apa curenta, lumina, piscina. 28 locuri.
      Cu aprobare, pot fi folosite cantoanele silvice, casele de vanatoare, casele Academiei de la Gura Zlata, taberele de copii de la Bradulet. Se poate cere adapost in colonia Tomeasa.
      In drum spre cabana Gura Zlata intalnim cabana Dumbravita: cazare in conditii civilizate, apa curenta, curent electric, restaurant.
      Locuri de cort: Poiana Pelegii, cabana Pietrele, Rausor, cabana Buta, Campusel, Poiana stanei din Rau, Lacul Bucura, Lacul Zanoaga, cabana Gura Zlata, Poiana Baleia, zona fostei cabane Rotunda, Lunca Berhina, poieni, circuri glaciare, largiri de vale, fanete etc.
      Numai in cazuri dificile se poate solicita ajutor la Casa laborator Gemenele din cadrul Rezervatiei stiintifice.
      Stanele pot fi refugiu temporar si suficient pentru a iesi din situatii limita.
      Iarna, majoritatea traseelor din masiv nu se recomanda a fi parcurse fara echipament si experienta adecvate. Drumurile spre cabane sau din imediata lor apropiere pot fi abordate de turistii obisnuiti care dispun de echipament potrivit si respecta regulile ascensiunilor de iarna.

      Acces la cabane
      Spre cabana Pietrele, drum forestier de 6 km din Nucsoara, pana la cabana Cascada (Carnic), apoi poteca banda albastra (1 ore de la Carnic). Dupa 5 km de la Carnic se ramifica, in Gura Vaii Pietrele, poteca triunghi albastru spre cabana Gentiana.
      Spre cabana Buta, recent refacuta, folosim drumul nemodernizat ce urca din localitatea Campu lui Neag spre Cheile Butei, apoi pe Vaile Marii si Buta. Din preajma cabanei Cheile Butei pleaca si marcajul cruce rosie spre cabana Buta, 4 - 5 ore.
      Inspre cabana Baleia se poate folosi drumul forestier ce urca din Hobita pe Dealul Serel, 16 km, marcat cu triunghi albastru, vechi; sau, din Hobita, poteca marcata cu triunghi albastru, care din Saua Serel se racordeaza la drumul forestier si doar pe alocuri mai taie serpentinele acestuia. 5 - 5 ore pe drum, 4 - 4 ore pe poteca.
      Inspre cabana Gura Zlata avem, din Clopotiva, 17, 5 km de drum asfaltat. De la cabana mai sunt inca 7 km pana la colonia Tomeasa si inca alti 2, 5 km pana la barajul de la Gura Apelor (drumuri modernizate). Pe jos, avem nevoie de 5 - 6 ore pana la cabana Gura Zlata, inca 1 - 1 ore pana la Tomeasa si ore pana la baraj. De la baraj, pe drum forestier, se ajunge dupa 9 km la fosta cabana Rotunda, acum functionand aici doar punctul de control al Academiei pentru Parcul National. Mai sus, drumul forestier care ajungea pana in Poiana Pelegii (15 km) a fost distrus de apele Lapusnicului Mare.
      La casa de vanatoare Campusel, loc de pornire spre inaltimile Retezatului Mic, se ajunge pe drumul forestier (partial distrus de ape) din lungul Jiului de Vest (15 km de la Campu lui Neag).
      Pentru a sosi in statiunea Rausor folosim drumul forestier ce urca din localitatea Rau de Mori in lungul Rausorului, pe sub cetatea Colt, 12 km (4 - 4 ore de mers pe jos).

      De la cabane spre inaltimi
      De la cabana Pietrele:
      - banda albastra (Pietrele - cabana Gentiana - Bordul Tomii - Lacul Pietrele -Saua Bucura - Lacul Bucura - Poiana Pelegii), 5 - 5 ore;
      - triunghi rosu (Pietrele - Lacul Galesu), ore;
      - triunghi galben (Pietrele - Taurile din Valea Rea), 3 - 4 ore;
      - triunghi albastru (Pietrele - Valea Stanisoara - Lacul Stanisoara - Saua Retezat - Vf. Retezat), 3 - 4 ore;
      - banda galbena (Pietrele - Culmea Lolaia - Vf. Retezat), 4 ore;
      - punct rosu (drumul Galesului - Taul dintre brazi - Valea Gales), 1 - 1 ore.

      De la cabana Baleia:
      - banda rosie (Baleia - Muntele Cozma - Saua Gorovii - Culmea Lancita - Saua Vf. Mare), 4 - 5 ore; marcaj vechi;
      - triunghi albastru (Baleia - Muntele Cozma - Saua Gorovii - stanele din Rau -Cascadele Ciumfu - Saua Custura - Saua Plaiul Mic), 7 - 8 , marcaj vechi;
      - triunghi rosu (Baleia - Muntele Cozma - Saua Gorovii - Culmea Lancita -Saua Vf. Mare - Lacul Gales), 5 - 6 ore, marcaj foarte vechi pana in culmea principala.

      De la cabana Buta: cruce rosie (Buta - Saua Plaiul Mic - Poiana Pelegii), 1 - 2 ore.
      De la cabana Gura Zlata: triunghi rosu (Gura Zlata - Valea Zlata - Valea Radesul Mare (Arades) - Cioaca Porumbelului - Platoul Arades-Zlata - Lacul Zanoaga Mare - Valea Zanoaga - Crucea Traznitului - La Clince - Coada Slaveiului - Lacul Ana - Lacul Bucura), 8 ore.

      Pe creste
      De la barajul Gura Apelor se poate urca pe poteca cruce albastra: drumul de contur al lacului - Muntele Zlata - Vf. Zlata - Lacul Zanoaga Mare - Valea Zanoaga - Crucea Traznitului - La Clince - Coada Slaveiului - Lacul Ana - Lacul Bucura, 7 - 8 ore, marcaj vechi.
      Din drumul baraj Gura Apelor - Rotunda - Gura Bucurei (Poiana Pelegii), marcaj punct albastru, se poate urca pe poteca punct galben: drumul de pe Valea Lapusnicul Mare, 10, 5 km de Rotunda spre Valea Berhina - Cracul Slavei - Crucea Traznitului - La Clince - Muntele Slavei - Coada Slaveiului -Lacul Ana - Lacul Bucura, 8 - 9 ore, marcaj vechi.
      Zona de creasta inalta Vf. Mare - Saua Vf. Mare - Vf. Peleaga - Saua Bucura -Vf. Bucura II - Vf. Bucura I - Saua Retezatului este marcata cu banda rosie. Din cauza dificultatilor, portiunea de creasta ce include Portile Inchise, Spalatura Papusii, Vf. Papusa Mare, Saua Pelegii nu este parcursa decat de turistii experimentati si de alpinisti; marcajul banda rosie coboara din Saua Vf. Mare inspre Lacul Galesul (Zanoagele Galesului) si apoi prin Valea Rea suie in Saua Pelegii (2 - 3 ore).
      De asemenea portiunea de creasta Vf. Papusa Mare - Spintecatura Papusii -Vf. Papusa Mica - Saua Custurii, marcata altadata cu banda rosie si sporadic cu cruce galbena, nu se recomanda a fi parcursa decat de turisti experimentati si alpinisti. Dupa ce ajungea pe Vf. Custura, banda rosie se indrepta spre est, pe creasta pe care se insiruie Varfurile Marii, Ciumfu Mare, Gruniu, Lazarul, Bilugu Mare, spre Curmatura Tulisa; in paralel exista marcajul cruce galbena, care cobora din Curmatura Tulisa, pe Dealul Serpilor, in Uricani; ambele semne nu sunt clar inca materializate in teren.
      De la Lacul Bucura, un marcaj cruce galbena trece pe la refugiul salvamont si prin Caldarea Berbecilor urca pe Vf. Peleaga in 2 ore. Tot de la Lacul Bucura suie punctul rosu: Taul Portii - Lacul Agatat - Vf. Judele Mic - Vf. Judele Mare - Saua Barlea - Muntele Barlea - Muntele Sesele Mari - Lacul Zanoaga Mare, 5 ore. De asemenea, banda galbena urca in Saua de iarna a Retezatului facand jonctiune cu banda rosie: 2 - 2 ore.
      De la Rausor spre zona inalta:
      - triunghi rosu (Rausor - drum forestier Rausor - Lunca Valereasca - stana Valereasca - Saua Muncel - Vf. Retezat), 5 - 6 ore, marcaj vechi;
      - punct rosu (Rausor - partia de schi - Vf. La Toaca - Paraul Toaca - refugiul Condorul - Lacul Stevia), 3 ore, marcaj foarte vechi; posibilitate de urcare in Saua Lolaia si apoi coborare in Valea Stanisoara, la Bordulet;
      - cruce albastra (Rausor - Culmea Lolaia - Saua Ciurila - Valea Stanisoara -cabana Pietrele), 3 - 4 ore, marcaj vechi, incomplet.

      Traseul Lacul Bucura - Poiana Peleaga este marcat si cu cruce rosie, marcaj ce continua spre Saua Plaiul Mic si apoi coboara la cabana Buta.
      Din Saua Plaiul Mic marcajul banda rosie (refacut) se indreapta spre Piatra Iorgovanului, Curmatura Soarbele si apoi Baile Herculane.
      De la stana din Rau, marcajul punct rosu, fara fond alb, conduce la Taul Tapului, in 1 ore.