Muntii Parang Caracterizare geografica

Muntii Parang

Muntii Parang sunt cei mai stancosi din grupa muntilor cuprinsi in spatial dintre Jiu, Strei si Olt. De la 2519 m alt.,ei domina zarile Gorjului si ale Valcii si se compara cu puternicele cetati ale Retezatului. Parangul are piscuri ce parca sfarteaza norii, asa cum sunt Carja, Mandra, Stoienita, Setea Mare , Mohorul ; el mai adaposteste lacuri glaciare cu ape curate ca lacrima : Rosiile, Calcescu, Mija, Lacul Verde, etc. ; tot pe domeniul binecuvantat al Parangului se formeaza apele bogate si limpezi ale Lotrului, Gilordului si Jiului rasaritean ; paduri nesfarsite , vegetatia din poieni si de pe golurile de munte_bun , animalele sunt alte bogatii ale masivului. In urma cu cativa ani, oamenii au adaugat alte frumuseti acestui tezaur natural, si anume constructiile hidrotehnice din complexul Lotru, lacurile de acumulare Vidra, Petrimanul si Galbenul.

Caracterizare geografica :

Muntii Parang ocupa o suprafata de circa 1100 kmp in vastul spatiu al muntilor dintre Jiu, Strei si Olt. In familia muntilor Capatinii, Lotrului, Cindrelului, Sureanului, Paringul este amplasat in partea de sud:vest, intr:un poligon cu axa nord:sud lunga de circa 33 km si cu axa est:vest lunga de 32 km. Din punct de vedere administrativ, muntii Parang apartin judetelor Gorj, Hunedoara si Valcea.

Limite:

Limitele muntilor Parang sunt formate in principal de apele raurilor Jiu, Jiul de Est, Lotru, Latorita, Oltet.

Din pasul Tartarau(1665 m alt.), situate pe DN 67 C, unde muntii Parang se invecineaza cu muntii Cindrel si Sureanu, putem urmari limita nordica pe culmea principala spre Poiana Muierii(sa la 1665 m alt.), apoi pe paraul Sterminosul pana la gura vaii Voievodului (820 m alt). De aici, spre vest , limita se intinde de:a lungul Jiului de Est, rau care atinge localitatile Cimpa, Lonea si Petrila. Imediat la vest de Petrila, hotarul Parangului porneste spre sud.
Jiul de Est trece prin Petrosani si prin Liverzeni ; la Iscroni(556 m alt.) se uneste cu Jiul de Vest si formeaza Jiul. Imediat dupa intrarea in gatlejul defileului, Jiul strabate un prim sector salbatic : Strambuta: Surduc. La jumatatea defileului, el atinge punctual Lainici(420 m alt.), iar la iesirea din defileu(300 m alt.) trece pe langa Bumbesti, parasind zona Montana. De la Bumbesti, limita sudica a Parangului se desfasoara pe o directie aproximativa vest:est, putin la nord de localitatile Stancesti, Crasna, Carpinis, Radosi, Novaci, Cernadia, Baia de Fier, Polovragi. Din valea Oltetului, hotarul estic se intinde spre nord, pana la Curmatura Oltetului(1615 m alt.), situata pe creasta principala. Limita continua spre nord pe paraul Curmaturii spre lacul de baraj Petrimanul, in valea Latoritei(1130 m alt.). Limita turistica de nord a muntilor Parang se intinde Latorita, pe la lacul Galbenul(1304 m alt.), apoi pe la Cascada Dracului(1450 m alt.). Dupa ce atinge izvorul Latoritei (1820 m alt.), iese in saua Stefanul(1910 m alt.), pe creasta, in zona de legatura cu muntii Latoritei. Conventional vom urma firul drumului national 675 C (nemodernizat) in coborare spre Obarsia Lotrului(1320 m alt) si apoi in urcus pe valea Pravatul, pana in pasul Tartarau.