Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

INFORMATII GENERALE ASUPRA MUNICIPIULUI BUCURESTI - VALORI ISTORICE SI CULTURALE

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Filanda - Lacurile Finlandeze, Litoralul Finlandez
Muntii Padurea Craiului - RETEAUA HIDROGRAFICA, VEGETATIA SI FAUNA
PREZENTAREA PARCULUI NATURAL PIATRA CRAIULUI
Romania-prezentare monografica - Dunarea, Marea Neagra, Nistru
STATIUNEA PREDEAL
DIASPORA ROMANEASCA DIN OLANDA
LACU SARAT
Test geografie- clasa a IX-a
BAILE HERCULANE
Delta Dunarii - Excursii si Trasee turistice


INFORMATII GENERALE ASUPRA MUNICIPIULUI BUCURESTI

Capitala Romaniei este situata in partea centrala a Campiei Romane, pe malurile Dambovitei, la 70-90 m altitudine.




Avand 5, 4% din populatia tarii, capitala contribuie cu 21% la PIB-ul national, iar 20 % din IMM-urile romanesti sunt inregistrate aici, in capitala fiind atrasa marea majoritate din totalul investitiilor straine.

1. VALORI ISTORICE SI CULTURALE

In Municipiul Bucuresti se afla o serie de imobile aflate in administrarea institutiilor de cultura subordonate C.G.M.B. si intrate in categoria cladirilor monumente istorice si de arhitectura.

Teatre: C. Nottara, Odeon, Teatrul de Revista C. Tanase, Teatrul Casino Cabaret, Teatrul Tandarica, Universitatea Populara “Ion I. Dalles”, Evreiesc de Stat.

Muzee: Palatul Sutu, Colectia Ligia si Pompiliu Macovei, Muzeul Severeanu, Casa Cesianu, Muzeul Fr. si Cecilia Storck, Muzeul Gh. Tatarascu, Muzeul Th. Aman, Muzeul Pr. Dr. Victor Babes, Muzeul Cornea Medrea, Muzeul C.C. si C.I. Nottara, Casa N. Minovici, Observatorul Astronomic – Amiral Vasile Urseanu, Palatul Voievodal Curtea Veche, Muzeul Prof. Dr. Gh. Marinescu, Ateliere Creatie.

Biblioteci metropolitane: Bibliotecile publice situate pe strazile Carol, Coltea si Popa Soare.

DESCRIEREA MUNICIPIULUI BUCURESTI

CARACTERISTICI FIZICE SI GEOGRAFICE

Municipiul Bucuresti este situat in partea central estica a Campiei Romane, la intersectia unor mari axe nationale de infrastructura. Municipiul Bucuresti reprezinta cel mai important centru economic, cultural, administrativ si politic, concentrand cea mai mare parte a activitatilor cu productivitate ridicata si a institutiilor administrativ-politice de interes national si international din Romania.

Extinderea si dezvoltarea capitalei Romaniei nu s-a realizat insa in legatura cu capacitatea de suport a mediului, ceea ce a determinat aparitia in interiorul si in proximitatea ei a numeroase zone disfunctionale.

CADRUL NATURAL

Caracteristici geologice

Din punct de vedere geologic, in fundamentul zonei cuprinse in cadrul municipiului Bucuresti se disting formatiuni de varsta precambriana cutate si metamorfozate ce apartin Platformei Moesice.

Peste acestea se regrupeaza depozite sedimentare de calcare, marne si gresii in facies lacustru si fluviatil, de varsta mezozoica si neozoica. Aceste depozite ating grosimi ce depasesc 1 000 m (forajul realizat la Filaret, care pana la 1 008 m adancime nu a atins fundamentul) si prezinta o inclinare usoara catre nord.

Cele mai recente formatiuni sunt cele cuaternare, reprezentate prin stratele de Fratesti (trei orizonturi de pietrisuri si nisipuri separate de argile), peste care urmeaza un complex marnos din pleistocenul mediu ce creste in grosime de la S (20 m) la N (peste 100 m), apoi complexul nisipurilor de Mostistea (10-50 m grosime), argile si argile nisipoase, orizontul pietrisurilor si nisipurilor de Colentina.

Caracteristica esentiala a substratului geologic este data de prezenta sedimentarului, reprezentat prin depozite leossoide, care acopera intreaga regiune, cu grosimi ce variaza intre 5 si 15 m. Sub patura de loess se afla un strat de nisipuri si pietrisuri (pleistocene superioare), dispuse pe un pat argilos intr-o structura torentiala incrucisata, care cantoneaza straturi de apa freatica. De asemenea, in luncile Dambovitei si Colentinei apar depozite de lunca, in cadrul carora dominante sunt nisipurile si pietrisurile.

Importanta cea mai mare pentru urbanism o reprezinta suportabilitatea depozitelor sedimentare pentru constructii de mare anvergura. Astfel, depozitele loessoide pot ridica mari probleme, intrucat de acestea se leaga aparitia tasarilor ce contribuie la cresterea costurilor de amenajare si intretinere a obiectivelor economice, sociale sau a locuintelor private. La acestea se adauga riscurile seismice, care pot genera probleme serioase la nivelul suprafetelor construite si a infrastructurilor, municipiul Bucuresti constituindu-se intr-o zona seismica importanta prin impactul pe care il pot avea cutremurele asupra comunitatilor umane si activitatilor economice.

Dintre elementele de favorabilitate, pot fi mentionate nisipurile si pietrisurile din orizonturile de suprafata care au fost utilizate ca materiale de constructii.

Relieful

Teritoriul aferent municipiului Bucuresti se suprapune peste sectorul central al Campiei Vlasiei, denumit Campia Bucurestiului. Ea este o campie tabulara, cu inclinare slaba pe directia NV – SE. Singurele denivelari mai importante sunt determinate de fruntile de terasa ale Dambovitei si Colentinei, de crovuri si relieful antropic.

Campia Bucurestiului cuprinde trei sectoare cu caracteristici distincte: Campul Otopeni (situat la nord de Valea Colentina), Campul Colentina (situat intre Valea Colentina si Valea Dambovitei) si Campul Cotroceni-Berceni (situat la sud de Valea Dambovitei).

Campul Otopeni se suprapune peste nordul municipiului Bucuresti (nordul cartierului Colentina, Baneasa, Pipera), fiind caracterizat prin altitudini de 85-90 m, prin frecventa ridicata a vaiugilor (fragmentarea reliefului este de 0,5 km/km2) si a crovurilor si prin cresteri locale ale pantei (valori frecvente de 10 0).

Campul Colentinei acopera circa 36 % din teritoriul municipiului Bucuresti si se caracterizeaza prin altitudini ce variaza intre 88,9 m in Piata Presei Libere, 87 m la Academia de Stiinte Agricole si Silvice, 85 m pe Strada Turda si Piata Dorobantilor, 80 m in Piata Gemeni, 77 m in Piata Alba Iulia si 55 m la Catelu. Denivelarile mai importante (8-12 m) apar in fostele zone de extractie a materialelor de constructie (Titan, Pantelimon, Damaroaia), dar si spre vaile Colentina si Dambovita.

Campul Cotroceni - Berceni inregistreaza o inclinare usoara NV - SE, cu valori de 80-90 m in zona cartierelor Drumul Taberei si Progresul si 70-75 m in zona Vacaresti - Berceni. Variatiile de inaltime sunt determinate de vaiugi, tasari si interventii antropice.

Semnificative in geomorfologia municipiului Bucuresti sunt vaile Colentina si Dambovita, care s-au constituit in importanti factori modelatori ai peisajului acestui spatiu. Astfel, Valea Colentinei are un coeficient de meandrare specific zonelor de campie (1.5), latimea vaii fiind de 600-1500 m.

Amenajarile antropice din lungul Vaii Colentina au schimbat aspectul tipic al raurilor de campie (frecventa ridicata a zonelor mlastinoase, ostroavelor, popinelor) si au modificat semnificativ modul de evolutie a vaii.

Ca si in cazul Vaii Colentinei si Valea Dambovitei a suferit rectificari semnificative, in peisajul actual observandu-se doar formele mai impunatoare: popinele Dealul Mitropoliei, Dealul Radu Voda etc..

In prezent, datorita densitatii mari de constructii si a diverselor amenajari urbanistice, valorile hipsometrice ale reliefului municipiului Bucuresti au fost puternic modificate, astfel incat se disting cu greutate aspectele microreliefului actual. De altfel, nivelarea repetata prin utilizare agricola initial si apoi prin dezvoltarea platformelor industriale, a spatiilor rezidentiale si a cailor de comunicatie adiacente a modificat toate denivelarile naturale (vaiugile, crovurile). De asemenea, lucrarile hidrotehnice realizate pe raurile Dambovita si Colentina au schimbat semnificativ dinamica reliefului.

Astfel, in secolul al XIX-lea, Dambovita avea un curs sinuos, acompaniat de albii secundare ca Dambovicioara (sub Dealul Mitropoliei), Garlita (aval de gradistea Radu Voda) si Brosteni (sub Dealul Piscului). Ele alimentau sau se scurgeau din lacurile ramase in vechile meandre, ca cele din Cismigiu, Carol, Tineretului, amenajate ulterior sau Tabacariei, Tarca, Dudescu etc. disparute. Inundatiile foarte mari care aveau o frecventa de 9-10 pe secol au impus rectificarea, adancirea si canalizarea Dambovitei (initial intre 1868-1900, iar ulterior intre 1970-1987), relieful minor al luncii fiind puternic aplatizat.

Pe Valea Colentinei, iazurile existente au fost extinse, amenajate si transformate in lacuri de agrement, modificand substantial regimul de scurgere natural.

La Crangasi si Fundeni, dupa asanarea terenurilor umede si mlastinoase, lunca a fost inaltata cu un strat de umplutura gros de 0,5-2 m, realizandu-se veritabile platforme de acumulare antropice.

De asemenea, fruntile teraselor au fost puternic modificate pentru atenuarea pantelor, nefavorabile amplasarii suprafetelor construite. Astfel, rambleurile si debleurile (Soseaua Cotroceni, Bd. Elisabeta, Calea Serban-Voda, Calea Vacarestilor) au modificat local pantele, in special pentru obtinerea unor pante favorabile autovehiculelor.

La acestea s-au adaugat lucrarile de amenajare a parcurilor (Herastrau, Tineretului, Titan etc.) si a lacurilor (lacul de meandru Tineretului, Cismigiu, Circului etc.), care au contribuit prin lucrarile de nivelare, sapaturi sau umplerea fostelor cariere la schimbarea aspectului reliefului initial. De altfel, fostele cariere de lut, nisip sau pietris (circa 30 mentionate la inceputul secolului al XX-lea in nordul si estul municipiului Bucuresti) au modificat netezimea reliefului, unele dintre ele fiind reamenajate (Complexul sportiv Dinamo, Parcul Circului, Parcul Bazilescu, Parcul Floreasca, Parcul Titan).

Modelarea antropica a reliefului s-a accentuat prin construirea unor ample spatii construite (Palatul Parlamentului, Televiziunea etc.), care au modificat semnificativ configuratia acestuia.

Microrelieful antropic mai este reprezentat de mici movile rezultate din depozitarea necontrolata a deseurilor menajere sau a molozului din constructii (in special in spatiile virane dintre unitatile industriale), cu caracter temporar.

Din punct de vedere al mediului, relieful municipiului Bucuresti, prin morfologia si morfometria sa, favorizeaza dispersia noxelor in atmosfera si nu reprezinta un factor care sa contribuie la acumularea noxelor in atmosfera.

Astfel, relieful se constituie in suport pentru toate activitatile antropice, fiind unul din factorii importanti ce are reflectare in tipul si dimensiunea activitatilor si amenajarilor antropice.

Conditii climatice

Municipiul Bucuresti este situat in sudul tarii, facand parte integranta din Campia Romana si anume din subunitatea acesteia, Vlasia. Clima acestei zone este temperat continentala cu usoare nuante excesive.

Suprafata activa subiacenta a orasului Bucuresti, total diferita de cea a campiei, modifica valoarea tuturor parametrilor climatici. Fiind cel mai mare oras al tarii, Bucurestiul se caracterizeaza prin cel mai pregnant climat urban din Romania. Suprafata activa, in cea mai mare parte creata de om, are o structura deosebit de complexa: cladiri cu inaltimi diferite, unitati industriale, suprafete lacustre si spatii verzi, reteaua stradala cu dimensiuni si orientari diferite etc., care determina numeroase micro si topoclimate urbane.

Temperatura aerului

Din punct de vedere termic, Bucurestiul apare ca o insula de caldura urbana. Aceasta rezulta din combustibilii arsi in oras, din incalzirea excesiva a suprafetelor de asfalt, caramida etc. ca si din marea aglomerare de populatie.

Temperatura medie lunara pune in evidenta contraste termice intre cele doua anotimpuri extreme. In ianuarie temperatura medie in centrul orasului este de -2.6oC (la statia Bucuresti -Filaret), iar la statia Bucuresti - Baneasa de -3.0 oC.

Temperatura medie a lunii iulie este cea mai mare in centrul orasului (22.8 oC la Bucuresti - Filaret) si mai redusa spre periferie (Bucuresti-Baneasa 22.4 oC si Bucuresti - Afumati 22.1 oC).

Diferentele termice dintre centrul orasului si periferie sunt cele mai evidente in luna august, cand ajung la 10 C.

In interiorul orasului se inregistreaza diferente termice mari, intre suprafetele impadurite si cu lacuri fata de suprafetele cu cladiri dense, care uneori depasesc 2 oC.

Temperatura medie anuala scade si ea din centrul orasului (11.0 oC la Bucuresti - Filaret) spre periferia acestuia (10.5 oC la Bucuresti - Baneasa) si in judetul Ilfov.

Temperaturile extreme absolute reprezinta valori instantanee, unice, care se produc la un moment dat. Aceste valori dau indicatii asupra limitelor extreme posibile maxime si minime, intre care pot avea loc variatiile neperiodice ale temperaturii aerului.

Relieful de campie, intins si relativ uniform, favorizeaza continentalizarea maselor de aer, ceea ce duce la schimbarea caracteristicilor lor termice si la adancirea contrastelor termice dintre zi si noapte, iarna si vara etc.. In al doilea rand pozitia geografica a judetului Ilfov la intersectia invaziilor de aer rece, continental arctic sau polar cu cel fierbinte continental tropical, determina cele mai mari contraste dintre iarna si vara. In asemenea situatii amplitudinile termice absolute cresc foarte mult.

Temperaturile maxime absolute au atins 42.4 oC la Bucuresti - Filaret, 42.2oC la Bucuresti-Baneasa si 41.1 oC la Bucuresti - Afumati la data de 5 iulie 2000.

Temperaturile minime absolute au coborat sub -30 oC astfel: -32.2 oC la Bucuresti-Baneasa, -30.0oC la Bucuresti - Filaret, la data de 25 ianuarie 1942 si -30.21 oC la Bucuresti - Afumati la data de 6 februarie 1954.

In raport cu temperaturile extreme, amplitudinea absoluta a atins valori de peste 70 oC (74.4 oC la Bucuresti-Baneasa, 72.4 oC la Bucuresti - Filaret).

Valorile orare ale temperaturii aerului sunt influentate atat de conditiile de circulatie a aerului, cat si de caracteristicile suprafetei active, in raport cu care se produce incalzirea si racirea acestuia in cursul celor 24 de ore.

In luna ianuarie cele mai scazute valori medii ale temperaturii orare atat la statia meteorologica Bucuresti-Baneasa, cat si la statia Bucuresti - Filaret se instaleaza dupa rasaritul soarelui, in jurul orei 8, fiind de -4.4 oC si respectiv -3.8 oC. Cele mai ridicate valori la ambele statii se produc la orele 15, atingand 0.2, 0.4 oC.

In luna iulie se constata o descrestere a valorilor pana in jurul orei 5, dupa care curba devine ascendenta atingand valoarea maxima la ora 15 cand radiatia solara incepe sa scada din nou in intensitate (26.9 oC Bucuresti-Baneasa, 27.4 oC Bucuresti - Filaret).

Regimul termic este bine completat de frecventa zilelor cu diferite temperaturi caracteristice. Astfel, in cursul unui an, se remarca, in medie, nopti geroase, zile de iarna si zile cu inghet mai putine in oras, crescand spre periferia acestuia, iar zilele tropicale, zilele de vara si noptile tropicale mai numeroase in oras si mai reduse spre periferia acestuia.

Umezeala relativa a aerului reprezinta cantitatea de vapori de apa continuta intr-o unitate de masura a volumului de aer. Umezeala aerului se datoreaza advectiilor aerului maritim – tropical si mediteranean cald si umed, care se produc indeosebi iarna, ca si celor oceanice, mai frecvente vara. La acestea se mai adauga si evaporatia de pe suprafata raurilor, a lacurilor, terenurilor irigate, luncilor umede si evapotranspiratia plantelor si a solului.

Media multianuala a umezelii relative are valori ce creste din centrul orasului spre periferie: Baneasa si Filaret 75%, Afumati 77%.

Cele mai mici valori ale umezelii relative caracterizeaza lunile de vara, cu deosebire iulie, fiind sub 70%. Cele mai mari valori caracterizeaza lunile de iarna, indeosebi decembrie, fiind de 85-90%. Teritorial, umezeala relativa variaza mult de la un loc la altul in raport cu structura suprafetei active.

Ca urmare a marilor variatii de temperatura, umezeala relativa poate creste sau scade foarte mult in cursul unei zile. Astfel, se inregistreaza un maxim dimineata cand are loc un minim de temperatura, si un minim la amiaza cand are loc un maxim de temperatura.

Umezeala ridicata a aerului de pe unele suprafete este pusa in evidenta si de fenomenul de ceata.

Anual, se produc in medie, 50-60 zile cu ceata, mai numeroase fiind pe suprafetele lacurilor si ale raurilor. In orasul Bucuresti se produce mai ales “ceata urbana”, ca urmare a poluarii atmosferei cu fum, funingine, praf, gaze de esapament etc..

Precipitatiile atmosferice constituie una dintre cele mai importante caracteristici ale climei, care se reflecta in cea mai mare masura in peisajul geografic si in economia agricola a unei regiuni.

Cunoasterea cantitatii de precipitatii, a regimului anual si multianual, a variabilitatii acestora de-a lungul timpului, a frecventei formei si intensitatii cu care cad, prezinta un deosebit interes practic, aplicativ si teoretic in scopul folosirii complexe ca rezerva de umezeala a solului, ca sursa de alimentare a raurilor si pentru preintampinarea si combaterea efectelor lor negative.

Asezarea la periferia influentelor anticiclonului asiatic si a cicloanelor oceanice si mediteraneene, teritoriului municipiului Bucuresti ii sunt specifice precipitatiile de tip frontal si convectiv.

Din datele pluviometrice de la statiile si posturile meteorologice de pe teritoriul Municipiului Bucuresti rezulta ca media multianuala a cantitatilor de precipitatii variaza intre 550-593 mm anual, cele mai mari cantitati producandu-se deasupra orasului Bucuresti, unde cantitatea de aerosoli este mai mare ca urmare a industrializarii.

In cursul anului se inregistreaza un maxim de precipitatii in iunie, cu acelasi regim de variatie teritoriala, valori mai mari in oras (Bucuresti - Filaret 86 mm), si mai reduse spre periferie (Bucuresti-Baneasa 84 mm, Bucuresti - Afumati 83 mm).

Luna cu cele mai mici cantitati de precipitatii este februarie cand se produc ceva mai mult de 1/3 din valoarea maximului pluviometric (Bucuresti - Filaret 33 mm, Bucuresti-Baneasa 32 mm si Bucuresti - Afumati 31 mm). Cauza acestora o constituie persistenta tipului anticilonic de circulatie atmosferica.

Valori foarte apropiate de cele din luna februarie sunt si in luna martie, fapt ce determina uneori seceta de la sfarsitul iernii si inceputul primaverii care aduce prejudicii culturilor agricole.

Aportul principal de apa la volumul mediu multianual il dau precipitatiile din sezonul cald al anului, ca urmare a advectiilor maselor de aer umed ce vin dinspre Oceanul Atlantic, si a proceselor termo - convective, care produc ploile cu caracter torential insotite uneori si de grindina. Ploile torentiale se produc mai ales deasupra Bucurestiului, unde convectia termica este mai puternica. In Bucuresti, in raport cu directia de advectie a maselor de aer cat si cu convectia termica, precipitatiile se repartizeaza neuniform, producandu-se diferentiat sau numai pe unele areale.

In sezonul rece al anului, datorita frecventei mari a maselor de aer continental-uscat si a slabirii convectiei termice, cantitatea de apa scade substantial.

Cantitatile maxime de precipitatii cazute in 24 de ore reprezinta o caracteristica importanta a regimului precipitatiilor din municipiul Bucuresti, ca de altfel din toata partea estica a Campiei Romane.

Frecventa mare a acestor precipitatii in special in semestrul cald subliniaza caracterul continental al acestei clime a tarii. Ele sunt generate de o umezeala absoluta mare a aerului, de o activitate frontala mai intensa si de convectia termica, care stimuleaza dezvoltarea norilor si intensificarea precipitatiilor.

Cele mai ridicate maxime in 24 de ore au depasit 100 mm la statiile: Bucuresti - Filaret, 136 mm la data de 17 iunie 1910, Bucuresti-Baneasa 107.7 mm la data de 15 iulie 1954 si Bucuresti Afumati 107.3 mm la data de 20 august 1949.

Numarul zilelor cu precipitatii (>0.1 mm in cursul anului nu este constant de la o luna la alta. In general, el are o variatie care se aseamana, intr-o oarecare masura, cu mersul anual al cantitatilor lunare de precipitatii.

Lunile care au cel mai mare numar de zile cu precipitatii sunt Mai si Iunie, iar cele mai putine zile se inregistreaza in Septembrie si Octombrie. In zona de campie unde este situat judetul Ilfov, frecventa medie multianuala a precipitatiilor este sub 100 zile. Exceptie face zona orasului Bucuresti unde numarul anual depaseste 110 zile.

Vantul, ca si ceilalti parametri climatici este influentat de circulatia generala a atmosferei, dar si de diferite obstacole care se gasesc in vecinatatea suprafetei terestre si care au inaltimi reduse (paduri, asezari omenesti etc.). Directia predominanta din care bate vantul in judetul Ilfov si Bucuresti este NE (23% la Bucuresti-Baneasa), urmata de cele de SV (15%).



In cursul anului, directia vantului se modifica foarte putin de la un anotimp la altul, in functie de schimbarile circulatiei generale a atmosferei, de la iarna la vara si invers.

In general, se mentine cam aceeasi situatie a vanturilor dominante, fiind putin modificata frecventa acestora. In Bucuresti directia vantului poate varia in functie de orientarea strazilor, largimea bulevardelor si soselelor, pozitia pietelor etc..

Directiei nord-est ii revin si cele mai mari viteze medii anuale: viteze 3.9 m/s la Bucuresti-Baneasa, urmata de directia est: 3.6 m/s.

Orasul influenteaza si asupra vitezei vantului. Astfel, in oras, cea mai mare frecventa anuala o au vanturile cu viteze mici sub 1 m/s.

Un fenomen specific climei orasului Bucuresti il constituie circulatia locala de tip briza, care ia nastere datorita incalzirii diferentiate a orasului comparativ cu campia limitrofa. O circulatie locala a aerului se realizeaza chiar in cadrul orasului intre partile insorite (strazi cu astfalt, piete) si cele umbrite (parcuri, lacuri de agrement), cu conditia ca timpul sa fie calm si soarele sa straluceasca puternic.

Elemente de hidrografie si hidrogeologie

Din punct de vedere hidrologic si hidrogeologic, municipiul Bucuresti se suprapune peste bazinul hidrografic Arges, principalele cursuri de apa care strabat zona fiind Dambovita si Colentina.

Dambovita este cel mai important afluent al Argesului, avand un debit mediu la varsare de 17 m3/s, influentat evident si de deversarile de ape uzate menajere, industriale si pluviale ale municipiului Bucuresti. Astfel, debitul Dambovitei este suplimentat la Arcuda si Rosu prin trei apeducte care transfera o parte din apele Argesului pentru a acoperi necesarul de apa al municipiului Bucuresti.

De asemenea, principalul afluent al Dambovitei in acest sector, Colentina, preia o parte din debitele Ialomitei pentru mentinerea amenajarilor lacustre de pe cursul sau. In cazul Dambovitei, regimul scurgerii pe teritoriul municipiului Bucuresti a fost complet modificat prin realizarea Lacului Ciurel si a canalului colector A0.

Colentina, al doilea rau ca importanta care strabate zona, afluent al Dambovitei, prezinta un curs amenajat in totalitate, pe teritoriul municipiului Bucuresti gasindu-se lacurile Grivita (53 ha), Baneasa (40 ha), Herastrau (77 ha), Floreasca (80 ha), Tei (82 ha), Plumbuita (40 ha) si Fundeni (402 ha). In afara acestora, sunt cunoscute lacurile antropice (unele reprezinta modificari ale lacurilor naturale) din parcurile Cismigiu, Tineretului, Circului, Titan, Bailescu etc., majoritatea cu rol peisagistic si de agrement.

In cadrul perimetrului analizat apele subterane sunt in stransa legatura cu caracteristicile morfologice si constitutia geologica a subsolului. Adancimea la care se gaseste panza de apa freatica variaza in general in functie de caracteristicile reliefului si a depozitelor acvifere. Spre nord, in lunca Dambovitei, apele freatice se gasesc intre 0 si 3 m, iar in zona de interfluviu, partea centrala si de sud a zonei analizate, intre 7 si 30 m.

Panza de apa freatica se afla in baza depunerilor de loess si loessoide (- 20 m si – 30 m) si din ea se alimenteaza cu apa potabila platformele industriale si locuintele care nu sunt racordate la reteaua de alimentare.

S-a putut delimita un strat de apa freatica de adancime medie (-20…-30 m), situat intr-un orizont de nisipuri de grosimi considerabile, care furnizeaza o apa buna din punct de vedere calitativ si un strat acvifer de mare adancime, care se desfasoara la baza complexului marnos ce dispune de cantitati insemnate de ape, cu calitate buna.

Din cercetarile efectuate pe foraje adanci au rezultat urmatoarele acvifere:

acviferul cantonat in pietrisurile inferioare (Fratesti) este reprezentat prin trei orizonturi acvifere corespunzatoare celor trei orizonturi de nisipuri. Apa din aceste panze are un puternic caracter ascensionar, iar debitul este de 60-80 mc/ora;

acviferul cantonat in orizontul de nisip care are ca pat impermeabil complexul lacustru si ca acoperis complexul argilelor intermediare. Acest acvifer comunica cu orizontul freactic cantonat in Pietrisurile de Colentina;

orizontul freatic cantonat in Pietrisurile de Colentina, fiind direct influentat de apele de precipitatii si de raurile Dambovita si Colentina.

Complexul acvifer freatic de mica adancime este localizat in baza depozitelor loessoide si a pietrisurilor de Colentina. In cazul stratului acvifer din baza depozitelor loessoide acesta are o grosime de 5-10 m, dispunand de capacitati de debitare reduse datorita compozitiei granulometrice.

Alimentarea stratului acvifer se face direct din apele pluviale sau din raul Colentina. In cazul stratelor cantonate in Pietrisurile de Colentina, datorita adancimilor reduse la care se afla, este recomandabila utilizarea lor doar in scop industrial. Pietrisurile de Colentina sunt formate din pietrisuri marunte cu nisipuri si sunt intalnite intre 12-19 m si intre 30-38 m.

Complexul acvifer de medie adancime este situat in nisipurile de Mostistea si este prezent intre 41-77 m. Capacitatea de debitare variaza intre 2-8 l/s functie de caracteristicile locale.

Resursele de apa din municipiul Bucuresti satisfac doar in parte necesarul populatiei si activitatilor antropice, deficitul fiind completat din raul Arges si din apele subterane din partea sud vestica si vestica a orasului. De altfel, din punct de vedere calitativ, apele de suprafata si apele freatice din orizonturile superioare nu permit utilizarea pentru consumul populatiei sau pentru activitati economice si sociale.

Conditii pedologice

Solurile initiale din cadrul intravilanului existent s-au format si au evoluat in stransa legatura cu factorii de mediu si au fost modificate profund de cei antropici. Conditiile naturale de relief, roca, clima si vegetatie au dus la formarea in zona a solurilor brun-roscate din clasa solurilor argiloiluviale.

Materialele parentale pe care s-au dezvoltat solurile din acest sector sunt reprezentate de depozite loessoide (alcatuite din prafuri argiloase, slab nisipoase, cenusii-galbui, cu grosimi de 10-20 m).

Modificarile antropice puternice datorate constructiilor de diferite tipuri (locuinte, platformele industriale, caile ferate, reteaua de drumuri etc.), au determinat destructurarea profilului de sol initial si aparitia asa-numitelor „protosoluri antropice” sau „soluri de umplutura” (din clasa solurilor neevoluate, trunchiate sau desfundate).

Ceea ce caracterizeaza protosolurile antropice din perimetrul urban al municipiul Bucuresti este prezenta pe profil a diferitelor materiale de constructie (resturi de caramizi, nisip, resturi de zidarie).

Existenta diferitelor materiale bogate in calciu face ca aceste soluri sa se incadreze in clasa solurilor slab bazice, in timp ce solurile brun-roscate sunt soluri slab acide-neutre.

Protosolurile antropice, spre deosebire de solurile brun-roscate ce au format invelisul edafic initial, sunt nestructurate, cu o slaba activitate microbiologica, fara un orizont biologic activ bine definit, utilizarea lor ca suport pentru spatii verzi necesitand costuri suplimentare, toate acestea adaugandu-se costurilor totale de mediu.

O alta faza in degradarea solurilor din mediul urban a inceput o data cu industrializarea masiva si intensificarea traficului rutier care determina poluarea chimica a solurilor prin incorporarea de elemente chimice cu caracter toxic. Incarcarea solului cu astfel de elemente (metale grele, sulf etc.) degradeaza insusirile fizice, chimice si biologice contribuind la reducerea capacitatii productive a acestora.

In cadrul municipiului Bucuresti, invelisul edafic cuprinde atat soluri brun-roscate aflate in diferite stadii de degradare, corespunzand sectoarelor de terenuri virane si parcuri, cat si protosoluri antropice care detin cea mai mare parte din teritoriu.

In perimetrul analizat solurile cunosc cele mai diverse folosinte, de la terenuri virane, gradini de legume, spatii verzi, la diferite categorii de constructii (locuinte, unitati industriale, spatii comerciale, depozite, cai de comunicatie).

O caracteristica a zonei este degradarea solurilor prin acoperirea cu placi de ciment sau depozitarea deseurilor de diferite proveniente.

Vegetatia si fauna

Asemenea celorlalte componente ale cadrului natural, dar evident intr-o masura mai mare, vegetatia si fauna din zona municipiului Bucuresti au suferit importante schimbari datorate actiunii antropice. Cel mai elocvent exemplu in acest sens este oferit de restrangerea treptata a padurilor ce ocupau odinioara aproximativ tot perimetrul orasului si din care astazi au mai ramas doar petice restranse (Baneasa, Tunari, Andronache etc.).

Teritoriul municipiului Bucuresti se afla in zona padurilor nemorale care era caracterizata prin:

padurea de cer (Quercus cerris) si garnita (Quercus frainetto), care ocupa odinioara mare parte din arealul municipiului Bucuresti;

padurea de tip sleau de campie alcatuita din stejar pedunculat (Quercus robur), cer (Quercus cerris), tei (Tilia tomentosa), carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestris) etc., localizata in sectoare din nordul si estul orasului.

Zona silvostepei, situata mult mai la est, nu are decat o proiectie prin elementele care atesta gradul de antropizare a vegetatiei naturale initiale. Urme ale acestor paduri nu se regasesc azi, extinderea in secolele XVII-XIX a suprafetelor agricole si apoi a celor construite, contribuind la indepartarea vegetatiei initiale.

In prezent, vegetatia initiala a fost inlocuita aproape in totalitate, locul acesteia fiind luat de spatii construite, terenuri virane, cai de comunicatie, spatii verzi etc. Spatiile verzi cuprind specii de plante care s-au adaptat la climatul urban. Astfel, in alcatuirea acestora intra specii caracteristice zonei silvostepei (Quercus sp., Tilia sp.), cat si o serie de specii alohtone care s-au adaptat la climatul urban (stejarul rosu american, frasinul, tuia, pinul, molidul, magnolia etc.).

Fauna initiala, a carei distributie este strans legata de vegetatie, a disparut din arealul municipiului Bucuresti. S-au dezvoltat specii antropofile, cum sunt: vrabia, cioara, mierla, turturica. Depozitele necontrolate de deseuri si baltile colmatate cu deseuri de diferite tipuri reprezinta focare de inmultire si raspandire pentru sobolani, muste, tantari etc. (C. Drugescu, 1999).

2.2. CARACTERISTICI ADMINISTRATIVE SI ECONOMICE

Harta administrativa a Municipiului Bucuresti

Municipiul Bucuresti este cel mai important centru politic, economic si cultural-stiintific al tarii, fiind impartit in sase sectoare administrative dispuse radial, pornind din centru si latindu-se catre exterior. Orasul are o suprafata de 238 km2 si o populatie de 1.927.559 locuitori (la nivelul anului 2004), densitatea fiind de 8107,6 locuitori/km2.

Densitatea bruta a locuitorilor:

in teritoriul administrativ - 9895 loc/Km2 (existent 8.881 loc/Km2);

in teren intravilan - 100 loc/Km2 (existent 103 loc/Km2).

DISTRIBUIREA POPULATIEI PE SECTOARE SI PE SEXE

Sector

Masculin

Feminin

Total

Pondere(%)

Total



Sursa datelor: Institutul National de Statistica, 2004.

In municipiul Bucuresti la nivelul anului 2003, populatia activa era de 991.000 persoane, din care: populatia ocupata - 906.000 persoane, iar someri - 85.000 de persoane.

STRUCTURA POPULATIEI OCUPATE, PE ACTIVITATI ALE ECONOMIEI NATIONALE

ACTIVITATI ECONOMICE

TOTAL POPULATIE (mii persoane)

Agricultura, vanatoare si silvicultura
Pescuit si piscicultura
Industrie
Industrie extractiva
Industrie prelucratoare
Energie electrica si termica, gaze si apa
Constructii
Comert
Hoteluri si restaurante
Transport, depozitare si comunicatii
Intermedieri financiare
Tranzactii imobiliare si alte servicii
Administratie publica si aparare
Invatamant
Sanatate si asistenta sociala
Celelalte activitati ale economiei nationale

Sursa datelor : Institutul National de Statistica, Anuarul Statistic al Romaniei, 2004.

In municipiul Bucuresti, lungimea conductelor de distributie a gazelor naturale este de 1813 Km, lungimea conductelor de canalizare publica este de 1850 km, iar lungimea retelei de distributie a apei potabile este de 2185 Km.

2.3. ACTIVITATI INDUSTRIALE SI AGRICOLE

Nr.

crt.

Denumirea activitatii

Nr.

societati

Industria extractiva

Industria produselor primare

Industria energetica

Industria metalurgica, a constructiilor metalice si a produselor din metal

Industria de masini si echipamente

Industria de echipamente electrice si optice

Industria mijloacelor de transport

Industria usoara

Industria confectiilor

Industria pielariei

Industria lemnului, celulozei si hartiei

Productia de mobilier

Industria alimentara



Industria bauturilor si a tutunului

Agricultura si servicii specifice

Silvicultura, exploatare forestiera, piscicultura si servicii

Constructii

Comert cu ridicata

Comert cu amanuntul

Exportatori

Turism hoteluri si restaurante

Turism – agentii de turism

Transporturi

Tehnologia informatiei

Cercetare - dezvoltare

Servicii profesionale

Posta, curierat si telecomunicatii

Servicii generale

Servicii sociale

Servicii de colectat si reciclat deseuri

Mijloace de informare si publicitate

Edituri, tipografii, reproducerea inregistrarilor pe suporti

Alte domenii

Total 89.969

Sursa: Oficiul National al Registrului Comertului, 2003.

TERENURI DEGRADATE DATORITA DEPOZITELOR DE DESEURI MENAJERE SOLIDE SI A DESEURILOR INDUSTRIALE, DIN MUNICIPIUL BUCURESTI

Sector

Suprafete agricole degradate

(ha)

Total

Sursa datelor: Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale –

Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Bucuresti, 2004

La nivelul municipiului Bucuresti suprafata cultivata este de 2.456 hectare.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4353
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site