OLTENIA SUDICA

OLTENIA SUDICA

. Obiectivele unitatii de invatare nr.

Abordarea acestei unitati are urmatoarea menire formativ-educativa:

- descrierea unei entitati teritoriale grefata pe un suport fizico- geografic relativ omogen;

- exemplificarea rolului indicilor de favorabilitate naturala in optimizarea relatiilor spatiale;

- identificarea unui spatiu mental, cel oltean, cu trasaturi

caracteristice

_{Baza naturala de sustinere}

Uniformitate peisagistica determinata de relieful aplatizat de campie si dealuri joase.

Oltenia sudica se substituie ca topic unei regiuni fizico- geografice denumita Campia Olteniei, dar si partii centrale si sudice a provinciei istorice Oltenia. Argumentele pentru delimitarea ei ca entitate teritoriala de tip sistemic sunt:

- peisajul cu numeroase tente de omogenitate datorate reliefului jos, putin fragmentat si denivelat, climatului de campie cu variatii reduse, vegetatiei de stepa si silvostepa;

- prezenta unui spatiu mental bine inchegat, cu atribute de

specificitate si unicitate certe;

- existenta unui centru polarizator net detasat in raport cu celelalte orase;

- disfunctiile evidente care s-ar manifesta in cazul delimitarii

unei regiuni echivalente provinciei istorice susmentionata.

Limitele acestei regiuni sunt bine precizate pe trei laturi, cea sudica, de a lungul Dunarii, in est, unde Oltul o desparte de teritoriul polarizat de Bucuresti si in vest unde urmeaza partial lunca Dunarii, pana aval de Drobeta-Turnu Severin. Deosebit de ambigua este limita nordica, datorita sinusoidelor frecvente ale traseului sau generate de difluenta frecventa a vectorilor de gravitatie spre regiunea invecinata. Conventional ea poate fi fixata pe cumpana de ape ce desparte Depresiunea Targu Jiu-Campu Mare de dealurile Piemontului Getic.

Componenta naturala a sistemului regional este constituita,

in primul rand, din Campia Olteniei compartimentata in doua

Climat cald cu influente sud- vestice.

Dunarea, Jiul si Oltul - ca principali vectori hidrografici.

Stepa si silvostepa larg desfasurate.

subunitati Campia Bailestilor si Campia Romanatilor. Ca nota morfologica aparte semnalam dunele de nisip din zona Dabuleni- Segarcea fixate prin plantatii de pomi fructiferi si vita-de-vie. In partea nordica ea se ataseaza sectorului central si cel apusean al Podisului Getic reprezentat prin platformele Oltetului si Strehaiei (subdivizata, la randul ei, in platformele Husnitei si Balacitei). Un relief jos, cu altitudini ce nu depasesc 300 m care prin morfologia lui a facilitat atat o pedogeneza intensa, cat si o umanizare asemanatoare A treia unitate poate fi considerata Lunca Dunarii care incepe sa se contureze imediat ce fluviul evadeaza din stransoarea defileului largindu-se treptat pana la 2-5 km. Vechile sale balti si ostroave au fost transformate antropic, in majoritatea lor, in scopuri agricole.

Climatul se incadreaza altimetric celui de campie joasa, iar pozitia sudica a regiunii ridica temperatura medie anuala la peste

11ºC, verile fiind calduroase, primaverile timpurii, iar toamnele indelungate. Precipitatiile descresc de la vest la est, de la 650 la 5 0 mm (568 mm medie anuala la Craiova), odata cu cresterea indicelui de ariditate. Cea mai mare parte a regiunii se afla sub influenta maselor de aer submediteranean venite dinspre vest.

Resursele de apa sunt inmagazinate in retelele de suprafata, intre care fluviul Dunarea detine ponderea cea mai ridicata. Oltenia sudica este strabatuta axial de Jiu, iar la limita estica se afla Oltul. In perimetrul sau cele doua rauri primesc o serie de afluenti (Motru, Amaradia, Oltetul, Teslui). Direct in Dunare se varsa si Drincea sau Desnatuiul. Afluentii de ordin inferior au cursuri temporare, in perioadele secetoase scurgerea lor inceteaza.

Mari rezerve de apa sunt cantonate in structurile piemontane ale Podisului Getic, dar si in cele ale campiei propriu-zise, aceasta fiind considerata adesea ca un mare con de dejectie al Dunarii la debusarea sa in Depresiunea Getica. Partea sudica a regiunii se confrunta cu un deficit de apa ce trebuie asigurat prin aductiuni din Dunare sau raurile principale.

Vegetatia din platformele Strehaiei si Oltetului se compune din stejar termofil, cer si garnita, care formeaza unele dintre cele mai extinse si compacte asociatii. In campie apar asociatiile de silvostepa cu graminee si palcuri de stejar brumariu si pedunculat. Zavoaiele de lunca insotesc cursul raurilor mari si au in compozitia lor diverse specii de salcie plop, anin, sanger, soc. Tipice pentru regiune sunt elementele floristice submediteraneene precum: carpinita (Carpinus orientalis), scumpia (Cotinus coggygria), mojdreanul (Fraxinus ornus), ghimpele (Ruscus aculeatus).etc.

Compozitia faunei reflecta diversitatea biotopurilor existente. In zonele joase ale campiei predomina rozatoarele (harciog, popandau, orbete), prepelita, potarnichea, iepuri. In padurile de stejar vietuiesc mistretul, vulpea, pisica salbateca, fazanul. In sud-vestul regiunii a patruns vipera cu corn sau broasca testoasa de uscat (ambele specii submediteraneene).

Solurile alcatuiesc un degrade tipologic de la campie, unde predomina cernoziomurile si cernoziomurile levigate spre dealurile piemontane, cu soluri roscate si brun roscate, argiloase, in diferite

Hidrocarburi si terenuri agricole fertile.

grade de podzolire. In luncile raurile se extind solurile aluvionare dar

si cele hidromorfe. Pe dunele de nisip sau format psamosoluri.

Resursele naturale apartin combustibililor fosili, petrol si gaze, exploatate in Piemontul Getic (Vedea, Iancu Jianu, Bradesti). In partea nordica, intr-un teritoriu cu gravitatie difuza, cel al bazinului Motru, orientat atat spre nord, spre Targu Jiu, cat si spre sud, spre Craiova, se exploateaza carbuni inferiori, energetici, utilizati de marile termocentrale din suburbiile Craiovei. Importante pentru regiune sunt resursele agricole alcatuite din soluri profunde, fertile cu disponibilitati de utilizare pentru o gama variata de culturi. Potentialul turistic detine preponderent obiective antropice (biserici, manastiri, cule, muzee, monumente, obiceiuri, traditii, folclor).

_{Componenta demografica si de habitat}

Vechi vetre de civilizatie paleolitica si neolitica. Omogenitate etnica.

Conditiile naturale prielnice au favorizat umanizarea timpurie a teritoriului studiat. Dovezi paleolitice si mezolitice au fost descoperite la Brebeni, Farcasele, Ipotesti, Irimesti, Slatina, Izvoru, Ostrovu Mare, Vadastra. Au urmat culturile neolitice (Dudesti, Vinca si Vadastra) si cele din epoca metalelor (Salcuta, Verbicioara, Garla Mare, Basarabi) cu numeroase situri localizate intre bucla Dunarii, de la Ostrovu Mare, si Olt. Oltenia sudica se constituie, din punctul de vedere al dovezilor arheologice, intr-un teritoriu al continuitatii popularii si succesiunii culturilor de mare relevanta.

Raspandire populatiei este inegala in teritoriu. Partea nordica, unde campia se asociaza cu podisul generand complementaritate sub aspectul resurselor este mai dens populata ajungandu se, in unele areale la peste 110-120 locuitori/km². Dimpotriva exceptand zona municipiului Craiova, teritoriul campiei densitati demografice sub media pe tara. Populatia rurala pastreaza inca o usoara crestere desi fenomenul imbatranirii este vizibil. Structura etnica este covarsitor romaneasca, dintre minoritati numai cea tiganeasca fiind mai numeroasa.

Asezarile rurale apartin categoriilor de sate mici, mijlocii si mari, localizate de-a lungul raurilor, a arterelor de circulatie, in vecinatatea surselor de apa. In Piemontul Getic peste 60% din asezari se incadreaza in grupa satelor mici, sub 500 locuitori. Exista si un numar destul de insemnat de sate foarte mici, sub 100 locuitori, care se confrunta, datorita izolarii lor frecvente, cu depopularea. Satele din Campia Olteana au o structura adunata, poligonala, spre deosebire de satele din Podisul Getic unde aspectul linear sau tentacular se intalneste deseori. Densitatea asezarilor este mai mare in podis decat in campie, ajungand la 5-12 localitati/100 k²m, depasind astfel media pe tara (5,5 asezari/100 ² k mValoarea ei descreste de la est la vest si de la nord la sud, cea mai slab populata fiind fasia sudica, a campiei nisipoase. Satele mari ca premisa a viitoarelor orase, s-au dezvoltat de regula in vecinatatea centrelor urbane.

Profilul economic ramane cel agricol, cu diferite specializari pe subramuri, la care se adauga functii industriale (extractive) sau de

Craiova - un

"loc central" ilustrativ prin polarizarea sa.

servicii. De notat numeroasele asezari cu mosia amplasata in lunca Jiului si Oltului, dar si in zonele periurbane, care s-au specializat in cultura legumelor si zarzavaturilor destinate atat satisfacerii pietei regionale, cat si a cererii din alte regiuni ale tarii, indeosebi din Transilvania, unde conditiile pentru astfel de culturi sunt deficitare.

Orasele apartin, in proportie decisiva, asezarilor urbane mici, sub 0 000 locuitori (Strehaia, Filiasi, Vanju Mare, Segarcea, Scornicesti, Bailesti, Bals, Piatra Olt, Balcesti, Dragasani, Corabia, Caracal, Calafat, Draganesti Olt). Singurul oras mijlociu este Slatina care, desi este situat pe stanga Oltului, se racordeaza sistemului urban al Olteniei sudice. Atributiile polarizatoare revin municipiului Craiova ( 11 326 locuitori) care beneficiaza de o pozitie geografica deosebit de avantajoasa, de veritabil "loc central" al regiunii.

Test de autoevaluare

Dupa parcurgerea acestei unitati de invatare, puteti raspunde, in spatiul alocat, la urmatoarele intrebari:

1. Ce atribute structurale poseda sistemul teritorial al

Olteniei sudice?

Reliefati principalele trasaturi ale sistemului urban

regional

Comentarii la test veti gasi la sfarsitul acestei unitati de invatare

. Economia regiunii si perspectivele sale

Dezvoltarea regiunii a debutat dupa al doilea razboi mondial, anterior acestuia intreaga Oltenie, ca si Moldova dealtfel, fiind una din provinciile istorice ale tarii slab dezvoltate economico-social. Industria s-a afirmat in domeniul energetic prin construirea marilor termocentrale de la Turceni, Rogojelu si Isalnita ce valorifica

Economie structurata pe industrie si agricultura.

zacamintele de carbuni inferiori din bazinul Motru si Piemontul Getic. Ulterior s-au adaugat hidrocentrala Portile de Fier II construita pe Dunare in colaborare cu fosta Iugoslavie si o serie de mici hidrocentrale situate pe cursul inferior al Oltului in cadrul amenajarii sale complexe.

Centrul industrial principal este Craiova unde este concentrata o puternica industrie constructoare de masini (locomotive - cunoscuta intreprindere "Elecroputere"- masini agricole, avioane, automobile), industrie chimica, alimentara, textila, materiale de constructie, mobila. La Slatina se afla cel mai important centru de producere a aluminiului (pe baza aluminei obtinuta la Oradea si Tulcea), la Caracal si Bals se fabrica material rulant. Fabrici de zahar, aprovizionate cu materie prima obtinuta in regiune functioneaza la Craiova, Corabia si Calafat. Dragasaniul este un centru al vinificatiei, dar si al produselor din cauciuc. La Filiasi, Strehaia, Scornicesti functioneaza mici intreprinderi textile, alimentare sau ale constructiei de masini.

Agricultura are si aici o traditie milenara (a nu se uita obstacolele impuse, pe vremea dacilor, de catre lanurile de grau, in calea patrunderii ostilor lui Lisimah, nevoite a le culca cu sulitele). Campia Olteniei este unul din marile granare ale tarii. Se cultiva porumb, orz, sfecla de zahar, floarea soarelui, soia, plante furajere. In luncile umede si intens aluvionate ale Jiului, Oltului si Dunarii legumele gasesc conditii ideale de dezvoltare. Pe dunele de nisip din sudul aceleasi unitati de relief s-au extins culturile de vita de vie, la Segarcea, Plenita, Sadova si Dabuleni fiintand podgorii renumite. Unele dune au fost fixate si prin culturi de pomi fructiferi de climat mai cald (piersic, cais, cires, visin). Viticultura si pomicultura definesc profilul agricol al unor vaste teritorii din sudul Podisului Getic unde se afla cunoscuta podgorie a Dragasaniului. Aici, dintre pomii fructiferi, se cultiva intens marul, parul si prunul.

In zona Podisului Getic culturii plantelor mentionate anterior i se asociaza intr-o proportie mai ridicata, cresterea animalelor (bovine, porcine, pasari, ovine, cabaline).

Activitatile turistice sunt, in schimb, in raport cu alte regiuni, mult mai limitate. Lipsa unor obiective naturale de mare impact atractiv este una dintre cauze. In consecinta, se practica un turism cultural, axat pe valorificarea obiectivelor antropice din principalele orase, la loc de frunte situandu-se, desigur, Craiova, unde este concentrata si cea mai importanta baza hoteliera. Pozitia geografica inscrie unitatea analizata pe trasee numeroase ale turismului de tranzit (catre defileul Dunarii de la Portile de Fier si Valea Cernei; spre Oltenia nordica si zona montana aferenta sau, invers, spre Bucuresti si Litoralul Marii Negre).

Optimizarea Dunarii ca axa economica internationala.

Caile de transport au fost avantajate in construirea lor de relieful plan sau usor denivelat al campiei si podisului. Oltenia sudica este traversata de soseaua europeana E7 , cu legaturi spre Ungaria si Serbia Muntenegru. O alta cale rutiera importanta este soseaua Craiova-Targu Jiu-Petrosani-Deva care scurtcircuiteaza soselele E70 si E68., precum si drumul national ce urmeaza Valea Oltului cu legatura spre Bulgaria.

Caile ferate sunt reprezentate prin magistrala Bucuresti - Craiova- Timisoara - Stamora Moravita, dar si de calea ferata Craiova-Filiasi--Petrosani cu legaturi spre Transilvania. Din ea se ramifica cai ferate de penetratie (spre Dragasani-Ramnicu Valcea; Filiasi-Motru) La Craiova functioneaza un aeroport.

Oltenia sudica isi leaga perspectivele de dezvoltare de realizarea urmatoarelor deziderate ce trebuie incluse cu necesitate in strategia sa pe termen lung:

- valorificarea superioara, competitiva, a potentialului agricol important pe care il detine;

- restructurarea industriei cu mentinerea si ridicarea performantelor unor ramuri in care s-a afirmat in ultimele decenii (constructii de masini, industrie alimentara si chimica);

diversificarea ofertei turistice prin stimularea unor forme de turism precum: turismul viticol (in zona podgoriilor), turismul rural), turismul de agrement nautic pe Jiu, Olt, Dunare. Se impune modernizarea bazelor ce vizeaza turismul de tranzit si cultural.

afirmarea sectorului economic al transporturilor in contextul construirii noului pod, de importanta europeana peste Dunare in zona Nikopol-Turnu Magurele, aflata la limita estica a regiunii;

- amplificarea activitatilor economice si turistice in localitatile de pe malul Dunarii concomitent cu cresterea rolului acestei axe de circulatie fluviatila in Europa.

. Comentarii si raspunsuri la teste

Oltenia sudica se constituie intr-o regiune geografica dintre cele mai ilustrative datorita unui cumul de insusiri structurale cum ar fi: uniformitatea peisajului, cu larga extensiune a unui relief de campie aplatizat si putin fragmentat, un climat de campie cu amplitudini reduse ale elementelor meteorologice in teritoriu, o vegetatie de stepa si silvostepa tipica, un sistem de asezari umane clar ierarhizat, avand ca pol un oras situat inca un mare atu ) in centrul geografic al unitatii etc.

Regiunea de fata se impune prin prezenta unui oras mare, Craiova, cu statut de "loc central" ce-i asigura exercitarea in conditii optime a functiei polarizatoare a intregului teritoriu. El nu este concurat de alte centre, celelalte orase (Strehaia, Filiasi, Vanju Mare, Segarcea, Scornicesti, Bailesti, Bals, Piatra Olt, Balcesti, Dragasani, Corabia, Caracal, Calafat, Draganesti Olt) apartinand grupei asezarilor urbane mici.

. Bibliografie selectiva

1. x x x 1983) Geografia Romaniei, I, Geografie fizica, Editura

Academiei Romane, Bucuresti.

2. x x x (1992), Geografia Romaniei, IV, Regiunile pericarpatice,

Editura Academiei Romane, Bucuresti.

3. x x x (1969), Geografia Vaii Dunarii Romanesti, Editura

Academiei, Bucuresti.