Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

Particularitatile biopedoclimatice ale Romaniei (Vegetatia, fauna si solurile)

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Schimbari Climatice -Cauze
Islanda - Forme de turism
STATIUNEA COVASNA
Relieful litoral
AMARA
Franta
Relieful rezultat in urma agentilor modelatori subaerieni
HAZARDE BIOLOGICE - Epidemiile si invaziile de insecte
Carpatii Meridionali
Climatologie test grila


Particularitatile biopedoclimatice ale Romaniei (Vegetatia, fauna si solurile)

Caracteristici generale

- sunt determinate de clima in special (formatiuni biopedogeografice zonale) dar si de relief (formatiuni biopedogeografice azonale), fiind interdependente;




- activitatea antropica a influentat negativ elementele biopedogeografice mai ales prin despaduririle multiple;

- exista un mozaic de tipuri biopedogeografice dispuse in trepte concentrice, impuse in primul rand de relief;

- pozitia pe Glob in cadrul zonei temperate include Romania in zona biopedogeografica a stepei, silvostepei si al padurii de stejar;

- se diferentiaza unitati zonale, etaje si unitati intrazonale

A. UNITATILE ZONALE:

a. ZONA STEPEI SI A SILVOSTEPEI:  0-300 m

Stepa 0-100m

Silvostepa 100-300 m

b. ZONA PADURII:

I. Etajul padurii de foioase 300-1200 m

1. Subetajul stejarului 300-500m (uneori chiar de la 100 m sau 200 m)

2. Subetajul de amestec gorun si fag 500-700 m

3. Subetajul fagului 700-1200 m

I. Etajul padurilor de amestec fag si conifere 1200-1400 m

II. Etajul padurii de conifere 1400-1800 m

c. ZONA ALPINA la peste 1800 m

1. Etajul subalpin- 1800 2000 m

2. Etajul pajistilor alpine (stepa rece) peste 2000 m

B. UNITATILE AZONALE (INTRAZONALE)

- apar pe suprafete restranse, fiind impuse de tipul de roca, interventia antropica si microclimat

Tipuri

a.      de lunca vegetatie de lunca (plante higrofite), fauna caracteristica, soluri aluvionare

b.     de saraturi - vegetatie halofila, fauna caracteristica, soluri saraturate (saraturi)

c.      de nisip - vegetatie psamofila, fauna caracteristica,  soluri nisipoase

d.     de mlastina vegetatie higrofila, fauna caracteristica, soluri turboase (organice)

C. VEGETATIA SI FAUNA ACVATICA cuprinde:

Vegetatia si fauna apelor curgatoare si a lacurilor

Vegetatia si fauna din Marea Neagra

Interventia antropica determina modificari asupra elementelor biopedogeografice

  1. Vegetatia se caracterizeaza prin:

- inlocuirea completa a padurilor cu pajisti secundare sau terenuri agricole;

- reducerea suprafetelor forestiere - doar 27% in prezent din suprafata tarii;

- extinderea speciilor cu capacitate de regenerare mai mare dar slab productive (fag, stejar, taposica de munte, etc.);

  1. Fauna are urmatoarele caracteristici:

- in fauna spontana predomina elementele central-europene urmate de cele pontice si sudice, unele specii disparand: antilopa de stepa, castorul, zimbrul, elanul, vulturul barbos;

- unele specii sunt pe cale de disparitie: vulturul alb, bufnita, dropia, acvila de munte;

- introducerea unor specii noi (unele daunatoare precum gandacul de Colorado, marmota, capra neagra, muflonul;

  1. Solurile se pot caracteriza prin:

- scaderea fertilitatii datorita utilizarii unor tehnologii inadecvate;

- eroziunea de suprafata pe versanti este determinata de defrisari;

- clasele de soluri au o distributie aproximativ egala:

- 25% molisoluri

- 26% argiluvisoluri

- 21% cambisoluri si spodosoluri

- 25% alte soluri

ETAJE

SUBETAJE

VEGETATIA

FAUNA

SOLURILE

REPARTITIA GEOGRAFICA

ETAJUL MONTAN

Subetajul alpin (stepa rece),

peste 2000 m

- pajisti alpine

- capra neagra

- alpine brune acide



- Muntii Rodnei

- Carpatii Meridionali

Subalpin,

1300-2000 m

- pajisti cu ierburi

- tufisuri cu ienupar si jneapan

- arbusti (afin si merisor)

- capra neagra - vulturul plesuv

- pastravul

- alpine brune acide

- Carpatii Orientali

- Carpatii Meridionali

- Muntii Apuseni

ETAJUL DE DEAL SI PODIS

Subetajul dealurilor inalte (500-800 m)

- paduri de amestec

- paduri de foioase

- mistretul

- iepurele

- rasul

- lupul

- vulpea

- ursul

- cerbul

- caprioara

- cambisoluri

- cenusii

- brun-roscate

- Subcarpati

- Depresiunea Colinara a Transilvaniei

- Podisul Sucevei

Subetajul dealurilor joase (200-500 m)

- paduri de stejar (gorun, stejar pedunculat, stejar pufos, cer, garnita)

- mistretul

- rasul

- iepurele

- cleanul

- mreana

- brun-roscate

- argiluvisoluri

- Podisul Moldovei

- Podisul Transilvaniei

- Podisul Getic

- Podisul Dobrogei

- Dealurile de Vest

ETAJUL DE CAMPIE

Subetajul

de campie

(sub 200 m)

- campiile inalte: - silvostepa (stejar pufos, stejar brumariu),

- ierburi (pir, firuta),

- stepa (ierburi)

- iepurele

- harciogul

- popandaul

- dropia

- prepelita

- potarnichea

- crap

- caras

- somn

- stiuca

- platica

- bibanul

- molisol

- cernoziom

- cernoziom levigat

- sol balan dobrogean

- Campia Moldovei

- Campia Romana

Depresiunea Colinara a Transilvaniei

- Campia de Vest






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2303
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site