Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

PREZENTAREA PARCULUI NATURAL PIATRA CRAIULUI

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic




PREZENTAREA PARCULUI NATURAL PIATRA CRAIULUI

1. Descrierea Parcului National Piatra Craiului

Localizarea




Situat in Carpatii Romanesti, masivul muntos Piatra Craiului, se remarca prin peisajul sau, ca o unitate montana clar definita si individualizata. Factori geomorfologici interconditionati (roca, relief, clima, ape, vegetatie, soluri) si-au avut specificul lor, generand un ecoturism aparte, cu caracter de unicat.

Parcul National Piatra Craiului se intinde intre coordonatele de 45°22'03' si 45°35'11' latitudine nordica si 25°07'38' si 25°23'18' longitudine estica, pe teritoriul Romaniei, Europa.

Fig nr. 1 Localizarea Parcului National Piatra craiului pe harta Romaniei

Sursa : ICAS – Brasov, GIS

Parcul National Piatra Craiului este situat in raza judetelor Brasov si Arges, respectiv a localitatilor Zarnesti si Moeciu, Rucar si Dambovicioara, incluzind masivul Piatra Craiului si o zona cuprinzand Cheile Dambovitei si Cheile Ghimbavului. Situat in Carpatii Meridionali, parcul cuprinde masivul de circa 25 km lungime intre Zarnesti si Rucar, fiind delimitat de culoarul Bran-Rucar si raul Dambovicioara la est si sud-est, de raurile Dambovita si Tamas la est si de raul Barsa la nord. Principalele puncte de acces sunt orasul Zarnesti (spre Barsa si Prapastiile Zarnestiului) si Rucar (spre Dambovita si Dambovicioara.

Harta Parcului Natural Piatra Craiului este prezentata la ANEXA I

Geologie

Masivul are unul dintre cele mai interesante succesiuni geologice din Carpati. Pe un fundament metamofic de sisturi cristaline din perioadele Jurasic si Cratacic, se intalnesc toate tipurile de roci sedimentare (calcare, gresii, conglomerate, fosfodiorite si radiolarite). Deasupra lor, se gaseste stiva de calcare cu grosime variabila, de la 300 m (in sud) la 750m in nord. Acestea sunt stratificate, cu o inclinare variabila, de la 30-40 in sud pana la verticala si chiar rasturnate(in nord). La baza versantului estic din Piatra Mare si Pietricica, se gasesc conglomerate de elemente calcaroase ci ciment grezo-calcaros. Cele mai noi conglomerate se gasesc pe versantul estic al Pietrii Craiului, pe teritoriul satelor Magura si Pestera. Acestea sunt formate din elemente cristaline si ciment grezo-argilos.

Foto nr 1. Carsticul Pietrei craiului

 

Sursa: Colectia personala

Geomorfologie

Masivul are unul dintre cele mai interesante succesiuni geologice din Carpati. Pe un fundament metamofic de sisturi cristaline din perioadele Jurasic si Cratacic, se intalnesc toate tipurile de roci sedimentare (calcare, gresii, conglomerate, fosfodiorite si radiolarite). Deasupra lor, se gaseste stiva de calcare cu grosime variabila, de la 300 m (in sud) la 750m in nord. Acestea sunt stratificate, cu o inclinare variabila, de la 30-40 in sud pana la verticala si chiar rasturnate(in nord). La baza versantului estic din Piatra Mare si Pietricica, se gasesc conglomerate de elemente calcaroase ci ciment grezo-calcaros. Cele mai noi conglomerate se gasesc pe versantul estic al Pietrii Craiului, pe teritoriul satelor Magura si Pestera. Acestea sunt formate din elemente cristaline si ciment grezo-argilos.

Hidrologia

Reteaua hidrografica a masivului este formata din rauri si ape subterane. O caracteristica a apelor din masiv este lipsa lacurilor. Raurile din masiv apartin de doua bazine hidrografice principale:

Bazinul Oltului in nord, afluent al Oltului- Raul Barsa Mare se impune ca principal colector. Creasta separa zona in alte doua bazine secundare: spre V bazinul Barsei cu urmatoarele cursuri de ape: Barsa Tamasului, Spirla, Vladusca, Valea Podurilor, Valea Calului, Valea Crapaturii si spre N bazinul Raului Zarnesti cu urmatoarele cursuri: Vladusca, Martoiu, Valea Cheia, Valea Curmaturii.

Bazinul Dambovitei in sud, constituit din doua bazine secundare: bazinul Dambovitei la vest, cu urmatoarele cursuri de ape: Valea Dragoslavelor, Valea Lancii, Valea Larga, Valea Speriata, Valea Gruiului, iar la est bazinul Dambovicioarei, fiind cel mai extins din Piatra Craiului (afluenti: Valea Grindu, Valea Capatanii, Valea Pesterii, Valea cu Apa).

Reteaua hidrografica din Piatra Craiului este marcata de caracterul temporar al cursurilor de apa. Raurile permanente au debite mici. Aceasta trasatura este efectul direct al litologiei calcaroase.

Fig. nr. 2 Reteaua hidrologica a masivului

Sursa: PNPC

Clima

Masivul se caracterizeaza printr-un topoclimat complex. El se incadreaza in etajul climatului de munte.

a) Precipitatiile atmosferice. Cantitatea medie anuala oscileaza intre 1000 si 1300 mm, astfel:

1000 - 1200 mm intre 800 - 1500 m altitudine

1200 - 1350 mm intre 1500 - 2000 m altitudine

1100 - 1200 mm la peste 2000 m altitudine.

Numarul zilelor cu precipitatii pe an este de 140 - 160 pana la altitudinea de 1500 m si 160 - 180 la altitudini mai ridicate. Numarul anual de zile cu strat de zapada variaza intre 100 si 180 la altitudini cuprinse intre 1200 - 2100 m.

b) Temperatura medie anuala a masivului este de 3 - 4°C ( de la 5 - 6°C sub 1000 m altitudine la 1 - 0°C la peste 2000 m). Durata medie a perioadei de inghet se ridica la 160 zile intre 1000 - 1500 m, ea putand depasi 200 zile la altitudini mai mari de 2000 m.

Iarna in zilele senine si fara vant se produce fenomenul de inversiune termica, cand aerul rece de pe creste coboara in depresiuni astfel incat pe creasta temperatura este mai ridicata decat in depresiunile invecinate.

Conditiile climatice sunt aspre in zona alpina. Media temperaturilor in lunile de vara este de 8-90 C. Nu sunt rare cazurile cu scurte perioade de viscol si frig chiar in lunile iulie si august, de aceea intotdeauna va trebui sa avem la noi haine calduroase.

Orientarea masivului pe directia NE – SV, produce diferenta de temperatura intre cei doi versanti. Astfel pe versantul estic, unde incalzirea diurna se produce dimineata, temperaturile sunt inferioare celor de pe versantii N-V si V, expusi razelor soarelui, dupa amiaza.

c) Vanturile dominante au o directie constanta pe tot parcursul anului si anume de la NV spre SE. Acest lucru se poate demonstra observand inclinatia coroanelor arborilor sau dupa modul de dispunere al troienelor de zapada, acesta fiind mult mai masive pe versantul vestic, formand adevarate cornise catre E si SE.

Frecventele si vitezele cele mai mari ale vanturilor se inregistreaza iarna si primavara, anotimpul cel mai calm fiind vara. Iarna vantul atinge frecvent viteze de 90-100 Km/h.

Un vant specific poalelor estice, care bate dinspre N si NV, atat vara cat si iarna, este Pietrarul, care creste in intensitate mai ales primavara, cand poate dobori zone intregi de padure.

d) Nebulozitatea. Nori cei mai fregventi sunt cei veniti cu vanturile dominante, dar masivul isi formeaza si nori proprii. Specific pentru Masivul Piatra Craiului:

caciula muntilor, nor ce se prezinta sub forma unei caciuli deasupra varfurilor;

ochiul furtunii, nor mic de culoare alba care se formeaza dimineata si prevesteste o inrautatire a vremii;

cumulus humilis, nor alb, cu margini argintii, circuland izolat pe albastrul cerului, anunta vreme buna.

norii de briza, ce apar dimineata si se topesc pe creasta in bataia soarelui.

boaghea, ceata deasa si umeda care acopera zonele de altitudine medie.

Nori orografici: Norii cumulus se dezvolta pe verticala, avand baza orizontala cenusie, situata in etajul inferior si varful in forma de cupole sau turnuri, intotdeauna albe, masive si stralucitoare, situate in etajul superior. Daca apar spre pranz si dispar spre seara prevestesc vreme buna.

Sol si substrat

Solurile din Piatra Craiului reflecta efectul factorilor genetici (prezenta calcarelor alaturi de relief si clima). Se remarca urmatoarele clase de soluri:

Molisolurile sunt reprezentate de rendzine (soluri specific calcaroase). Acestea se intalnesc pe versantul nord-vestic, nordic si sudic. Rendzinele ocupa circa 40% din perimetrul Parcului National.

Cambisolurile sunt reprezentate prin tipurile de sol brun eumezobazic si brun acid, brun acid gleizat. Aceste soluri se extind pe versantul estic al Pietrei Mari si un mic sector in Pietricica.

Argiluvisolurile sunt reprezentate prin tipul brun luvic si ocupa suprafete foarte restranse.

Spodosolurile sunt reprezentate prin tipul de sol brun feriiluvial. Este caracteristic etajului inferior conglomeratic din Piatra Mare si Piatra Mica.



Solurile neevoluate, roca la suprafata sunt dominate de litosoluri rendzinice care pot fi considerate drept caracteristice Pietrei Craiului. Ele ocupa versantul estic al Pietrei Mari. Roca la suprafata ocupa cea mai mare parte a versantului vestic.

Flora si vegetatie

In Piatra Craiului se gasesc peste 1100 de specii de plante, identificate prin programul de inventariere, cartare si monitorizare a biodiversitasii initiat de parc in vara anului 2000. Aceasta inseamna ca peste 30% din flora Romaniei se regaseste in aceasta zona.
Studiile efectuate in vara anului 2000 au dus la imbogatirea inventarului floristic prin descoperirea de noi specii pentru Piatra Craiului Un numar de 150 de specii sunt sunt incluse in 'Lista rosie a plantelor superioare din Romania' ca specii endemice, rare sau vulnerabile. Dintre acestea 53 reprezinta specii endemice carpatice. Dintre speciile rare mentionam feriga Woodsia glabella intalnita numai in Bucegi, in anul 2000 fiind semnalata si din Piatra Craiului, tisa, zambrul, angelica si sangele voinicului.
Garofita Pietrii Craiului

Piatra Craiului este locul unicul loc din lume unde vegeteaza endemismele Garofita Pietrei Craiului (Dianthus callizonus), simbolul floristic al masivului si Aubrieta intermedia ssp. falcata. Vegetatia se remarca printr-o mare diversitate.
Au fost identificate un numar de 49 asociatii vegetale, grupate in 17 clase, 21 de ordine si 31 de aliante. Vegetatia este reprezentata preponderent de paduri, tufarisuri alpine si subalpine si pajisti alpine. Vegetatia palustra mai putin reprezentata in masiv se intalneste in jurul izvoarelor, pe vai si pe terenurile mlastinoase.

Fauna

Simbol al biodiverisatatii, Piatra Craiului este o zona unde fauna este foarte bine”reprezentata.
Este de remarcat prezenta a 35 de specii endemice de nevertebrate si a 91 de specii descrise de aici ca fiind noi pentru stiinta. Se gasesc doua specii endemice, Nesticus constantinescui (Arahnida) si Rhagidia carpatica (Arahnida, Acari). Pana in prezent au fost identificate peste 90 de specii de fluturi.
Studiile efectuate in vara anului 2000 in cadrul programului de inventariere a biodiversitatii au dus la identificarea a 49 de specii de diptere dintre care 16 fiind noi .
Amfibienii sunt reprezentati de salamandra sau salamandra , tritonul cu creasta, tritonul de munte, broasca rosie de munte, buhaiul de balta, broasca raioasa bruna. Dintre reptile mentionam: vipera de munte, sarpele de casa, sarpele de alun, naparca, soparla de munte, soparla de camp, gusterul, soparla de ziduri. De mentionat ca toate speciile de amfibieni si reptile de pe teritoriul Romaniei sunt protejate fiind incluse in anexa 3 a legii 13 din 11 martie 1993 (Conventia de la Berna).
In ceea ce priveste ornitofauna pana in prezent au fost identificate 89 de specii. Pana in prezent au fost identificate 15 specii de lilieci, care se adapostesc in pesterile sau scorburile arborilor batrani de pe teritoriul parcului. Dintre acestea 14 specii intra in categoria specii strict protejate conform Conventiei de la Berna, iar 6 sunt specii de interes comunitar conform Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC (Rhinolophus ferrumequinum, R. euriale, Myotis bechsteinii, M. blythii, M. myotys, Barbastella barbastellus) iar o specie -Vespertilio murinus- este inclusa in Conventia de la Bonn.
Parcul National Piatra Craiului gazduieste o populatie bogata de carnivore mari: urs, lup si ras.

Foto nr. 2 Carnivorele mari din PNPC

Sursa: CLCP

Studiile realizate au aratat existenta a trei culoare de circulatie ale acestor specii intre masivele Piatra Craiului si Bucegi, culoare care vor avea un regim special de protectie. Capriorul - Capreolus capreolus si cerbul comun ? Cervus elaphus sunt intalniti in padurile de la baza masivului. In prezent populatia de capre neagre - Rupicapra rupicapra care traieste in zonele stancoase ale masivului este de cca. 120 de exemplare. Alte specii intalnite in parc sunt porcul mistret, bursucul, jderul de copac, jderul de piatra, pisica salbatica.

Habitate

In plan vertical se disting trei etaje: montan (reprezentat prin doua subetaje etajul montan mijlociu si montan superior) subalpin si alpin (de tip alpin inferior). In cadrul acestor etaje altitudinale si in raport cu conditiile de mediu se deosebesc mai multe unitati mari de vegetatie.

Marile tipuri de habitate care se intalnesc in Piatra Craiului sunt pajistile(joase, alpine si subalpine), padurile (de fag, amestecuri de fag cu rasinoase si rasinoase), valcelele si hornurile alpine si subalpine, grohotisurile, peretii inalti de calcar, raurile temporare si izvoarele subterane si intr-o proportie mai mica, terenurile mlastinoase. Fiecare dintre acestea fac actualmente, obiectul unei monitorizari a biodiversitatii.
Este nevoie de studii mai aprofundate privind succesiunea vegetatiei pe grohotisuri, evolutia vegetatiei in diferitele stadii de fixare a grohotisurilor, evolutia vegetatiei in pasuni, succesiunea vegetatiei in padurile exploatate etc. De asemenesa sunt necesare studii privind relatiile existente intre diversele componente ale ecosistemelor si a factorilor care pot crea dezechilibre ecologice in zona.

Fig nr. 3 Habitatele PNPC

Imagine satelitara

Sursa : ICAS – Brasov – GIS

Obiective de interes turistic

1. Obiective pentru turismul de drumetie.

a)     Mediul natural

Ca pretutindeni, unde locuiesc oameni, mediul natural este supus unei continue si sistematice degradari. Degradarea mediului montan, in cazul nostru este consecinta a doi factori importanti: indiferenta autoritatilor si lipsa unei atitudini ecologice di partea unor falsi turisti care strabat traseele montane. Nu trebuie sa mai repetam faptul ca Piatra Craiului reprezinta un monument al naturii unic in Romania.

Fiind favorizat de factori naturali, datorita reliefului greu accesibil, prezenta distrugatoare a turistilor este mai putin simtita dar asta nu inseamna ca ea nu exista.

Conservarea patrimoniului natural si crearea unei retele reprezentative de Parcuri Nationale este valuta forte a Romaniei la integrarea sa europeana. Pana cand autoritatile se vor trezii, ne ramane noua, turistilor datoria de-a proteja aceasta frumoasa zona montana, care este Piatra Craiului.

b)     Peisaje

Principalul peisaj din Piatra Craiului poate fi considerat masivul calcaros inconjurat de paduri si pajisti, in unele locuri aparand si o componenta umana (satele risipite si odaile).
Principalele unitati peisagistice sunt:


Creasta calcaroasa, impresionanta, cu altitudini de peste 2000 m, ce se desfasoara pe 25 km lungime. Foto nr.3

Sursa : CLCP

pajistile alpine, stancoase, cu rododendron, o adevarata bijuterie a masivului, cu insule de jneapan. In timpul verii aici apare si elementul antropic (ciobani cu turme de oi)

grohotisurile calcaroase, de o mare frumusete, caracteristice pentru Piatra Craiului

padurile, de amestec si de conifere, care urca de multe ori pana in stancarie

oto nr.4 Versantul SE cu paduri pana in zona stancoasa

Marele Grohotis

Sursa: PNPC

fanetele de la baza masivului

Foto nr.5 Recoltarea fanului in mod traditional la poalele masivului

Sursa: CLCP

peisaj antropic - satele Pestera si Magura cu case risipite, si odai, cu gospodarii traditionale.

Poza nr. 6 Peisaj din localitatea Magura


Sursa: CLCP



c)     Pesterile

La ora actuala sunt inventariate peste 200 de pesteri, dar exista inca multe cavitati necercetate, masivul fiind foarte greu accesibil. Cercetarile efectuate vin sa confirme faptul ca pozitia verticala a stratelor a defavorizat clar modelarea pesterilor de mari dimensiuni.

in sud (Pietricica), unde inclinarea stratelor este mai mica,

sunt cunoscute si cele mai lungi pesteri PRIVATE 'TYPE=PICT;ALT=pesteri.gif (4407 bytes)'INCLUDEPICTURE d 'poze/pesteri.gif'din Piatra Craiului: “Pestera Lupului” 147 m, si “Pesterile din Valea Rea “106 m, lungimea medie a cavitatilor din masiv fiind doar de 16 m.

din multitudinea de pesteri se remarca, prin importanta lor “Pestera din Coltii Chiliilor”, “Pestera cu 2 Usi din Padina Inchisa”,” Zaplazul”,Pestera Mare din Valea Spirlei”, “Pestera Walter Kargel”.

Cea mai cunoscuta pestera din zona este cea din “Coltii Chiliilor”, deoarece aici, inca din secolul al XV-lea, localnicii refugiati in timpul navalirilor turcesti, au “transformat” pestera in biserica. “Altarul”, situat in partea finala a pesterii poate fi admirat de orice turist.

Pestera Ursilor este situata la altitudinea de 850 m in Cheile Mici ale Dambovitei, pe versantul drept, sub muntele Arsita la aproximativ 2 Km de comuna Podu Dambovitei ( de fapt apartine zonei Masivului Iezer – Papusa).

Se afla la aproape 20 m deasupra drumului, fiind descoperita intamplator in 1951. Are o lungime de 367 m. Aici au fost descoperite schelete de urs de pestera ( Ursus spelaeus) si de capre ( Capra ibex). Actualmente pestera este pusa sub ocrotire si inchisa cu usa metalica.

Pestera Damboviceoarei este situata la alt. de 870 m in Cheile Pesterii pe Valea Damboviceoarei, la 4 Km mai Sus de comuna Podu Dambovitei . Se afla la aproximativ 12 m deasupra albiei si are o lungime de 630 m ( galeria fosila, care se poate vizita, ,are lungimea de250 m).

Pestera cu lilieci este situata la altitudinea de 1950 m in satul Pestera pe versantul de rasarit al Dealului Biserici. Are o lungime de aproape 160 m si este populata cu o numeroasa colonie de lilieci.

d)     Avenele

Dintre cele trei avene mai importante din Piatra Craiului, 'Avenul Vladusca”, “Avenul din Grind” si “Avenul de sub Varful Grind”, ultimul este golul subteran cu cea mai mare denivelare (adancime) din Romania: -515 m. Cele trei avene sunt rezultatul infiltratiei unor cursuri de apa pe accidente tectonice, mai exact pe falii. Descoperit in 1985 si explorat pana in 1992, cand s-a coborat pana la baza acestuia, avenul reprezinta in esenta o inlantuire de puturi aproape verticale. Importanta stiintifica este cu totul deosebita, acesta reprezentand un excelent profil geologic de 500 m profunzime, care va furniza cu siguranta o serie de precizari si chiar date noi asupra stratigrafiei si tectonicii Pietrei Craiului.. Din punct de vedere geografic, prezenta acestui mare gol subteran in sectorul de creasta unde cursurile de apa lipsesc, constituie un reper convingator in sustinerea ipotezei existentei ghetarilor in Piatra Craiului, problema mult controversata in literatura de specialitate.

e)     Izbucuri

Sunt izvoare cu debit mare ce reprezinta locul de iesire a apei unui parau sau rau subteran, ce curge pe un canal carstic. Remarcam izvoare carstice:

Pe valea Raului Mare – Izvoarele carstice de la Plaiul Domnilor (captate acum pentru alimentarea cu apa a orasului Zarnesti) si Fantana lui Botorog.

Pe valea Dambovicioarei – Izvoarele din Plai situate in amonte de pestera Dambovicioara, in catunul Valea Rea. Apele involburate ivite in dreapta vaii la baza unui perete stancos, dau nastere unei frumoase cascade. Mai sus, in Cheile Brusturetului, remarcam puternicul suvoi de apa numit La Galgoaie.

f)       Cheile

Reprezinta un tip specific de vale care se formeaza in mod frecvent in calcare, prezentand profile transversale deosebit de inguste, versanti abrupti cu pereti adesea surplombati.

Cheile Mici ale Dambovitei (Cheile Plaiului), marcheaza limita SV a masivului. Sunt situate pe Valea Dambovitei, la 1 Km in amonte de comuna Podu Dambovitei si sunt sapate in calcarele muntilor Plaic. Au un aspect salbatic si impunator, fiind accesibile auto pe drumul forestier care porneste din comuna Podu Dambovitei si continua pana la barajul Petrimanu. Pe Valea Damboviceoarei se afla individualizate 5 sectoare de chei sapate in calcare jurasice.

Ele se succed astfel: Cheile Vaii Seci a Pietrelor (in amonte de cabana Brusturet ), Cheile Brusturetului, Cheile Ciocanului, Cheile Pesterii ( in peretele din stanga aflandu-se Pestera Dambovicioara), Cheile Dambovicioarei.

Cheile Brusturetului sunt situate in aval de cabana Brusruret si ajung pana la izvoarele carstice La Galgoaie. Au o lungime de 750 m si sunt cele mai inguste de pe cursul acestui rau.

Cheile Dambovicioarei sunt situate intre depresiunea Dambovicioara si depresiunea Podu Dambovitei. Au o lungime de aproximativ 1,8 Km si se remarca printr-un aspect monumental, peretii avand de peste 200 m.

Cheile Prapastiile Zarnestilor sunt situate in partea NE a masivului, pe Valea Raului Mare, in apropierea orasului Zarnesti, despartind Piatra Mica de culmea Toanches. Au o lungime de aproximativ 4 Km si reprezinta una dintre cele mai importante atractii turistice din masiv.

Este un defileu spectaculos cu pereti inalti de peste 200 m, fiind strabatut de drumul forestier care, plecand din Zarnesti patrunde adanc in inima masivului pana aproape de poiana Vladusca. Pe acest drum forestier, in amonte de cheile Prapastiile Zarnestilor, se afla inca 2 sectoare d chei de mici dimensiuni: Cheile Vladusca si Cheile Pisicii, ambele sapate in calcare de raul Vladusca.

Foto nr. 7 Cheile Prapastiile Zarnestiului

Sursa : CLCP

g)     Fenomene carstice specifice masivului

S-au dezvoltat cu precadere in zona abrupturilor vestic si nord - vestic.

Vai torentiale carstice: Padina Hotarelor, Padina Sindileriei, Padina Inchisa, Padina lui Calinet, Valea Podurilor, Padina Lancii.

Foto nr. 8 Padina lui Calinet

Sursa: Colectia pesonala

Arcade: La Zaplaz, Ceardacul Stanciului, Arcada de pe Valcelul cu Fereastra Foto nr. 9 La Zaplaz

Sursa: Colectia pesonala

Turnuri de calcar: Acul Crapaturii, Degetul lui Calinet.

Foto nr. 10 Degetul lui Calinet



Sursa: Colectia pesonala

Pereti verticali: Peretele Padinei Inchise, Peretele Padinei Popii, Umerii Pietrei Craiului, Peretele Central , Peretele Piscului Rece.

Grote: Pestera Stanciului

Panze de grohotis: imensa panza de grohotis a Marelui Grohotis

III. CIRCULATIA TURISTICA A PARCULUI NATIONAL PIATRA CRAIULUI

3.1. Baza materiala a turismului in Parcul Natural Piatra Craiului

3.1.1. Pensiuni

a)     Pensiunea „ ZOXY” SRL

Situata in localitatea Zarnesti pe strada Raul Mare la iesire din oras. Ofera 17 camere duble dotate cu baie, televizoare. Servirea mesei din bucataria traditionala.

b)    Pensiunea „MOSOREL”

Situata in Zarnesti pe strada Plaiului la iesire din oras spre Plaiul Foii. Ofera 11 camere duble cu baie si televizor in camera. Servirea mesei din bucataria traditionala.

c)     Camere oferite de gospodariile taranesti din zona

Exista 20 de familii ce ofera camere si masa din gospodaria proprie.

Sursa: Asociatia de turism „ Plaiuri Zarnestene”

3.1.2 Cabane turistice

a)     Cabana Curmatura

Situata la altitudinea de 1470 m la cea mai mare altitudine din masiv,pe pe versantul N-E, in apropiere de Saua Curmaturii. Capacitate 72 de locuri, in camere de 2,5,16 si 20 paturi. Bufet – restaurant, apa la izvor, nu are curent electric; Deschisa in tot cursul anului.

b)    Cabana Plaiul Foii

Situata la altitudinea de 849 m pe malul stang al Barsei Mari sub culmea Gruiul Lung, cabana are o priveliste superba spre versantul Vestic al Pietrei Craiului. Este cea mai veche cabana din masiv, fiind construita si inaugurata de SkV. Brasov in anul 1936.

Accesul pe jos cu mijloace auto din Zarnesti, pe drumul forestier construit pe malul Barsei Mari, 13 Km (traseul 1). Capacitatea in cabana 17 locuri in anexe 21, respectiv 28 de locuri. Detine restaurant, bufet, lumina electrica, apa curenta rece si calda locuri de parcare.

Este deschisa tot cursul anului.

c)     Cabana Gura Raului

Situata la altitudinea de 740 m , la iesire din Zarnesti pe strada Raului, pe malul drept al Raului Mare. De aici incepe drumul spre Prapastiile Zarnestiului cu legatura spre satul Magura, capacitatea 45 locuri in camere de 2,3 si 8 paturi, bufet, restaurant, apa curenta rece si calda, parcare., deschisa in tot cursul anului.

d)    Cabana Brusturet

Situata la altitudinea de 992 m la baza versantului Estic, la confluenta Vaii Seci a Pietrelor cu Valea cu Apa . Este singura cabana cu program permanent din extremitatea sudica a masivului. Accesibila cu mijloace auto din comuna Podu Dambovitei (DN 73), pe drumul forestier construit de-a lungul Dambovicioarei –11 Km. Capacitate 60 locuri, in camere de 2, 3 si 4 paturi. Camping – 8 locuri, bufet-restaurant, curent electric, apa curenta, parcare nu are telefon, deschisa in tot cursul anului cu exceptia lunii februarie, cand este inchisa. Langa cabana mai sunt doua case de adapost: cabana Caprioara si cabana Pietricica.

e)     Cabana Casa Folea

Situata la altitudinea de 1200 m. Vechea casa de adapost este situata la capatul de sus al satului Pestera, la baza muntelui Toanches, in partea estica a masivului. Acces cu mijloace auto s-au pe jos, din centrul comunei Moeciu de Jos – 14 Km. Capacitatea 4 camere a cate 4 locuri fiecare, bufet, apa la izvor, curent electric, functioneaza numai vara.

f)       Cabana Garofita Piatra Craiului

Situata la altitudinea de 1100 m, la baza versantului vestic, in extremitatea sudica a masivului, pe Valea Dragoslavenilor. Accesibila auto din Podu Dambovitei, pe drumul forestier construit de-a lungul Dambovitei. Cabana nu poate fi exploatata la adevarata ei valoare din doua motive: accesibilitate greoaie si lipsa unui cabanier permanent.

Capacitate 50 de locuri in camere de 4, 8 si 18 paturi, apa de la izvor, nu are curent electric, nu are bufet.

3.1.3 Cabane de vanatoare

a) Casa de vanatoare Piatra Craiului

Situata la altitudine de 1090 m pe versantul vestic in extremitatea sudica a masivului. Este construita intr-o poienita, aflata pe cumpana de ape dintre Valea lui Ivan si Valea cu Apa, avand o priveliste asupra Marelui Grohotis si a culmii Pietricica. Acces cu mijloace auto, din comuna Podu Dambovitei. Apartine de O.S. Rucar si este accesibila tristilor doar in cazuri de forta majora. Dispune de 50 locuri, curent electric, apa curenta, telefon.

b) Casa de vanatoare Gura Barsei

Situata la altitudinea de 800 m, la confluenta raurilor Barsa Fierului si Barsa Mare. Dispune de 2 camere duble, apa curenta, curent electric, mini bar. Categoria doua stele.

Se inchiriaza in regim de circuit inchis pentru personalul cu atributii silvice si cinegetice.

3.1.4.Refugii

a)     Refugiul Diana

Situat la altitudine de 1510 m pe versantul N-V, in Poiana Curmatura Prapastiilor.

Acces: din Zarnesti pe traseul 14.1 (banda albastra) sau din Plaiul Foii pe traseul 13 ( triunghi galben). Capacitate aproximativ 15 locuri. Se doarme in conditii de bivuac. Nu exista apa (izvor la 30 minute, in coborare in Poiana de sub Coltii Chiliilor).

b)    Refugiul Spirla

Situat la altitudinea de 1420 m pe versantul N-V, intr-o poienita aflata pe cumpana de ape dintre Valea Spirlei si Valea Tamasului. Acces pe traseul 1 (banda rosie), la o ora de mers de cabana Plaiul Foii. Capacitate 16 locuri la priciuri, se doarme in conditii de bivuac, nu are apa; izvor la aproximativ 15 minute, in coborare, Sipotul Spirla.

c)     Refugiul Varful ascutit

Situat la altitudinile de 2150 m pe Creasta Nordica, la sud de Varful Ascutit, este refugiul aflat la cea mai mare altitudine din masiv. Acces se afla pe traseul 24.1 , de creasta, marcat cu punct rosu. Capacitate 8 – 10 locuri la priciuri, se doarme in conditii de bivuac, nu are apa, izvor la aproximativ 1ora in Padina Inchisa, izvorul La Gavan.

d)    Refugiul Grind

Situat la altitudinea de 1620 m pe versantul estic al masivul Plaiul Grindului, mai jos de fosta Casa Radu Negru. Acces: este situat pe traseul 3. (banda rosie) varful La Om – La table. Capacitate 5,6 locuri la priciuri, se doarme in conditii de bivuac, nu are apa izvor la 30 minute mai jos de refugiu, Sipotul Vladusca.

e)     Refugiul Sperantelor

Situat la altitudine de 1685 m pe versantul N-V, la inceputul potecii ce conduce pe Braul Cioranga Mare, mai sus de fosta Cabana Ascunsa. Are o capacitate de 8 locuri, se doarme in conditii de bivuac, nu are apa, primul izvor la 45 minute in coborare, Izvorul lui Orlovschi. Drumul de acces spre refugiu incepe de la cabana Plaiul Foii. In apropiere se afla cea mai frumoasa zona alpina a masivului, Padina lui Calinet.

f)       Refugiul Castelul Craitei

Situat la altitudine de 1615 m pe versantul N-V,pe o brana ingusta intre un fir al Vaii Spirla si Valea Vladusca. Capacitate 4 locuri, se doarme in conditii de bivuac, nu are apa, izvor la aproximativ 45 minute in coborare, in Valea Vladusca. Drumul de acces spre refugiu duce pe la cabana Plaiul Foii.

3.1.5. Zone de campare

Sunt amplasate in poienile din apropierea cabanelor si refugiilor, astfel sunt amenajate locuri speciale de campare la : Plaiul Foii, Spirla, Curmatura, Brusturet. Camparea in alte locuri ne amenajate special este strict interzisa in Parcul National Piatra Craiului.

Stane

Turisti surprinsi de vreme rea sau intarziati pe trasee se pot adaposti la stanele existente in poienile de la poalele versantilor. Stanele sunt mai numeroase pe versantul estic. Ele isi trag denumirea dupa locul unde se afla. Exista astfel stanele: Tamasel, Funduri, Grind, Vladusca, Curmatura etc.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3433
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site