REGIUNILE RURALE EUROPENE

REGIUNILE RURALE EUROPENE

Analiza regiunilor rurale vizeaza un spatiu care,in prezent,este in declin fiind dominat de cel urban.Diversitatea spatiului rural european este data de :peisaje,politica comuna,mutatiileagricole si rurale si tinuturile montane.

Peisajele rurale reprezinta o evolutie in timp a teritoriului.Ppeisajul rural spre deosebire de cel agrar,inglobeaza atributele acestuia,inclusiv structurile de habitat,amenajarile turistice,obiectivele istorice si echiparile care asigura legatura dintre habitat si formele productive,dintre acestea si pietele de desfacere.De-a lungul istoriei s-au succedat perioade foarte lungi,cand modificarile mediului natural au fost putine si etape scurte cand a avut loc o transformare rapida si profunda a peisajelor.Astfel,pina spre sfarsitul secolului XVII acestea au avut o evolutie lenta,care s-a incheiat o data cu declansarea civilixatiei industriale care a produs modificari radicale in peisajul rural atit in fizionomia si functionarea habitatului rural,cat si in structura economiei rurale.Astazi se pot distinge urmatoarele tipuri de peisaje rurale :

-peisajul de tip 'bocage'(al campurilor cultivate inalte),cu habitatul dispersat si parcele bine delimitate,in cea mai mare parte dominand cresterea animalelor.Este caracteristic fatadei atlantice.Masivului Central Francez,Marii Britanii,Irlandei,Spaniei de Nord-Vest , vestului Danemarcei,Suediei si Finlandei.

-peisajul de tip'openfield'sau'campagne'(al campurilor deschise),fara limite si cu habitatul bine grupat ;a evoluat considerabil in ultimul secol avand aspectul unui mozaic alcatuit din mari campuri rectangulare pe care se practica monocultura.Acest tip de peisaj are mare raspandire in zonele joase,de campie din Franta ,Germania ,Belgia ,Polonia ,Bulgaria ,Romania s.a.

-peisajul viticol este un tip particular de peisaj,caracterizandu-se,in trecut,printr-o productie diversificata,iar astazi prin monocultura.

-landele si padurile sunt indispensabile existentei umane intrucat reprezinta rezerve de spatii agricole,avand tatodata si rol ecologic.

-peisajul de poldere(specific Olandei)a aparut din necesitatea omului de a indeparta pericolul inundatiilor, astfel incat nici satele si nici culturile sa nu fie afectate.

-peisajul mediteranean,cu sate de tip concentrat,cu culturi diverse(cereale,vita devie,maslin),la care se adauga cresterea animalelor,transhumanta practicandu-se si in prezent,numai ca transportul animalelor se face cu trenul.Peisajul aevoluat continuu in timp intrucat oamenii au artificializat spatiul prin introducerea activitatilor industriale si de transport.Canalizarile si irigatiile au transformat campiile,nemaifiind posibila acum circulatia libera a animalelor in timpul transhumantei.Maslinul este un simbol al peisajului mediteranean,dar suprematia acestuia este tot mai amenintata de citrice.

Organizarea si gestionarea spatiului rural

Ruralul reprezinta un mod de existenta sociala,baza resurselor de hrana si de materii prime pentru industrie,suport al vietii umane.El constituie un mod specific de organizare a teritoriului, factor de dinamica in relatia urban-rural(I.Velcea,1996,p.48).

In ultimele decenii, sub impactul industrializarii si al urbanizarii, spatiul rural a cunoscut modificari structurale,amenajari si ameliorari pentru cresterea capacitatii de productie a solului si pentru modernizarea habitatului rural. Concomitent au aparut si dezechilibre legate de extinderea spatiului urban, de indesirea si modernizarea cailor de comunicatie, de introducerea noilor tehnici.

Inca din anul 1988 Bernfeld (I. Velcea, 1996 p. 47) atragea atentia asupra unor realitati din mediul rural al celor mai multe tari europene:

-depopularea localitatilor rurale datorita atractiei exercitate de marile concentrari urbane ;

-impactul exercitat asupra spatiului rural prin agricultura moderna si alte activitati economice, cu precadere industria de prelucrare si turismul ;

-promovarea unei dezvoltari economice echilibrata, conditie 'sine qua non'pentru ocotirea patrimoniului rural, al componentelor naturale.

Pentru echilibrarea decalajelor regionale si sociale, Comunitatea Europeana a elaborat un program amplu de dezvoltare a lumii rurale, avindu-se urmatoarele 'Fonduri structurale' :

-Fondul European de Orientare si Garantie Agricola (F.E.O.G.A.), a fost creeat in 1962 si cuprinde doua sectiuni :

1)cea de orientare vizeaza actiunile de modernizare a exploatatiilor si a infrastructurii rurale , compensari in cazul dezastrelor naturale.

2)cea de garantie , finanteaza costurile legate de organizarea pietei comune si de preferinta comunitara .

F.E.O.G.A. concentreaza 16 % din Fondurile structurale. Pe sectiuni, in anul 1999, 87,7% din fonduri au fost indreptate catre garantie si doar 11,3% pentru orientare.

-Fondul European de Dezvoltare Economica Regionala ( F.E.D.R.) este privatul politici cimunitare regionale cu privire la regiunile mai putin dezvoltate. Are ca scop atit sprijinirea investitiilor, studiilor si experentelor pilot , cit si crearea sau modernizarea infrstructurilor care participa la dezvoltarea sau reconversia regiunilor defavorizate.

Acestui fond ii revine mai mult de jumatate dim finantarile Fondurilor structurale.

-Fondul Social European (F.S.E.) creat de Tratatul de la Roma, are ca atributii lupta impotriva somajului, integrarea tinerilor si adaptarea fortei de munca la mutatiile industriale si la evolutia sistemului de productie.Acestui fond ii revine 30% din bugetul Fondurilor strcturale.

-Phare lansat in 1990 , acest program este finantat de 29 de state membre ale O.C.D.E. din care 15 state membre ale Uniuni Europene si 3 ale Asociatiei Europene a Liberului Schimb (A.E.L.S.).Initial a fost destinat Polponiei si Ungariei, ulterior s-a extins la toate tarile grupului P.E.C.O.(Polonia, Ungaria, Cehia, slovacia, Bulgaria si Romania) la care se adauga Albania Croatia si Iugoslavia. Programul sprijina infrastructura retelei energetice , de transport si telecomunicatie , restructurarea si privatizarea intreprinderilor si mai ales educatia si cercetarea(carora le revin aproape jumatatea din fondurile programului).

-Programele de Initiativa Comunitara (P.I.C.) ,detin 9% din bugetul fondurilor structurale si cuprind 13 programe reunite in jurul a 6 obiective :

-INTERREG II si REGIS , se refera la cooperarea transfrontaliera si integrarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii Europene ;

-LEADER II si PESCA ,vizeaza dezvoltarea zonelor rurale si a celor depind de pescuit ;

-URBAN, se refera la politica in domeniul urban ;

-EMPLOI, cuprinde mai multe module destinate populatiei feminine (N.O.W.), persoanele cu handicap (HORIZON),tinerilor fara calificare (YOUTHSTART) si persoanelor defaforizate (INTEGRA).

Strategia dezvoltarii rurale are la baza urmatoarele principii :

1.-revitalizarea agriculturii in raport de necesitati si de progresele tehnicii, in vederea modernizariifermelor, si a antenarii unui numar mai mare de fermieri tineri ; pentru aceasta nu se admite dezvoltarea hazardata a activitatilor economice cu consecinte nefaste asupra calitatii vietii si a mediului incojurator ;

2.-intensificarea pescuitului terestru si de coasta, care sporeste venitul populatiei ;

3.-stimularea activitatilor non-agricole,in special in domeniul turismul rural, al industriei rurale, al antrenarii tinerilor in afaceri noi; pentru stoparea exodului rural fermierii au nevoie de un suport financiar si de activitati economice alternative;

4.-imbunatatirea infrastructurilor, conditie obligatorie pentru dezvoltarea economiei rurale ; investitiile vizeaza extinderea si modernizarea retelei rutiere si feroviare, a telecomunicatiilor,a retelei de distributie a energiei electrice, a celei de canalizare etc. ;

5.-elaborarea si sustinerea finaciara a programelor de educatie,de pregatire in general a tinerilor, in vederea insusirii de noi deprinderi pentru cei care se vor incadra in intreprinderi mici si mijlocii, in unitatile de artizanat,care vor modifica structural functiile economice ale spatiului rural.

Politica agricola comuna

Infiintata in 1962, reprezinta una dintre cele mai riguroase politici comune din Europa, care desi antreneaza un numar destul de redus de pessoane are o importanta considerabila. Deoarece in trecut agricultura europeana nu asigura nevoile alimentare ale populatiei, obiectivul principal al Politicii agricole comune l-a reprezentat transformarea sistemului agricol astfel incat in final productia sa fie excedentara.

Principiille acestei politici sunt :

-unicitatea pietei agricole,a fost impusa de eliminarea subventiilor si a taxelor vamale intre statele membre ale Comunitatii Europene,precum si de armonizarea reglementarilor administrativ-sanitare si veterinare ;

-preferinta comunitara,se refera la privilegierea produselor care provin din Uniunea Europeana,fata de cele furnizate de alte tari chiar daca,in general,costurile sunt mai mari ;

-solidaritatea financiara intre statele membre,vizeaza costurile politicii agricole comune ;dupa reforma acesteia din anul 1992,cheltuielile au fost reorientate spre actiunile structurale.

In prezent,agricultura asigura cca 120% din nevoile alimentare ale Uniunii Europene,ceea ce inseamna ca 20% din productie poate fi destinata comercializarii externe.Aceasta crestere se datoreaza transformarilor produse in sistemele productive :extinderea perimetrelor exploatate,trecerea de la agricultura traditionala la cea stiintifica,dela agricultura de autosubzistenta la cea comerciala si de la policultura la monocultura.

Mutatii agricole si rurale in Europa

Daca in cadrul Uniunii Europene se realizeaza cea mai mare parte a productiei agricole desi procentul fortei de munca ocupata in acest sector este foarte redus.Europa de Est constituie o lume agricola cu o pondere considerabila din punct de vedere economic si social.

Schimbarile politice din 1989 s-au repercutat in doua moduri in aceasta parte a continentului :recesiunea productiei si transformarea radicala a sistemului productiv. Dupa acest an de referinta,productia agricola scade,somajul creste,preturile se deregleaza, agricultura aflandu-se in mare dificultate.

Europa de Est se caracterizeaza prin schimbarea radicala a sistemului productiv in general si a celui agricol in particular,in prezent,productivitatea agriculturii din est este mult mai mica decat cea din Uniunea Europeana(10-30%).

Zonele rurale montane

Spatiile areale europene sunt percepute ca spatii marginale.Ele cuprind,in mare parte,ariile montane inalte cu o suprafata considerabila (20-30% din suprafata continentului).Acestui spatiu montan i se asociaza probleme specifice privind tendinta regresiva inregistrata in cadrul domeniilor economice si demografice.In acelas timp, spatiile montane reprezinta areale disponibile pentru o agricultura noua care sa satisfaca noile exigente la nivel european si pe cele ale citadinilor aflati in cautarea unei naturi mai putin transformate.

Mediul rural european nu este omogen existand spatii foarte fragile asa cum sunt cele din Masivul Central Francez si tinuturile mediteraneene,spatii foarte active , indeosebi cele din centrul Europei(arealul montan format din :Jura,Vosgi,Padurea Neagra ,Boemia,Sudetii si Apusenii septentrionali), precum si spatii foarte putin populate.

Cauzele acestor diferentieri sunt in primul rand de ordin fizico-geografice: climat mai aspru si izolare relativa,care fac din aceste spatii teritorii marginale si prin urmare, zone mai putin atractive.

Factorii economici au o contributie insemnata la eterogenitatea mediului rural .

Muntele reprezinta un bastion agricol a carui importanta se diminueaza pe masura implementarii activitatilor industriale si tertiare,in principal turistice.

Tinuturile montane sunt influentate uneori de zonele aflate la o altitudine mai mica, cum sunt Milano, Geneva, Lyon, Munchen, care reprezinta spatii polarizatoare pentru intreaga regiune.