STUDIU DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI

Camping si Motel in satul Valcele,

Comuna Valcele,

judetul Covasna.

Cuprins:

1. Introducere

2. Date generale

2.1. Denumirea proiectului

2.2. Amplasament

3. Descrierea activitatii

3.1. Scop si necesitate

3.2. Descriere

4. Analiza starii initiale

4.1. Reteaua hidrografica

4.2. Elemente de geologie

4.2.1. Relief

4.2.2. Consideratii hidrogeologice

4.3. Date despre climat

4.4. Solul

4.5. Mediul biologic

4.5.1. Vegetatie

4.5.2. Fauna

4.6. Mediul antropic

4.7. Parcuri naturale si rezervatii

5. Surse de poluanti datorate constructiei si functionarii

6. Impact asupra factorilor de mediu in timpul construirii

7. Impact asupra factorilor de mediu in timpul functionarii

8. Masuri de reducere a impactului

2. Date generale:

2.1. Denumirea proiectului:

Camping si Motel

2.2. Amplasament:

Campingul se gaseste in satul Valcele din comuna Valcele ce apartine judetului Covasna. Se afla la o distanta de aproximativ 22,5 kilometri in nord-estul Brasovului si 3 kilometri in sud-vestul orasului Sf. Gheorghe.

Se gaseste la intersectia meridianului de 25 ¢ cu paralela de 45 ¢

Altitudinea la care se afla campingul este de 625 metri fata de nivelul marii.

Depresiunea Valcele, cea mai sudica dintre depresiunile tectonice, adaposteste localitatea Valcele, statiunea balneara. Depresiunea are aspectul unui culoar alungit pe directia est - vest, fiind situata atat in bazinul superior al Vaii Sambrezii (sau Simeria), cat si in bazinul mijlociu al paraului Valcele. Legatura intre bazine se realizeaza printr-o inseoare larga si joasa (in cadrul depresiunii). Inseoarea (635 m alt. abs.) este situata cu putin deasupra altitudinii medii a depresiunii( 620m). Depresiunea este intens umanizata terenurile fiind utilizate in cea mai mare parte pentru agricultura (pajisti, arabil) si constructii (intravilar). Procesele de modelare actuala sunt dominate de eroziunea fluvio - torentiala in partea vestica ( bazinul Valcele); in partea estica ( bazinul Sambrezii) aceste procese sunt atenuate, paraul fiind flancat de glacisuri prelungi, cu exces de umiditate stagnanta.

3. Descrierea activitatii:

3.1. Scop si necesitate:

Scopul amenajarii este acela de a dezvolta turismul in cadrul judetului Covasna,de a oferi oamenilor din jur sau din tara un loc special amenajat pentru a-si petrece timpul liber si pentru a se relaxa in voie.

Elementele mediului favorizeaza dezvoltarea unui camping turistic datorita climatului bland de depresiune, dar si pantelor line. Un important punct pentru care s-a ales aceasta localizare il constituie peisajul foarte frumos, altitudinile relativ joase, multe dealuri si poieni.

Un alt scop important ar fi acela de a oferi si calatorilor din alte tari un loc de cazare in cazul vreunui eveniment important.

3.2. Descriere:

Complexul turistic de la Valcele se numeste '' Sa traiti bine", si se intinde pe o suprafata de 10 km². La intrare in camping se gaseste motelul cu receptia(sediul principal), mergand spre nord pe partea estica se afla 12 cabanute cu etaj, a cate 2 camere cu baie proprie. camerele sunt de cate 2 locuri. in partea vestica se afla tetenul de sport cu locuri pentru fotbal, volei, si tenis de camp. la nord de acest teren se gasesc sali pentru sport folosite in perioadele reci ale anului. La intrarea in camping, in partea vestica, se afla restaurantul cu terasa si club.

4. Analiza starii initiale:

4.1. Reteaua hidrografica:

Reteaua hidrografica de suprafata este bine organizata si densa. Raurile ce strabat judetul isi au obarsia fie din regiunea muntoasa mai apropiata, fie din cea mai indepartata (Olt, Negru, Zabala, Covasna) , avand drept colector principal Oltul, care trece prin partea de sud a comunei Valcele, doar o mica parte a apelor curgatoare fiind colectate de raul Buzau.

Scurgerea medie lichida este de 2-3 ls km², iar scurgerea minima de 1-0.5 ls km². Ambele valori sunt destul de mici,fiind caracteristice mai degraba podisurilor decat muntilor. Si scurgerea medie de aluviuni in suspensie are valori reduse, de 0.5-1 taha an. Raurile, apartinand tipului carstic, se caracterizeaza prin ape mari de primavara si viituri de vara si iarna, prin alimentare pluvio-nivala.

Apele subterane lipsesc in general in flisul cretacic din M-tii Baraolt. Stratele acvifere locale sau discontinui se gasesc in pietrisurile si nisipurile pliocen-pleistocene din depresiuni.

In partea de sud, de est, de nord a muntilor se gasesc izvoare de minerale. Geneza zcestora consta in interferenta bioxidului de carbon mofetic cu stratele acvifere de flis si din depozitele neogen cuaternal. Izvoarele au debite mici, foarte mici, mineralizare slab-moderata(2-10 gl) si sunt de tip bicarbonatic + CO2 sau bicarbonatic-feruginos + CO2. pricipalele grupuri de izvare sunt la Valcele, Sugas, Valea Zalanului, Malnas, Batanii Mari si Biborteni.

Panzele de ape suprafreatice, temporare (situate in partea superioara a solurilor), au o intindere apreciabila, desi sunt discontinui. Ele sunt caracteristice suprafetelor orizontale si slab inclinate ale teraselor si culmilor largi, cat si versantilor slab-moderat inclinati, cu soluri argilo iluviale.

4.2. Elemente de geologie:

4.2.1. Relief:

Beneficiind de un relief variat, de la capia brazdata de rauri si punctata de lacuri si dealuri submontane si bucurandu-se de vecinatatea muntilor,judetul Covasna incanta ochiul si sufletul prin frumusetea neasemuita a peisajului, in care verdele puternic al coniferelor domina ca un brau inconjurator inaltimile muntilor ce parca imbratiseaza aceste plaiuri transilvane.

Comuna Valcele se gaseste in muntii Baraolt, acestia desfasurandu-se in inregime pe teritoriul Covasnei, altitudinea fiind de 700-900 metri; in dreptul localitatii Valcele, versantii sunt dispusi nord-sud.

Atunci cand inclinarea foarte puternica a versantilor si ingustarea vaii se intercaleaza intre sectoare largi sau depresiuni, apar mici chei epigenetice.

In Pliocen a inceput scufundarea regiunii din jurul muntilor Baraolt si a unor sectoare din interiorul muntilor. Formarea bazinului lacustru de la curbura Carpatilor a avut loc la inceputul cuaternarului.

Caracterul sedimentarii din bazinul Baraolt, prezinta multe aspecte particulare, sensibil deosebite de cele intalnite in partea centrala si sudica a depresiunii Barsei. Cele mai vechi sedimente alcatuiesc "formatiunea productiva", subdivizata in doua formatiuni: "subformatiunea productiva" si "subformatiunea marnelor cu Limnocardium". Urmeaza, in continuitate de sedimentare, "formatiunea marnelor cu ostracode", apoi "formatiunea de Biborteni", caracterizata printr-o alternanta aproximativ egala de material vulcanic. Grupul se incheie cu "formatiunea vulcanitelor sedimentare". Rocile magmatice sunt reprezentate prin andezite bazaltice cu piroxeni ce fac parte dintre cele mai sudice curgeri de lave din lantul carpatic neogen. Aparitia cea mai importanta se gaseste in nord-estul muntilor Baraolt, la nord de Malnas-Bai. Alte trei aparitii, cu suprafete si grosimi reduse, au fost semnalate recent in nord-vestul muntilor Baraolt. Varsta acestor andezite este posterioara "formatiunii productive" si anterioara "formatiunii de Biborteni", ceea ce inseamna ca in scara bazata pe mamifere ar fi aproximativ din Romanianul inferior.

Consecinta dominarii marnelor si argilelor in formatiunile pliocen-pleistocene este relieful cu trasaturi domoale din depresiunile tectonice intramontane. In cateva sectoare apar si pachete groase in care domina nisipurile, ceea ce determina in relief versanti moderat inclinati si culmi inguste.

Sedimentarea formatiunilor pliocen-pleistocene intr-un bazin lacustru a avut drept urmare aparitia unor suprafete morfologice largi, care se pot racorda in anumite nivele-"terase lacustre". Eroziunea fluviatila a transformat aceste terase in culmi largi, sau le-a redus la un relief deluros cu culmi inguste, rotunjite.

Rocile magmatice s-au impus in relief in cazul curgerii de lave din nord-estul muntilor Baraolt. Corpul magmatic din andezite bazaltice de la Malnas-Bai, cu o lungime de 2 kilometri si o largime de 0,5-1 kilometru, are o forma apropiata de cea a unei terase. De altfel a si fost considerata ca terasa de unii autori. Asa cum s-a mai aratat insa, in depresiunea Brasov nu se poate vorbi de terase fluviatile decat de la un nivel foarte jos.

4.2.2. Consideratii hidrogeologice:

Datorita apelor tamaduitoare, asezarea era cunoscuta chiar de romani sub numele "Castrum agua vivarum".Cu trecerea timpului renumele apelor minerale din Valcele a devenit din ce in ce mai cunoscut.

La inceputul secolului XX se descopereau noi surse de apa minerala, fapt ce conduce la ridicarea unui sanatoriu balnear, dotat cu echipamente moderne de hidroterapie (demolat in anii ¢30). Cu numai cateva decenii in urma, localitatea Valcele era o statiune balneara cu mare renume atat in tara cat si peste hotare.

4.3 date despre climat:

clima M-tilor Baraolt este determinata in mod hotarator de circulatia atmosferica vestica si nord-vestica. aceasta circuatie imprima climatului continental caracterul temperat. pozitia regiune a muntilor favorizeaza, alaturi de altitudinea medie absolut scazuta, o nuanta mai uscata a climatului.

temperatura medie anuala este de 6-7ºC in partea inferioara, sub 700m altitudine (ceea ce corespunde in linii mari, cu periferia muntilor si depresiunile intramontane) si de 4-6ºC in cea superioara, la peste 700m altitudine. Luna cea mai rece este ianuarie (-6-4ºC aproape peste tot), iar cea mai calda este iulie (16-18ºC in etajul inferior si 14-16ºC in cel superior). amplitudinea termica medie anuala este de 21-22º C.

precipitatiilemedii anuale sunt de 550-600 mm la periferia sudica si nord-vestica si in depresini intramontane; ele au valori de 700-800 mm mai sus de 750-800 m altitudine, deci in cea mai mare parte a sectorului montan propriu-zis si de 600-700 mm in fasia intermediara, ingusta. cele mai sarace sunt iunie si este de 75-100.

Desi nu exista date asupra ploilor torntiale mari (cele care determina nivelul pierderilor medii anuale de sol), se poate aprecia ca aceste ploi au o intensitate moderata. in cartograma erozivitatii pluviale m-tii Baraolt fac parte zona 5 ( total 10 zone) cu media anuala a indicatorului Pi 15 ( intensitate medie pe 15 min. as n9ivelului torential al ploii, mmmin.) =62. erozivitate pluviala in M-tii Baraolt are deci o intensoitate moderata.

in concluzie, climatul temperat de minti josi, ai M-tilor Baraolt prezinta 2 subetaje: unul inferior, intre 500-700 m alt. mai uscat si mai cald; altul superio, intre 700-10 000 m alt., mai umed si ami uscat.

4.4. Solul:

Domeniul argiluvisolurilor ocupa partea nord-vestica , sudica si sud-estica a muntilor Baraolt, cu altitudini mai joase si cu relieful mai putin fragmentat. Pentru aceasta zona este caracteristic subdomeniul luvisolurilor albice si al solurilor brune-luvice. Luvisolurile albice ocupa culmi largi si versantii cu inclinare slaba; solurile brune-luvice ocupa, de regula, versantii cu inclinare moderata. Aceste soluri sunt extrem de profunde, au textura mijlocie si fina in orizontul B. Ele se incadreaza in clasa de erodabilitate puternica cu valoarea de S=0,9. Activitatea redusa a eroziunii in suprafata din acest subdomeniu se datoreaza in mare parte bunei acoperiri a solurilor cu vegetatie ierboasa sau lemnoasa. Solurile arate de pe versanti sunt in parte moderat erodate in suprafata. Alaturi de cele doua tipuri de soluri caracteristice subdomeniului mai apar subordonat si soluri brune argiloiluviale, soluri brun roscate, brun roscate luvice, regosoluri, soluri brune eumezobazice.

Domeniul argiluvisolurilor si al cambisolurilor ocupa partea centrala, mai inalta si mai puternic fragmentata, a muntilor Baraolt. Este un domeniu de tranzitie intre domeniul argilovisolurilor, situate la altitudini mai joase, si cel al cambisolurilor, situate la altitudini mai inalte.

In ceea ce priveste procesele de alterare din soluri, caracterul lor cel mai general consta in intensitatea moderata a acestora.

4.6. Mediul antropic:

Comuna Valcele este strabatuta de drumul judetean DJ 103 care este modernizat, in stare de functionare relativ buna, constituind principala cale de lagatura cu zonele invecinate.

Cea mai apropiata gara este Feldioara, iar ca magistrala feroviara este numarul 400, trenurile circuland in directia Sf. Gheorghe- Tg. Secuiesc- Gheorgheni- Baia Mare.

Cea mai apropiata termocentrala in functiune se afla la Borzesti, iar ca hidrocentrale, Buzaul reprezinta cea mai apropiata localitate.

In domeniul turismului se presupune ampilficarea si diversificarea dotarilor si amenajarilor pentru sport si agrement, valorificarea zonelor cu valoare peisagistica, istorica si cu resurse hidrominerale. Tinand cont cele prezentate si de resursele financiare existente, de potentialii investitori, speram intr-o mai buna dezvoltare a capacitatilor de productie, cat si a turismului local.

4.7. Parcuri naturale si rezervatii:

Particularitatile peisajului geografic sunt reflectate si in ineditul catorva elemente si fenomene naturale, care alaturi de vertigiile istorice, maresc interesul stiintific si turistic al acestor locuri; data fiind importanta stiintifica, cat si raritatea lor, unele specii de plante si unele fenomene geologice de aici au fost declarate monumente ale naturii. Dintre acestea mentionam: Tinovul Luci, Mestecanisul de la Reci, Poiana de narcise de la Varghis, Pestera de sulf, din apropierea sanatoriului Turia.

5. Surse de poluanti datorate contructiei si functionarii:

Pentru a combate sau atenua nivelul de zgomot se vor avea in vedere: amplasarea rationala a cladirilor si a incaperilor zgomotoase, precum si surselor de zgomot; captusirea peretilor incaperilor cu materiale fonoabsorbante si se vor monta panouri fonoizolante si fonoabsorbante perpendicular pe directia de propagare zgomotului.

Vor fi concentrate intr-un singur loc sau in cateva locuri din incaperea respectiva toate utilajele care produc zgomot si se vor prevedea cu carcase sau cu ecrane fonoizolante, sau se vor prevedea cabine izolate fonic; aceste cabine vor fi prevazute cu usi de acces si geamuri de supraveghere. Organele de actionare si aparatele de masura si control ale utilajelor vor fi introduse in aceste cabine.

Pentru atenuarea transmiterii zgomotului in incaperile vecine si in exteriorul cladirii, camerele in care se produce zgomot se vor amplasa pe directia vanturilor dominante, astfel incat, acestea sa bata dinspre cea mai apropiata zona locuita inspre constructie. Se va prevedea un spatiu de protectie, plantat cu foioase sau conifere.

Agregatele care produc vibratii puternice se vor instala in subsol, asezate direct pe pamant, fara nici o legatura cu elementele de constructie ale cladirii. Pe perimetrul dintre fundatie si pamant se va lasa un spatiu de aer (care se va umple cu pasta, rumegus uscat sau alte materiale cu rezistenta acustica mica); talpa fundatiei agregatului va fi mai jos decat talpa fundatiei cladirii si va fi izolata de pamant cu o garnitura corespunzatoare.