Situatia geografica si resursele naturale ale comunei Bran

CADRUL NATURAL SI ECONOMIC AL ZONEI MONTANE BRAN

Pentru a cunoaste mai bine situatia actuala economica a comunei Bran este necesar sa prezentam principalele evenimente majore si implicatiile sociale ale acestora in viata locuitorilor de aici.

Zona Bran este atestata din anul 1211 printr-o cronica ungara prin care regele Andrei al II-lea al Ungariei doreste construirea unei cetati de aparare din piatra in pasul Bran. Ideea este abandonata si preluata mai tarziu de catre Ludovic I de Anjou.

La 19 noiembrie 1377 Ludovic I de Anjou impreuna cu cavalerii teutoni incepe constructia unei cetati fortificate din piatra avand ca temelie o stanca situata la 600 m altitudine.

Stilul arhitectural al castelului este o imbinare intre stilul gotic german si cel arhitectural al zonei, este prevazut cu o curte interioara in interiorul careia exista o fantana cu capiteliu in aprovizionarea careia se tineau regulat spectacole pentru castelani si curteni si mai tarziu pentru familia regala de Hohenzoller (Ferdinand si Maria).

Istoria castelului are ca data importanta anul 1395, an in care se semneaza un pact intre Sigismund de Luxemburg si Mircea cel Batran.

Castelul intra in posesia domnilor valahi asa cum rezulta din legenda lui Dracula.

Dupa anul 1427, tatal lui Vlad Tepes, Vlad Voievod I, primeste o distinctie militara deosebita - Ordinul Dragonului (Ordinis Dragonis) prin care i se recunosc meritele militare.

Denumirea de Bran este atestata documentar in secolul al XII-lea, Bran in limba slava insemnand "poarta".

Trebuie prezentat faptul ca in comuna Bran cooperativizarea nu si-a facut simtita prezenta, astfel incat gospodariile din zona si-au putut lucra propriul lor pamant pentru a-i putea folosi roadele in scopul ducerii vietii de-a lungul anilor.

1. Situatia geografica si resursele naturale ale comunei Bran

Judetul Brasov, datorita asezarii sale geografice are ca principala forma de relief muntele, alaturi de care isi fac aparitia dealurile si podisurile. Prin suprafata pe care o ocupa, judetului Brasov ii revin 2,6% din suprafata Romaniei.

Comuna Bran se intinde intre Muntii Piatra Craiului si Muntii Bucegi, asadar teritoriul comunei face parte din Carpatii Meridionali.

Suprafata totala a comunei este de 6 785 ha. Satele care compun comuna sunt: Bran-Poarta, Simon, Predelu si Sohodor. Altitudinea variaza de la 800 la 1 300 m.

Tabel 2

Fondul funciar al comunei Bran (ha) (2002)

Sursa: Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate imobiliara

Comuna are o lungime de 4,5 km si o latime de 15 km. Din totalul suprafetei agricole de 3 896 ha teren arabil ocupa 7,41%; pasunile 48,66%; fanetele 40,88%, iar livezile 3,71%.

Vecinii comunei Bran sunt: la nord orasul Zarnesti, la sud judetul Prahova, la est se gasesc orasele Zarnesti si Brasov, iar la vest comuna Moieciu.

Relieful zonei Bran este cu preponderenta muntos, format din Muntii Piatra Craiului, Muntii Magura, Bucegi si Cristianu Mare. Intre masivele Bucegi si Piatra Craiului se afla cabana Omu la 2 100 m.

Satele care compun comuna Bran sunt dispuse paralel: unul din sate ocupa partea de nord a comunei, iar celelalte sunt dispuse paralel.

Solurile. Principalele tipuri de sol identificate sunt: podzol brun acid, brun acid, brun umezobazic si erodsol. Aceste soluri au un PH puternic (4,13-5,2) cu fertilitate destul de scazuta.

Reteaua hidrografica este reprezentata de raul Turcu, afluent de dreapta al raului Barsa; mai exista raurile Tocilita si Poarta. Totodata in comuna se gasesc cateva izvoare (cum ar fi Predelut) cu debite mari de apa care sunt relativ constante. Aceste izvoare cat si raul Turcu si Poarta sunt surse excelente de apa; exista si trei microcentrale pentru locuitorii comunei.

Clima, vegetatia si fauna. Exista un climat de munte mijlociu, cu temperaturi medii anuale de 7,5-8^oC, cu repartitia pe anotimpuri astfel: primavara +7,5^oC; vara +16^oC; toamna +10^oC; iarna -3,3^oC. Exista curenti ciclonali din vest. Regimul precipitatiilor -900 mm anual.

Teritoriul comunei este foarte bogat cu ierburi si paduri. Vegetatia ierboasa este foarte diversificata pe pasunile si fanetele naturale intalnindu-se specii ca trifoiul alb, hardus, trifoiul rosu, agrostis, pheleun si altele. In flora spontana cresc si numeroase plante medicinale si arbusti precum: cicoarea, afin, sunatoarea, coada soricelului, coada manzului, pelin, frag, musetel, urzica, murul, catina, zmeurul, macesul, potbal, menta etc.

Versantii din comuna Bran sunt acoperiti de mari intinderi de padure, care favorizeaza mentinerea unui bun echilibru ecologic, constituind totodata si o importanta sursa materiala pentru locuitorii comunei si nu numai. Pana la 1 000 m altitudine se intalneste padurea de faget, iar padurea de brad si molid o intalnim la 1 200 m. Alte esente care se intalnesc sunt alunul, fagul, artarul, frasinul, carpenul. Padurile de fag, brad si alte esente contribuie la normalizarea regimului ploilor si la fixarea solului, impiedicand prin aceasta degradarea lui. Totodata, padurea ofera un corespunzator mediu de viata pentru vietuitoare cum sunt: caprioara, cerbul, ursul, mistretul, lupul, veverita, vulpea.

In cuprinsul comunei Bran se intalneste o varietate insemnata de pasari salbatice: cocosul de munte, ciocanitoarea, cucul, mierla de piatra, potarnichea, randunica, uliul, vulturul.

Pe raul Poarta si Turcu traieste pastravul, alaturi de alti pesti specifici apelor din zona de munte.

Resursele de munca si cadrul social

Datorita intinderii pe care o are comuna Bran, dar si variatelor forme de relief cat si apei naturale si a padurilor, exista numeroase resurse naturale care sa determine o dezvoltare economica importanta.

Existenta resurselor de apa din raurile Poarta si Turcu, precum si a izvoarelor Ciubotea si Predelut, a dus la crearea a trei microhidrocentrale. Totodata, existenta acestor resurse a dus la abordarea unor studii privind dezvoltarea intensa a pisciculturii. O potentiala sursa energetica poate deveni energia eoliana datorita curentilor ciclonali din vest.

Posibilitatile actuale de exploatare ale masei lemnoase sunt de cca 10 240 mc. Potentialul anual de recoltare a fructelor de padure este de 120-140 t; ciuperci 40-45 t, iar al plantelor medicinale de 10 t. Nu sunt neglijate nici dezvoltarea efectivelor de animale si crearea industriei prelucratoare de lapte, carne, piei prin existenta unor suprafete insemnate de pasuni si fanete naturale.

Existenta unei importante cantitati de piatra de cariera de rau si piatra de var, dar si a padurilor de tot felul, fac ca majoritatea constructiilor din comuna Bran sa fie deosebit de accesibile.

Frumusetea peisajului montan, pitorescul asezarilor sun incantatoare aici. O adevarata oaza de liniste, de recreere, care alaturi de ospitalitatea locuitorilor permit dezvoltarea agroturismului, care poate reprezenta o sursa importanta de valorificare a potentialului turistic al zonei precum si a produselor animaliere specifice. Toate acestea lasa in mintea si in inima calatorului, dar mai ales a celui care poposeste aici o zi, saptamana, imagini si impresii de neuitat.

Ultimul recensamant a stabilit existenta in comuna Bran a 5 576 locuitori. Centrul administrativ se afla situat in satul Bran-Poarta.

Mentionam ca toti locuitorii comunei Bran sunt romani, exceptie facand doua familii de romi.

Un rol important in ansamblul fenomenelor demografice care au determinat dinamica numarului populatiei din zona Bran (2003-2005) l-a avut natalitatea, al carei nivel este mai scazut pe intreaga perioada decat cel realizat inainte de 1989, fara sa se inregistreze variatii mari de la un an la altul.

Datorita importantei sale in dinamica populatiei se poate afirma ca natalitatea este problema centrala a demografiei. In aparenta, insa simplul eveniment biologic, nasterea, este sub semnul unui mare numar de factori sociali, economici, culturali, exprimand in modul cel mai expresiv caracterul dual al fenomenelor demografice: biologic si social.

In zona Bran, mortalitatea se datoreaza in special celor doua cauze: imbatranirea demografica a populatiei si asistenta destul de precara, care se manifesta in majoritatea satelor montane romanesti.

Tabel 3

Evolutia natalitatii si mortalitatii in anii 2002-2006

Evolutia natalitatii si mortalitatii in comuna Bran:

Comuna Bran se situeaza pe primul loc ca numar de populatie, intre comunele care formeaza zona de influenta Bran, sau asa numitele "Comune Branene".

Populatia a inregistrat o continua crestere pana in anul 1990 pentru ca apoi sa scada, datorita unor factori printre care si dinamica ratei natalitatii ajungand actualmente la doar 5573 persoane, fata de 6029 la recensamantul din 1977 sau de 5669 la recensamantul din 1994.

Din totalul populatiei 34 % locuiesc in gospodarii situate de-a lungul cailor principale de acces, diferenta fiind raspandita in restul teritoriului administrativ al comunei.

Mortalitatea infantila este 0.

Depopularea satelor montane este generata in cea mai mare parte de o motivatie interioara-voluntara, dar este potentiala intr-un grad ridicat si de un determinism exterior conditionat si de gradul de dezvoltare al zonelor popularizate.

Supravietuirea si dezvoltarea satelor montane in specificitatea lor culturala si ecologica reclama un efort de orientare si de stapanire a migratiilor montane - zone limitrofe. Dar aceasta ar trebuie sa inceapa cu o revalorizare a asezarilor satesti ca mediu de viata si de munca - in primul rand stabilirea fortei de munca in zona montana prin acoperirea corecta, la adevarata valoare sociala, a activitatilor rurale si a lucrarilor agricole in raport cu cele urbane industriale si prin reconsiderarea intregii problematici a agricultorului, a celui care prin traditie si prin forta lucrurilor este chemat sa lucreze pamantul[1].

Factorul determinant in modelarea populatiei in zona studiata, a fost migratia. Anual vin in comuna 10-12 persoane prin casatorii; alte motive nu sunt mentionate, iar cei care pleaca din zona sunt in jur de 7-8, deci mai putin ca numar decat cei care sosesc. Ca miscari sezoniere se inregistreaza anual 250-270 de persoane care merg la cules de porumb, la culesul vitei-de-vie si la cositul fanului. Numarul celor care fac naveta in alte localitati este de 168. Acestia au locuri de munca in orasele Rasnov, Zarnesti si Brasov. Populatia activa este de 2 324 persoane.

Redam in tabelul urmator repartizarea populatiei active pe sectoare de activitate:

Tabelul 4

Repartizarea populatiei active pe sectoare de activitate:

In anul 2002, rata somajului in comuna Bran se ridica la 10,21% ajungand la 11,40% in 2004.

Actualmente somajul se extinde ca urmare a procesului de privatizare, a restrangerii productiei si a dezvoltarii cu incetineala a sectorului tertiar, capabil sa creeze noi locuri de munca.

In anul 2004, localitatea inregistra 648 persoane in somaj, ca la mijlocul anului 2006 sa inregistreze aproximativ 920 someri.

Categoria cea mai expusa somajului o prezinta femeile 60% iar categoria de varsta cea mai frecvent intalnita printre someri este 16-25 ani.

Dimensiunea medie a gospodariei familiale montane este totusi destul de inferioara la nivelului optimal din punct de vedere al unei exploatari economice. Pe intreaga comuna existau 2 100 de gospodarii impartite astfel: Bran-Poarta 734, Predelut 444, Simon 561, Sohodor 361. numarul familiilor din comuna Bran este de 2 254, iar dimensiunea medie a unei familii este de 2,51 (5669: 2254=2,51).

In comparatie cu CCE unde suprafata medie a gospodariei a ajuns la 10 ha iar numarul celor ocupati cu activitatea agricola reprezinta 8%, in Romania acest raport este de aproximativ cinci ori mai mic, in cazul suprafetelor agricole, si de patru ori mai mare in ceea ce priveste populatia ocupata cu activitatea agricola.

Totusi in Bran, deoarece asupra zonei nu si-a facut simtita prezenta cooperativizarii, pamantul in intregime apartine particularilor.

Asa cum spunea Emi Silvos in cursul de tehnologii "taranul roman se afla in fata a trei mari probleme, toate existentiale decisive:

Optiunea: A fi sau a nu fi taran?

Solutia tehnologica, economica pentru care trebuie sa opteze in mare diversitate geodinamica si socio-profesionala.

Garantiile, respectiv sprijinul statului, al comunitatii nationale si internationale".

In continuare vom prezenta infrastructurile socio-economice ale zonei montane Bran: reteaua rutiera - lungimea soselei este de 16 km pe teritoriul comunei, din care modernizata, 2,5 km. Drumuri comunale sunt 16 km, iar forestiere 29 km. Drumuri pietruite (ulite, strazi) 60 km. Pe teritoriul comunei exista cinci statii auto. Nu exista retea feroviara.

In ceea ce priveste mijloacele de transport in comun si particulare, acestea sunt destul de numeroase. Mijloace de transport persoane sunt 21 camioane, 785 autoturisme de diferite marci, 120 carute si 74 sanii. Mijloacele de transport in comun sunt 8 autobuze ale firmei BRAN-BUS. Aceste autobuze fac urmatoarele curse: Brasov-Rasnov-Bran-Moieciu si retur; Moieciu-Bran-Zarnesti si retur. Autobuzele circula la interval de o ora intre ele.

Reteaua electrica. Se intinde pe o lungime de 25 km liniari in linii principale 5 km si linii secundare 24 km. In ceea ce priveste sursele interne pentru prelucrarea energiei electrice, in zona sunt trei microhidrocentrale.

Numarul caselor electrificate este de 2 060.

Alimentarea cu apa. Din totalul de 2 100 gospodarii, 2 044 sunt alimentate cu apa.

Mijloacele de comunicatii si difuzare a informatiilor. In comuna exista doua unitati cu posturi telefonice. Abonatii telefonici sunt 750 de gospodarii, avand 750 de posturi telefonice. Abonamentele la radio-TV sunt de 1 829. abonamentele la presa scrisa sunt 855.

Orice actiune intreprinsa in zona de munte trebuie sa urmareasca conferirea unui asemenea nivel de trai populatiei incat sa franeze fenomenul de migratiune. Nivelul de trai real al acestei populatii trebuie sa se faca cunoscut pentru a se putea lua masurile necesare menite sa solutioneze problemele multiple ale populatiei din zona.

3. Productia agricola si neagricola

Structura de proprietate in zona Bran este caracterizata prin predominarea covarsitoare a gospodariei agricole medie (4 ha pamant), bazata pe o agricultura de tip partial si o economie mixta, la activitatile agricole adaugandu-se si alte activitati ca: activitati silvic salariate, mestesugurile si artizanatul, iar in ultimii ani se constata o orientare tot mai pregnanta spre agroturism, existand peste 200 de gospodarii agroturistice.

Depasirea limitelor inguste ale micii productii agricole in zona de munte este un proces de durata care necesita un complex de actiuni cu bataie pe termen lung. Acum, in prezent si in viitorul imediat, trebuie considerat ca pozitiv faptul ca aceasta populatie "asa saraca cum e ea" este atrasa de munte si nu migreaza in proportii de masa spre oras, pentru ca astfel ar ingrosa randurile somerilor oficiali sau neoficiali; totusi in zonele de munte populatia traieste cu greu si se hraneste deficitar.

Asa cum este cunoscut de cativa ani, agricultura sesului a inceput sa ia un declin greu de stopat, salvarea venind din zona de munte, acolo unde se gasesc laptele, carnea si fructele, ele putand servi ca alternativa foarte importanta pentru securitatea alimentara a populatiei Romanie.

Dar despre avantajele micilor exploatatii branesti, atunci cand Romania era "granarul Europei", sa transmitem mesajul savantului agronom G. Ionescu-Sisesti: "Exploatatia mica sau taraneasca are si ea la randu-i avantagii economice specifice care in cazurile normale egaleaza pe acelea ale marei exploatatii"[2].

Si mai departe se afirma: "Taranul poate sa faca pe bucata lui de pamant o cultura mai minutioasa si ingrijita. Pentru produsele agricole de specialitate, cum ar fi zarzavaturile, fructele, strugurii, tutunul, pasarile etc. exploatarea mica este mult mai indicata decat cea mare. Vitele taranului se pot bucura de o ingrijire mai afectuoasa, de o priveghere permanenta si pot da deci un cuantum de munca si de produse mai ridicat."[3]

G. Ionescu-Sisesti elaboreaza o intreaga doctrina in legatura cu agricultura exploatatiilor mici, cu avantajele ei. Referindu-se la starea economica a taranului, sustine ceea ce astazi constituie necesitate de prim ordin: "Taranul trebuie sa aiba capital si credit. El trebuie sa produca nu numai pentru nevoile proprii, ci si pentru piata."[4]

In continuare vom observa cu ce se ocupa locuitorii comunei Bran si ce productii obtin ei pe suprafetele arabile, dar si veniturile neagricole, cum reusesc sa-si vanda produsele.

Tabel 5

Structura suprafetelor arabile cultivate (ha)

SPECIFICARE	TOTAL (privat)
Total arabil
- cartofi
- plante de nutret
- ovaz
- orzoaica
- grau-secara
- legume
- porumb

Sursa: date M.A.A. ianuarie 2005

Dupa cum se observa, in zona se cultiva mai mult cartoful si plantele de nutret datorita climei favorabile. Pe suprafete mici sunt cultivate porumbul si graul. Legumele au o insemnatate relativa in zona Bran, fiind destinate in special consumului intern si foarte putina cantitate se valorifica pe piata din afara comunei.

Tabelul 6

Productia vegetala obtinuta in 2004

Sursa: date M.A.A. ianuarie 2005

Spre deosebire de zonele de ses si deal, unde in ultimii ani productia agricola a inregistrat un real declin, in zona montana productia de carne si lapte a crescut datorita maririi efectivelor de animale.

In zona Bran s-au inregistrat la sfarsitul anului 2006 urmatoarele date:

Tabelul 7

Efective de animale (capete)

Tabelul 8

Productia animala la sfarsitul anului 2006

Valorificarea lemnului reprezinta o alta sursa de venit pentru locuitorii zonei. In tabelul urmator vom prezenta structura padurii:

Tabelul 9

Structura fondului silvic (ha)

Lemnul este folosit in special pentru constructii si ca lemn de foc in mare parte.

In constructii este folosita o cantitate de circa 31,5%, restul de 68,5% fiind folosit ca lemn de foc.

Plantele medicinale si similare din flora spontana a tarii noastre constituie o importanta bogatie care este cunoscuta si valorificata la nivel superior doar intr-o mica masura. Ne putem referi si la plantele medicinale aromatice, la fructele de padure, la colorantii vegetali, la ciupercile comestibile si la plantele utile pentru industria rurala (care poate fi realizata cu resurse locale si cu minimum de investitii). Valorificarea acestor resurse ale naturii poate constitui un venit in plus pentru locuitorii zonelor montane.

In comuna Bran, in anul 2006 s-au recoltata urmatoarele cantitati de fructe de padure, ciuperci si plante medicinale:

Tabelul 10

Fructe de padure si ciuperci (tone)

Cantitatile recoltate sunt puternic influentate de factorii climatici, de restrangere a suprafetelor goale prin impaduriri, inchiderea starii de masiv in arboretele tinere si in special a lipsei muncitorilor culegatori in perioadele necesare recoltarii.

Productii mai mari se obtin la 5-6 ani odata.

Singurele specii de ciuperci care au fructificat anual au fost ghebele.

Tabelul 11

Plantele medicinale (kg - uscat)

Conform prevederilor, plantele medicinale se incadreaza la produsele naturale, vegetale ale padurii, care au in constitutia lor substante medicinale cu calitati terapeutice. Aceste plante se obtin din paduri, pajisti, pasuni, dupa care sunt uscate, iar prin anumite principii tehnice devin materie prima pentru industria farmaceutica. Anual se obtin 3,5-4 tone.

Din flora padurilor se pot produce produse accesorii cu destinatii ornamentale cum sunt:

conuri de pin: vase pentru ornament

coarne de cerb pentru confectionarea de diferite obiecte decorative;

frunzare pentru satisfacerea nevoilor de hrana suplimentara pe timp de iarna;

pomi de iarna etc.

Din datele prezentate s-a putut observa productia obtinuta de locuitorii zonei, productia agricola si neagricola.

Veniturile gospodariilor din zona Bran

Zona montana, nefiind bulversata de convulsiile financiare pe care le cunoaste zona de ses, sau in tot cazul amploarea este mai redusa, ea fiind tot timpul o zona privata, a reactionat imediat in mod pozitiv, prin cumpararea de animale, prin sporirea efectivelor, avand speranta ca va putea castiga mai bine de pe urma lor prin liberalizarea pietei.

In comuna Bran agricultorii au in stapanire terenurile agricole. Totusi, la fel ca toti taranii, si producatorii din Bran se confrunta cu numeroase probleme si greutati specifice zonei montane, cat si perioadei de tranzitie. Activitatile gospodariilor de aici, spre deosebire de cele de la ses, sunt diversificate, cuprinzand in principal domeniul productiei animale si vegetale. 

In multe situatii, veniturile realizate din aceste activitati nu sunt suficiente pentru necesitatile intretinerii gospodariei, in realizarea unei game largi de produse si servicii complementare activitatilor de baza precum  agroturismul, prelucrarea materiilor prime obtinute in gospodarie: carne, lapte, lana, fructe, artizanat, plante medicinale, practicarea mestesugurilor traditionale etc.

Prelucrarea resurselor din zona se realizeaza in gospodaria proprie sau in unitati specializate, care insa nu se afla in comuna. Exista totodata si doua brutarii particulare. Pentru prelucrarea plantelor medicinale este necesar transportul lor in afara comunei. Centrele de achizitie a plantelor medicinale sunt de stat, in numar de doua.

Achizitionarea fructelor de padure se realizeaza prin centrul de la ocolul silvic care se gaseste in orasul Rasnov (10 km de Bran). Fructele se prelucreaza si in particular, existand 13 cazane de tuica cu o capacitate, la incarcare, de 1 450 kg borhot.

Privind prelucrarea productie animaliere, mentionam ca pentru prelucrarea laptelui nu exista inca in comuna unitati prelucratoare. Fiecare gospodar isi prelucreaza cantitatea de lapte in gospodaria proprie. Pe an se comercializeaza din productia de lapte de vaca obtinuta 34 000 hl in orasele Zarnesti si Brasov.

Dinamica colectarii si prelucrarii pe luna este de 3 350 hl. Centrele de colectare sunt reprezentate de 12 societati particulare. Laptele de oaie comercializabil pe an este de 1 950 hl, dinamica colectarii si prelucrarii pe luna fiind de cca 390 hl (5 luni pe an).

Filiera de colectare consta in stane unde se si prelucreaza laptele.

Tabelul 12

Carne de bovine, ovine, porcine, pasari - taieri anual (tone) (2005)

In ceea ce priveste productia totala de lana, in anul 2005 s-au obtinut 26 tone.

Lemnul pentru populatia zonei se ia din padurile gospodarilor care pot taia in fiecare an 4 mc lemn de fiecare persoana indreptatita prin lege. Taiatul lemnelor din paduri se face numai daca in prealabil a avut loc un marcaj executat cu stirea ocolului silvic; pe teritoriul comunei exista patru gatere.

In concluzie, ingloband experienta milenara in ocupatia crescatorilor de animale, forta de munca din aceasta zona este alcatuita din tarani legati de aceste locuri prin traditie, interese economice, atasament psihic fata de animale, fata de regiunea aceasta cu un cadru armonios, prin titlurile de proprietate si relatiile de rudenie, prin intreg ansamblu etnografic.

Gospodaria montana are un caracter de subzistenta, taranul roman din aceasta zona este traditionalist, urmeaza cu devotament exemplul inaintasilor si nu este benefic irosirii muncii fizice si intrebuintarea energiei animale, care are limite bioenergetice, nu este deloc in avantajul lui.

Veniturile in aceasta zona si in aceste situatii sunt limitate, ele provenind din cresterea animalelor, cultivarea cartofului si a legumelor, din mica industrie si din agroturism intr-o buna masura. Totusi aceste venituri nu sunt suficiente pentru un trai decent, la ele se adauga si salariul pe care unii membrii ai familiei il primesc in urma prestarii de servicii in localitate sau in afara localitatii.

Incurajarea dezvoltarii gospodariei duce implicit la dezvoltarea generala a zonei, este o actiune care se poate sprijini pe ipoteza ca rezolvarea problemelor economice si sociale ale agricultorilor de munte nu poate fi asigurata in exclusivitate prin dezvoltarea agriculturii. Pentru aceasta este nevoie de o coordonare a eforturilor, de o dirijare a acestora spre toate activitatile posibile, spre o dezvoltare de ansamblu, in asa fel incat agricultorul sa poata avea si alte surse de castig, iar in plus sa nu se simta izolat cu activitatea lui, ci sa aiba sentimentul integrarii intr-o societate complexa, care sa-i ofere sansa dezvoltarii depline a personalitatii si familiei sale.