EVALUAREA SI CARTOGRAFIEREA HAZARDELOR NATURALE SI TEHNOLOGICE LA NIVEL LOCAL SI NATIONAL. STUDII DE CAZ

EVALUAREA SI CARTOGRAFIEREA HAZARDELOR NATURALE SI TEHNOLOGICE LA NIVEL LOCAL SI NATIONAL. STUDII DE CAZ

INTRODUCERE

Hazardele naturale si tehnologice genereaza, in fiecare an, numeroase pierderi de vieti omenesti si pagube materiale uriase, care afecteaza direct procesul de dezvoltare economica si sociala. Uraganele violente, cutremurele puternice, inundatiile, alunecarile de teren distrug numeroase localitati, devasteaza terenuri agricole, avariaza sosele si cai ferate. In ultimii ani acestor hazarde li se adauga din ce in ce mai evident amenintarile legate de activitatile teroriste. Amploarea si frecventa hazardelor prezinta o evidenta tendinta de crestere in legatura cu cresterea rapida a populatiei globului, care se extinde tot mai mult in regiunile nefavorabile, expuse producerii unor fenomene extreme, si cu dezechilibre din ce in ce mai accentuate ale mediului.

In ultimele decenii, omul a influentat din ce in ce mai mult mediul Terrei, determinand aparitia unor modificari care, prin amploarea lor, au devenit fenomene globale. In aceasta categorie se incadreaza procesul de incalzire al Terrei datorat efectului de sera, ridicarea nivelului Oceanului Planetar si reducerea stratului de ozon. In ultimele patru decenii costul global al dezastrelor naturale a crescut cu peste 800%, in stransa legatura cu cresterea vulnerabilitatii populatiei care traieste in arealele cu risc mare.

Modificarile climei constituie unul dintre obiectivele prioritare din Strategia Uniunii Europene pentru dezvoltare durabila /1/. Aceste modificari includ nu numai tendintele globale de incalzire ci si incertitudinile legate de magnitudinea si frecventa unor hazarde si de aparitia sau intensificarea unor hazarde noi pentru anumite teritorii precipitatiile torentiale, tornadele, secetele si desertificarea /2/.

In Romania lipsa unei legislatii ferme la inceputul perioadei de tranzitie a determinat o inrautatire a conditiilor de mediu prin despaduriri necontrolate, distrugeri ale perdelelor forestiere si ale sistemelor de irigatii din campie si o accentuare a impactului hazardelor naturale asupra societatii.

1. Hazardele geomorfologice in contextul modificarilor globale ale mediului

Tendinta globala de incalzire a climei datorata efectului de sera are implicatii directe in desfasurarea hazardelor naturale, in special a celor geomorfologice. Cercetarile efectuate in tara noastra /3, 4/ pe baza unor modele care prevad dublarea cantitatilor de CO₂ in atmosfera permit unele evaluari ale tendintelor de modelare a reliefului.

Aceste studii se bazeaza pe aplicarea unor modele de circulatie generala a atmosferei si a unor scenarii climatice, fiind folosite date privind cantitatile lunare de precipitatii si temperaturile medii lunare ale aerului pentru perioada 1961-1991 de la 100 de statii meteorologice. Tendinta generala de incalzire a climei pe Terra are particularitati regionale diferite care sunt simulate prin diferite modele de circulatie generala a atmosferei. Scenariile climatice se bazeaza pe diferite ipoteze referitoare la ritmul de crestere al cantitatilor de CO₂ in atmosfera si la consecintele efectului de sera. Pentru teritoriul Romaniei s-au efectuat experimente folosindu-se 4 modele de circulatie generala: GISS (Godard Institute for Space Studies, SUA), GFDL R-30 (Geophysical Fluid Dynamics Laboratory, SUA, cunoscut si ca GFD3), UK89 (United Kingdom Meteorological Office), CCCM (Canadian Climate Center Model). S-a apreciat ca modelul care reflecta cel mai bine climatul actual al Romaniei, din punct de vedere termic si pluviometric este modelul canadian, concluzie sustinuta si de alte studii din Europa care au folosit acelasi model /4/.

Pe baza acestor scenarii s-a stabilit posibilitatea de crestere a temperaturilor in partea de sud a Romaniei cu 3,9 pana la 4,4 ⁰C si importante variatii ale precipitatiilor. In general se apreciaza ca precipitatiile vor creste toamna si iarna si vor descreste in timpul verii. Pe baza analizei tendintei de evolutie a precipitatiilor din ultimul secol au fost puse in evidenta patru perioade extrem de ploioase (cu 175 mm peste medie) si cinci perioade secetoase (cu 180 mm sub medie). Pentru acelasi interval temperaturile medii anuale sunt caracterizate printr-o tendinta evidenta de crestere a temperaturii pentru intregul teritoriu al Romaniei.

Pentru hazardele geomorfologice este importanta nu numai cantitatea de precipitatii ci si modul in care aceasta este repartizata in decursul unui an. Concentrarea unor cantitati mari de precipitatii in intervale scurte si marirea cantitatilor extreme genereaza o intensificare a modelarii versantilor si albiilor. Evaluarea acestor modificari are implicatii directe pentru studiul riscurilor naturale si tehnologice.

Deplasarile in masa si procesele de eroziune

Procesele legate de circulatia apei pe versant (eroziune, transport, sedimentare, alunecari de teren si curgeri de noroi) sunt dominante in Carpatii si Subcarpatii de la Curbura (Foto 1 si 2). Modificarea in viitor a precipitatiilor si a regimului hidrologic al versantilor va avea un impact direct asupra modelarii reliefului iar tendinta de crestere a temperaturii va determina unele modificari ale cuverturii vegetale.

In aceste conditii sunt posibile unele estimari ale tendintelor de evolutie ale hazardelor geomorfologice:

- cresterea temperaturii va determina modificarea etajelor morfogenetice si o tendinta de crestere a altitudinii limitei superioare a padurii

- tendinta de extindere a proceselor fluvio-torentiale se va mentine, procesele de eroziune in adancime fiind corelate cu o crestere a frecventei ploilor torentiale si cu o crestere a energiei raurilor

- tipul si frecventa fenomenelor climatice extreme sunt foarte importante pentru evolutia albiilor si versantilor, modificarea precipitatiilor, in special, conducand la o schimbare a regimului de modelare a reliefului

- tendinta de adancire a vailor va determina o crestere a instabilitatii deluviilor de alunecare si o extindere a arealelor cu alunecari active /5, 6/.

Foto 1 si 2

Procese de deplasare in masa in Subcarpatii Buzaului (Curgerea de noroi de la Cuculesti, iulie 2003)

Viiturile si inundatiile sunt hazardele naturale cu accentuat impact asupra retelei de asezari, cai de comunicatie si terenuri din lungul celor 4000 de rauri din Romania cu o suprafata a bazinului de peste 10 km². Terenurile inundabile ocupa o suprafata de 3,5 milioane hectare, arealele cele mai intinse fiind situate in lungul Dunarii si al raurilor principale din Campia Romana (Siret, Buzau, Ialomita, Arges, Olt, Jiu) si din Campia Banato-Crisana (Somes, Crisuri, Mures). In spatiul montan si deluros, unde reteaua de albii are o panta accentuata (100 200 m/km) si lunci inguste, cu exceptia depresiunilor, viiturile puternice sunt insotite de procese intense de eroziune a malurilor si de alunecari care pot bara vaile.

Viiturile sunt datorate ploilor abundente, topirii zapezilor sau combinarii celor doua fenomene. Cele mai frecvente viituri se inregistreaza primavara (30 50%) si vara. Viiturile si inundatiile catastrofale, cu asigurari de 0,5 1% au drept cauza principala cantitatile mari de precipitatii, cu un accentuat grad de torentialitate, care se inregistreaza dupa perioade cu solul puternic umectat si capacitate de absorbire a apei redusa.

Propagarea undelor de viitura este puternic modificata de activitatile antropice. Despaduririle din diferite sectoare ale Carpatilor au determinat o marire a vitezei de concentrare a scurgerii, intensificarea proceselor de eroziune, transport si depunere a aluviunilor si suprainaltarea albiilor din campii marind riscul revarsarilor. In lungul Dunarii si al raurilor principale au fost realizate indiguiri si baraje care s-au dovedit insuficiente si in unele cazuri neadaptate unor situatii extreme. In ultimul secol, inundatii de proportii, extinse pe suprafete intinse, s-au produs in anii 1969, 1970, 1975, 1991, 1995, 1997, 1999, 2000 si 2002.

Cele mai insemnate consecinte le au viiturile din bazinele hidrografice mici (flush floods), care sunt insotite de o crestere semnificativa in timp scurt a transportului de aluviuni grosiere cu impact direct asupra asezarilor si cailor de comunicatie. O astfel de viitura produsa in 11 iulie 1999 in bazinul Raului Mare din Muntii Retezat a generat 13 victime, 21 de raniti si distrugeri ale cailor de comunicatie pe zeci de kilometri. Viitura a fost produsa de cantitatile mari de precipitatii (235,1 mm la statia hidrometrica Raul Mare), precipitatii cazute in intervalul 8 11 iulie 1999 (Fig. 1). Viiturile de pe versantul estic al Muntilor Bucegi din doua bazine hidrografice mici au generat pagube materiale de 70 milioane de lei in localitatea Busteni si intreruperi ale circulatiei timp de cateva ore in cel mai circulat culoar de transport din Romania, din lungul Vaii Prahova.

Figura 1

Hidrograful viiturii din 11 iulie 1999 (Raul Mare, Muntii Retezat - inregistrare INMH, 1999)

2. Hazardele tehnologice in concordanta cu Directiva Seveso II

Hazardele tehnologice sunt produse de erorile de proiectare ale instalatiilor industriale, de gradul ridicat de uzura al acestora si/sau de managementul defectuos al intreprinderilor. Unele accidente insotite de victime omenesti si de poluarea mediului sunt legate de transportul substatelor periculoase. Sunt si situatii in care accidentele tehnologice cum sunt ruperile de baraje sau exploziile unor instalatii sunt initiate de cauze naturale (inundatii, cutremure) avand loc o succesiune de evenimente extreme complexe sub forma unor reactii in lant. Unele dezastre tehnologice pot sa aiba efecte transfrontaliere, la randul ei Romania fiind afectata de accidentele de pe teritoriul tarilor vecine sau de conflictele armate.

Romania a aderat la legislatia internationala in domeniu hazardelor tehnologice, elaborandu-se un inventar al unitatilor industriale care se incadreaza in Directiva 96/82/CE Seveso II. Aceasta directiva se refera la controlul activitatilor care pot provoca accidente majore implicand substante periculoase, fiind transpusa in Romania prin Decizia Guvernului 95/2003, intrata in aplicare din 25 august 2003.

Directiva Seveso II stabileste doua clase de risc (major si minor) pentru unitatile industriale care folosesc sau depoziteaza substante periculoase. In Romania exista 333 de obiective industriale care se incadreaza in aceasta directiva (245 in categoria celor cu risc major si 88 cu risc minor) (Fig. 2). Cele mai multe sunt legate de industria chimica si petrochimica (144 unitati cu risc major si 55 cu risc minor).

Figura 2

Unitati industriale cu riscuri tehnologice. Categoriile de risc sunt in concordanta cu Directiva Seveso II (2003)

Hazardele legate de substantele radioactive sunt considerate ca fiind cele mai periculoase pentru om. Pe teritoriul Romaniei exista o singura centrala nucleara la Cernavoda care utilizeaza o tehnologie avansata de tip Kandu existand un risc redus de accident nuclear. Aplicatiile internationale efectuate cu participarea populatiei locale au pus in evidenta delimitarea clara a arealelor cu diferite grade de risc. Alte surse de hazard sunt legate de reactoarele existente la Bucuresti-Magurele, la Pitesti-Mioveni si la Combinatul de Apa Grea de la Drobeta Turnu-Severin /7/.

Pentru partea de vest a Campiei Romane prezinta un risc major Centrala atomo-electrica de la Koslodui, de pe teritoriul Bulgariei care functioneaza cu o tehnologie invechita. Accidentul nuclear de la Cernobal din noaptea 25/26 aprilie 1986 a afectat mai ales partea de NE a Romaniei unde a fost inregistrata o crestere a ratei persoanelor cu cancer de tiroida si a copiilor nascuti cu malformatii.

Hazarde legate de industria chimica

Pe teritoriul Romaniei exista 140 de intreprinderi care utilizeaza substante periculoase cum sunt substantele foarte toxice, substantele cu proprietati toxice specifice (alergice, cancerigene, mutagene), substantele inflamabile, explozive si oxidante si substantele cu impact daunator asupra mediului.

Functionarea acestora este reglementata de legislatia nationala in acord cu normativul UE ISO 14 000 privind managementul mediului, cu directiva IPPC 61 EC, 1996 referitoare la  autorizarea integrata a instalatiilor industriale si cu Directiva Seveso II privind gestiunea accidentelor majore implicand substante periculoase /8/. Cele mai numeroase intreprinderi care se incadreaza in Directiva Seveso II sunt localizate in judetele Alba, Constanta, Dolj, Timis si in municipiul Bucuresti.

Cel mai grav accident tehnologic din Romania s-a produs in 1939 la Zarnesti, unde explozia unui rezervor cu clor a cauzat intoxicarea a peste 600 de persoane. Un alt accident produs in 2001 la Falticeni datorita unei erori umane a produs poluarea grava a raurilor Somuzul Mare si Siret si intoxicarea a 150 de persoane cu aceton-cianhidrina si acid sulfuric.

Exploatarea intensa a sarii pentru Combinatul chimic Oltchim, Ramicu Valcea a generat producerea unui gol subteran cu un volum de 4 milioane m³ /9/. Prabusirea partiala a tavanului acestui gol subteran la data de 12-13 septembrie a determinat formarea unei doline de prabusire si o unda de viitura care a afectat localitatea Ocnele Mari (Fig. 3). Acest tip de dezastru se incadreaza in categoria dezastrelor complexe caracterizate prin intrepatrunderea fenomenelor naturale si activitati umane necorespunzatoare.

Figura 3

) Ocnele Mari: sectiune geologica a prabusirii si lacul rezultat in urma prabusirii   (august 2003

Poluarile accidentale cu hidrocarburi si alte substante periculoase sunt legate de gradul ridicat de uzura si de proiectarea necorespunzatoare a instalatiilor din industria energetica si din reteaua de distributie si transport a hidrocarburilor.

Accidentele sunt localizate in arealele de exploatare si prelucrare a petrolului si produc o accentuata poluare a solului, apelor de suprafata si a panzelor freatice. Spargerea conductelor este datorata unor cauze diferite inundatii, fisurari in timpul cutremurelor sau furturi din conducte genereaza scurgerea unor cantitati mari de combustibili lichizi. O astfel de situatie s-a inregistrat in anul 2002 pe raul Prahova care a fost poluat pana la confluenta cu Ialomita pe o lungime de 8,1 km.

Accidentele tehnologice legate de industria miniera cuprind prabusiri ale galeriilor de mina, alunecari si lichefieri ale haldelor de steril insuficient consolidate si ruperi ale iazurilor de decantare. Prabusirea galeriilor de mina insotita de victime se inregistreaza mai ales in industria carbonifera.

Alunecarile si lichefierile de depozite din cadrul unui baraj al unui iaz de decantare de la Certej-Sacaramb la 31 octombrie 1971 au generat peste 100 de victime surpinse in cadrul a doua blocuri de locuinte care au fost distruse in intregime.

Cele mai mediatizate accidente cu efecte transfrontaliere s-au produs in ianuarie si martie 2000, in judetul Maramures la iazurile de decantare Bozanta-Aurul si Novat-Rosu, care s-au soldat cu poluarea unor afluenti ai Tisei nu numai pe teritoriul Romaniei, ci au dus la raspandirea poluantilor (in special cianura), in aval pe Tisa si Dunare, cu largi implicatii in poluarea transfrontaliera. Aceste accidente au fost larg mediatizate fiind efectuate o serie de evaluari ulterioare de comisii internationale de experti. S-a constatat faptul ca valori ridicate ale concentratiilor de metale grele in bazinele hidrografice Lapus/Somes si Viseu/Tisa se inregistreaza in imediata apropiere a centrelor miniere si industriale, pentru ca in aval, concentratiile sa inregistreze o scadere, sub limtele maxime admise; cele mai contaminate sectoare au fost puse in evidenta pe raurile Baiut, Cavnic, Sasar si bazinul superior al Lapusului, aval de confluenta cu afluentii mentionati (Fig. 4) /10/.

Figura 4

Judetul Maramures concentratia de Zn in apa de suprafata dupa accidentele tehnologice la iazurile de decantare /10/

In anul 2000, concentratiile de metale in apa de suprafata in bazinul superior al Sasarului erau relative scazute, dar cresteau brusc in aval de mina Esmeralda Baia Sprie. In anul 2003 concentratiile in cazul tuturor metalelor au fost mai scazute decat in anul 2000, totusi valorile pentru cadmiu si zinc depaseau limitele maxime admise prevazute in standardele europene in domeniu, in special in aval de iazul Bozanta (Fig. 5). In anul 2000 intre 5 si 80% din valori erau mai scazute decat in anul 2000, imediat dupa accident /11/.

Figura 5

Raul Sasar: concentratia de zinc in apa de suprafata si in sedimentele de rau /11/

Hazardele legate de avarierea constructiilor hidrotehnice pot sa afecteze circa 1600 de lucrari de indiguire insumand 8700 km si 1353 baraje pentru acumulari de apa cu un volum total de 13,8 mld m³. Cedarea partiala sau distrugerea digurilor si a barajelor este produsa de viituri puternice si este urmata de inundatii cu efecte catastrofale. Digurile de pamant  realizate in trecut cu tehnologii depasite prezinta un risc ridicat.

Viiturile puternice de pe Tazlau din 28-29 iulie 1991 au determinat distrugerea barajului Belci urmata de inundarea brusca a vaii in aval, fiind inregsitrate 25 de victime /12/.

Viiturile produse in 1991 au distrus 47 km de diguri si circa 117 km regularizari de maluri, inundatiile fiind urmate de pierderea a 110 vieti omenesti (97 in judetul Bacau).

Cedarea digurilor poate sa aiba si unele efecte transfrontaliere. O asemenea situatie s-a inregistrat in 3-7 aprilie 2000 cand deversarea si distrugerea unui dig peste Crisul Alb, in apropierea granitei cu Ungaria, a produs inundatii de amploare in sectorul Ineu-Chisineu Cris.

Toate localitatile situate in aval de marile baraje cum sunt cele de pe Arges, Bistrita, Somes, Lotru sunt dotate cu sisteme moderne de alertare si beneficiaza de dotarile necesare pentru atenuarea efectelor viiturilor.  

3. Tornada de la Facaeni. Evaluarea impactului si managementul dezastrului

In seara zilei de 12 august 2002, in jurul orelor 19,30-19,45, partile de sud si sud-est ale localitatii Facaeni (Fig. 6 si 7) au fost confruntate cu intensificari extrem de puternice ale vantului, fara precipitatii, care au afectat grav peste 30 de locuinte, au avariat peste 400 de gospodarii (din care 14 locuinte distruse din temeli si 20 cu structura de rezistenta distrusa) si au cauzat moartea a 2 persoane. Fenomenul de la Facaeni face parte dintr-un sir de evenimente care s-au desfasurat in seara zilei de 12.08.2002 pe un areal extins (Fig. 8) din apropierea orasul Fetesti (Ialomita) pana in localitatea Ghindaresti (Constanta).

Figura 6

Pozitia geografica a localitatii Facaeni. Cifrele de pe harta indica: 1 Facaeni, 2 Slobozia

Astfel, in jurul orelor 19,00 sau 19,30[1] pe drumul national 3A, la 2-3 km de Fetesti spre Bucuresti, intensificarile vantului au produs caderea unui arbore peste un autobuz cu cadre militare, provocand moartea soferului si ranirea a zece persoane (Raport de informare al Inspectoratului de Protectie Civila al Judetului Ialomita -IPCJ- catre P.C. Op.). Surse neoficiale mentioneaza ca mai multe masini au fost avariate, iar violenta fenomenului a starnit o panica neobisnuita.

Figura 7

Traseul aproximativ al tornadei din 12 august 2002 in arealul localitatii Facaeni

Figura 8

Traseul tornadei din 12 august 2002 in perimetrul Fetesti-Facaeni

Tabel 1

Sinteza pagubelor produse in arealul comunei Facaeni de tornada din data de 12.08.2002

In jurul orelor 19.30, manifestarile atmosferice nemaiintalnite in timpuri istorice in arealul respectiv, cuprinzand vanturi puternice cu miscare turbionara sub forma de tornada, au determinat distrugeri de amploare in perimetrul localitatii Facaeni si in padurea din apropiere.

Tabelul 1 sintetizeaza informatiile cuprinse in mai multe rapoarte ale autoritatilor care s-au ocupat de managementul situatiei generate de tornada in arealul Facaeni.

O echipa interdisciplinara, incluzand geografi, meteorologi si specialisti in actiuni de protectie civila, a efectuat cercetari urmarind descifrarea cauzelor (a), identificarea consecintelor (b), evaluarea succesului actiunilor de management (c) si a perceptiei fenomenului de catre populatia afectata (d). Un raport detaliat privind tornada de la Facaeni este in curs de publicare /13/.

Cercetarea a avut un caracter interdisciplinar si s-a desfasurat in mai multe etape. In primele doua luni dupa eveniment au fost efectuate deplasari de teren care au urmarit colectarea informatiilor referitoare la manifestarea fenomenului si consecintele acestuia. Imaginile radar receptionate de radarul INMH de la Bucuresti au surprins evolutia sinoptica locala din 10 in 10 minute. Evaluarea cantitativa a consecintelor fenomenului se bazeaza pe rapoartele oficiale centralizate de Comandamentul Protectiei Civile. In vederea cuantificarii perceptiei localnicilor a fost utilizat un chestionar la care au raspuns 97 de persoane din gospodariile afectate.

Conditiile meteo-sinoptice care au generat tornada[8]

La nivelul Romaniei, manifestari meteorologice deosebite au inceput din noaptea de 11 spre 12 august, cand un front atmosferic rece a patruns in regiunile vestice, centrale si nordice, generand averse de ploaie, descarcari electrice si rafale de vant /14,15/. In cursul zilei de 12 august, teritoriul Romaniei era impartit intre masele de aer reci si umede care au succedat acestui front si care se manifestau in Transilvania, Oltenia, nord-vestul Munteniei si Moldova, si masa de aer cald din fata frontului, care acoperea jumatatea de sud-est a tarii, inclusiv arealul Facaeni.

Managementul actiunilor de interventie si de refacere reconstructie

Impactul violent al fenomenului meteorologic asupra factorilor de mediu si comunitatilor locale a surprins autoritatile publice locale si institutiile cu responsabilitati in acest domeniu. Cu toate acestea, la ora 19,45, Comisia Locala de Aparare Impotriva Dezastrelor Facaeni a fost activata de catre seful protectiei civile al comunei care a dispus punerea in aplicare a Planului de protectie si interventie in caz de inundatii si fenomene meteorologice periculoase.

Activitatile de interventie, reabilitare si refacere pot fi grupate in trei etape :

a) O prima etapa s-a desfasurat din primele momente pana aproximativ in ziua de 14.08.2002 si a constat in salvarea persoanelor afectate de eveniment, degajarea drumurilor, inlaturarea fragmentelor de constructii, asigurarea unui minim necesar de adapostire, a hranei zilnice si apei potabile populatiei sinistrate, precum si repunerea in functiune a principalelor activitati economice si sociale afectate. Activitatile de interventie s-au desfasurat mai ales pe baza de experienta si intuitie, specifica primelor momente de dupa dezastru, care vizeaza in principal salvarea vietilor omenesti si a unor bunuri de patrimoniu si de eficienta carora depinde salvarea persoanelor afectate. Tot in aceasta etapa s-au facut primele evaluari ale dezastrului si s-au stabilit masurile specifice de actiune. 

b) Etapa a doua s-a desfasurat intr-un interval de timp mai lung decat prima etapa, in situatia de la Facaeni s-a intins pana aproximativ in ziua de 20.08.2002 si a avut ca obiective principale asigurarea mijloacelor necesare populatiei pentru supravietuire (adaposturi, hrana, apa, haine, medicamente, alte materiale de prima necesitate). In aceasta etapa s-au pus in aplicare prevederile planurilor de reabilitare, s-au finalizat concluziile asupra dezastrului si a valorilor pierderilor materiale, s-au stabilit metodele de refacere durabila, s-au facut reparatiile la sistemele si constructiile mai putin afectate, si s-au facut propuneri pentru acordarea de ajutoare. Pentru repararea si construirea constructiilor avariate au fost angajate prin licitatie 6 firme de constructii. La data de 26.09.2002, din totalul de 428 de locuinte avariate, au fost executate lucrari de reparatii la 423 (99%), iar la 372 au fost finalizate lucrarile de reparatii. Din cele 33 de locuinte prevazute a se construi integral, incepusera lucrarile la toate, 12 erau in stadiu de executie a suprastructurii, iar la 21 erau executate fundatiile.

c) A treia etapa s-a finalizat cu readucerea la normal a vietii comunitatii locale care a fost afectata de dezastru. S-a materializat prin constructia locuintelor, refacerea retelelor electrice si reinceperea activitatilor obisnuite, fapt care s-a produs la aproximativ 100 de zile de la dezastru.

Perceptia fenomenului

Perceptia fenomenului la o luna si jumatate de la eveniment este descrisa detaliat de Balteanu et al. (2004). Sunt prezentate in continuare cele mai importante concluzii.

Majoritatea celor intervievati (42,7% din total) nu isi pot explica ce anume a provocat fenomenul, iar 34,4% pun cauzele pe seama divinitatii. O pondere insemnata (peste 20%) este detinuta si de persoanele care atribuie fenomenului cauze naturale, sub diferite forme de exprimare (exprimarea directa a sintagmei, furtuna, tornada sau seceta) (Tabel 2).

Tabel 2

Cauze atribuite tornadei de la Facaeni

Unii locuitori isi puneau intrebari asupra unor cauze antropice, cum ar fi cresterea poluarii aerului sau influenta aerodromului de la Baraganu. De altfel, zgomotul care a precedat si insotit fenomenul a fost asemanat de cei intervievati cu zgomotul produs de trecerea avioanelor de la aerodromul mentionat.

Durata de desfasurare a tornadei a fost perceputa in mod foarte diferit, primindu-se opt variante de raspuns (Fig. 9). Aproape jumatate din subiecti spun ca totul s-a petrecut in cateva secunde, iar 8,3% considera ca durata a fost de ordinul zecilor de secunde. La polul opus, aproximativ 5% din persoanele chestionate au perceput o durata de 2-3 minute, iar trei persoane nu se pot decide asupra timpului scurs de la inceputul si pana la sfarsitul fenomenului. Diferentele de perceptie sunt explicabile. Astfel, timpul este in mod curent un parametru perceput diferit in functie de varsta, experienta, actiunea intreprinsa de o persoana etc., iar avand in vedere fenomenul cu totul neobisnuit si distrugerile iminente este de inteles ca se atribuie tornadei durate ce variaza intre cateva secunde si peste 3 minute.

Dat fiind ineditul fenomenului, populatia din Facaeni a reactionat mai degraba instinctiv in timpul desfasurarii acestuia, adapostindu-se in interiorul locuintelor sau dependintelor.

Peste 50% din cei chestionati declara ca au intrat sau au intentionat sa intre in casa, magazii sau alte cladiri. La acest procent trebuie adaugat si o parte din cei care au raspuns ca prima reactie a fost teama sau panica, deoarece acestia se aflau deja in interiorul unor cladiri. De asemenea, persoanele care au actionat pentru protectia copiilor s-au orientat tot spre ramanerea in spatii inchise.

Figura 9

Perceptia duratei fenomenului la o luna si jumatate de la desfasurarea acestuia

S-a urmarit de asemenea reactia populatiei dupa incetarea tornadei, ca indicator al capacitatii comunitatii de a se mobiliza pentru revenirea la normal (Fig. 10).

Figura 10

Reactia persoanelor chestionate dupa incetarea tornadei

Majoritatea oamenilor (92,5%) au iesit din case imediat ce tornada a incetat si au incercat evaluarea primara a consecintelor, atat sub aspectul pagubelor materiale, cat si al eventualelor victime. Unele persoane au manifestat reactii nervoase (plans, pierderea cunostintei o persoana, senzatie de lesin). Raspunsurile releva capacitatea relativ buna a oamenilor de a reactiona in mod adecvat dupa un eveniment natural extrem, chiar in conditiile in care nu a existat o pregatire prealabila speciala pentru acest tip de fenomene.

In cele mai multe situatii victimele dezastrelor naturale sunt nesatisfacute de reactia oficiala. Aceasta perceptie se confirma si in cazul Facaeni pentru reactia pe termen mediu (saptamani), dar nu si pentru cea pe termen scurt si foarte scurt (zile-ore).

Mai mult de jumatate din cei intervievati considera masurile luate de autoritati pentru revenirea la activitatile obisnuite ca fiind bune (49,0%) sau foarte bune (9,4%) (tabel 3). Trebuie evidentiata distinctia pe care persoanele chestionate o fac intre reactia autoritatilor in primele zile dupa evenimente si evolutia masurilor de refacere in saptamanile care au urmat. Astfel, toate persoanele intervievate au fost de acord ca reactia autoritatilor a fost foarte eficienta in primele zile dupa tornada. Situatii conflictuale au aparut odata cu avansarea lucrarilor concrete de refacere si de sprijinire a populatiei afectate, fiind generate din declaratiile localnicilor de nemultumiri in privinta materialelor de constructie utilizate, de marimea si tipul ajutorului primit de fiecare familie, de selectarea familiilor care au primit ajutor, de acordarea ajutoarelor mai rapid in functie de statutul social etc. Au fost semnalate cazuri in care persoane din arealul neafectat al satului au pretins refacerea sau imbunatatirea gospodariilor sau cand tensiuni mai vechi intre localnici au fost regenerate de acordarea diferentiata oficial, in functie de amploarea pagubelor a sprijinului.

Tabel 3

Ponderea (%) raspunsurilor la intrebarea Cum apreciati masurile luate de autoritati?

Mai mult de 3/4 din martorii oculari resimteau efecte psihice pe care le puneau pe seama fenomenului (Fig. 11). Printre acestea, se numara insomnii (18%), teama de fenomene similare acutizata la inrautatirea vremii (intensificari de vant, ploi torentiale etc.) (25%) sau senzatia inexplicabila de teama (19%). De asemenea, majoritatea celor chestionati se tem ca un fenomen similar s-ar putea repeta in regiune.

Figura 11

Evaluarea efectelor psihice ale tornadei la o luna si jumatate dupa eveniment (procentele reprezinta ponderea din totalul de raspunsuri ale martorilor oculari)

CONCLUZII

Pe teritoriul Romaniei hazardele se diferentiaza pe principalele trepte de relief in functie de etajarea factorilor fizico-geografici si de repartitia neuniforma a populatiei si a activitatilor economice. Gradul de echipare al intreprinderilor, vechimea instalatiilor si nivelul de pregatire al angajatilor au un rol important in declansarea hazardelor tehnologice in Romania, existand in fiecare judet obiective care se incadreaza in directiva Seveso II.

Modificarile globale climatice, considerate o prioritate de cercetare in Strategia europeana pentru dezvoltare durabila, genereaza incertitudini noi si aparitia sau intensificarea unor hazarde complexe. Modificarea conditiilor de mediu prin despaduriri, distrugeri ale perdelelor forestiere, ale sistemelor de irigatii si alte actiuni antropice genereaza o accentuare a impactului hazardelor. In aceste conditii, activitatile de cercetare necesita abordari interdisciplinare si initierea unor sisteme geografice informationale (GIS) performante care sa fie permanent actualizate.

BIBLIOGRAFIE

1. * * * (2002), A European Union strategy for sustainable development, European Communities, Brussels

2. D. Balteanu, Mihaela Serban (2003), Modificarile globale ale mediului, Centrul de Invatamant la Distanta CREDIS, Universitatea din Bucuresti

3. V. Cuculeanu, P. Tuinea, D. Balteanu (2002), Vulnerability assessment and adaptation options in Romania, GeoJournal, Kluwer Academic Publishers, p. 133-139

4. V. Cuculeanu, Ed. (2003), Impactul potential al schimbarii climei in Romania, Editura Ars Docendi, Bucuresti

5. D. Balteanu (2000), Present-day geomorphological processes and environmental change in the Romanian Carpathians, geomorphology of the Carpatho-Balcan Region Proceedings of the Carpatho-Balkan Region Conference, Romania, October 11-17,  p. 123-128

6. D. Balteanu (2003), Environmental change and sustainable development in the Romanian Carpathians, The Journal of the Geographical Society of Hosei University, no. 35, March, Tokyo

7. * * * (2001), Disaster Preparedness and Prevention on Initiative DPPI for South-East Europe. National Report, Comandamentul Protectiei Civile, Ministerul de Interne

A. Ozunu (2000), Elemente de hazard si risc in industrii poluante, Editura Accent, Cluj- Napoca

9. D. Balteanu, P. Enciu, G. Deak (2003), Riscuri geologice si geomorfologice in arealul exploatarii de sare Ocnele Mari, judetul Valcea, Mediul Cercetare, protectie si gestiune, Presa Universitara Clujeana

10. M. Macklin, P. Brewer, D. Balteanu, T. Coulthard, B. Driga, A. Howard, S. Zaharia (2003), The longterm fate and environmental significance of contaminant metals released by the January and March 2000 mining tailings dam failures in Maramures county, upper Tisa Basin, Romania, Applied Geochemistry, 18, p. 241-247, Elsevier

11. P. Brewer, M. Macklin, D. Balteanu, T. Coulthard, B. Driga, A. Howard, G. Bird, S. Zaharia, M. Serban (2003), The January and March tailings dam failures in Maramures county, Romania and their transboundary impacts on the river systems, Proceedings of Advanced Research Workshop Approaches to handling environmental problems in the mining and metallurgical regions of NIS counties, Mariupol, September 5-7, Kluwer Academic Publishers, p. 73-83

12. V. Al. Stanescu (1995), Hidrologie urbana, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti

13. D. Balteanu, A. Stan-Sion, S. Cheval, P. Trandafir, B. Dobre, V. Ramniceanu, D. Dragne, M. Micu, N. Damian, A. Costache (2004), Hazarde naturale si tehnologice in Romania. Tornada de la Facaeni, 12.08.2002. Cauze, consecinte, perceptie, management (sub tipar)

14. V. Ivanovici, A. Stan-Sion (2003), Tornada de la Facaeni, GEO, 2: 10-11

15. L.R. Lemon, A. Stan-Sion, C. Soci, E.Cordoneanu (2003), A Strong, Long-track, Romanian Tornado, Atmospheric Research, 67-68: 391-416