Turismul | Resurse turistice si forme de turism |Marile zone turistice ale Terrei

Turismul | Resurse turistice si forme de turism |Marile zone turistice ale Terrei

Turismul in Romania

 Turismul

Scurt istoric, concepte si definitii. Activitatea turistica se inscrie intre fenomenele ce s-au impus in mod deosebit pe plan mondial.

Mutatiile intervenite in viata social-economica a lumii dupa cel de al doilea razboi mondial au oferit, printre altele, posibilitati sporite de crestere a productivitatii muncii, cu multiple efecte pozitive asupra membrilor societatii, intre care: cresterea veniturilor si a puterii de cumparare, sporirea duratei timpului liber prin reducerea zilei si a saptamanii de lucru, prin marirea concediilor, cresterea sperantei medii de viata etc. Iar acestea, la care se adauga diversificarea si modernizarea mijlocelor de informare, rapida dezvoltare a mijlocelor de transport etc., au favorizat desprinderea omului de mediul sau cotidian, obisnuit, formarea deprinderii de a calatorii.

Numarul turistilor internationali - deci care calatoresc intr-o alta tara decat cea in care isi au domiciliul - a crescut de la 30 000 in 1880 la 285 milioane in 1980, in prezent inregistrandu-se peste 400 milioane. Incasarile din turismul international reprezinta, astazi, circa 10-15% din exporturilor mondiale si cel mai important capitol al comertului invizibil.

Rolul si locul turismului in geografia economica mondiala. La nivelul impus de rolul si functiile sale, turismul rezulta din efectul conjugat si combinat al mai multor ramuri. Unele dintre acestea - constructiile, energia electrica si termica, constructiile de masini, electronica si electrotehnica, industria lemnului si textila, agricultura si industria alimentara s.a. - se afla in situatia de ramuri furnizoare, iar furniturile lor se inglobeaza fie in baza materiala a turismului, fie in productia oferita de unitatile de alimentatie publica. Altele - transporturile, comertul, comunicatiile, cultura, asistenta medicala etc. - concura independent la satisfacerea diverselor parti ale cererii turistilor. Numarul mare de ramuri care concura la efectuarea de prestatii turistice indica faptul ca 'produsul' turistic nu poate fi de calitate superioara decat in masura in care toate aceste ramuri intra in structura sa cu elemente de calitate ridicata.

Resurse turistice si forme de turism

Potentialul turistic mondial este asigurat atat de obiective naturale (forme de relief, rauri si lacuri, tarmuri marine, vegetatie si fauna etc.), cat si antropice, realizate de om (monumente istorice, arhitectonice si de arta, muzee, obiective etnografice si de folclor etc.), de regula cele doua mari categorii imbinandu-se armonios in anumite areale; exista insa si zone in care precumpanesc, ca valoare turistica, si nu numai de acest fel, fie cele naturale, fie cele antropice.

In functie de potentialul turistic si de baza de servire se cunosc diferite forme de turism.

Marile zone turistice ale Terrei

In functie de o serie de criterii generale - intre care potentialul turistic (natural si cultural-istoric), echiparea tehnico-materiala a teritoriului, circulatia turistica, pozitia geografica, calitatea mediului inconjurator, reteaua de asezari rurale si urbane etc., - Organizatia Mondiala a Turismului a distins sase regiuni turistice, care inglobeaza aproape toata suprafata Terrei, si anume: Europa, Americile, Asia de Est si Pacific, Africa, Orientul Mijlociu, Asia de Sud.

Abordarea turismului prin prisma geografiei economice mondiale ne-a permis identificarea, tot la nivelul planetei, de data aceasta cuprinzand intreaga ei suprafata, a urmatoarelor 12 mari zone turistice (fiecare avand mai multe subzone turistice).

1. LITORALUL MEDITERANEI EUROPENE SI AL ATLANTICULUI DE EST, zona care concentreaza circa o treime din circulatia turistica internationala a planetei. Se caracterizeaza printr-o activitate turistica neintrerupta, statiuni de litoral ce se succed una dupa alta - fiecare portiune de teren fiind eficient exploatata, diversitatea formelor de cazare, de la pensiunile ieftine la hotelurile de cinci stele, marea varietate a unitatilor de alimentatie publica si mai ales a celor de agrement - divertisment (de la terenurile de sport la salile de jocuri de noroc). Forma dominanta de turism este sejurul pentru odihna si tratament.

Litoralul nordic al Mediteranei Europene si al Atlanticului de Est (Spania, Italia, Franta).

- In Spania, tarmul mediteranean este presarat cu o multime de statiuni balneoclimaterice, grupate in patru sectoare principale, ce se succed de la granita cu Franta pana la stramtoarea Gibraltar: Costa Brava, avand ca punct nodal Barcelona, Costa Dorada, Costa Blanca, desfasurata intre Valencia si Alicante, Costa del Sol, intre Cabo de Gata si Gibraltar, incluzand orasul istoric Malaga si statiuni ca Torremolinos, Marbella, Estepona; acestor sectoare li se adauga Insulele Baleare cu statiuni cum sunt Palma de Mallorca, Puerto Soller, Port Mahon, Ibiza s.a.

- Riviera mediteraneana franceza este renumita prin statiunile de pe Cte d'Azur (Saint-Tropez, Cannes, Nice, Antibes s.a.).

- Italia dispune de mai multe sectoare de litoral: Riviera italiana (Riviera di Ponente si Riviera di Levante), respectiv litoralul nord-vestic al Italiei (tarmul Marii Ligurice), desfasurata intre Ventimiglia si La Spezia, cu statiuni ca San Remo, Nervi, Portofino, Santa Margherita Ligure s.a.; coasta Marii Adriatice intre Venetia si Rimini (Venezia, Lido di Venetia, Grado, Rimini, Riccione s.a.); Golful Napoli (Sorrento, Amalfi, Salerno, insulele Capri, Ischia s.a.); Riviera Palermitana in Sicilia si Riviera Sarda in Sardinia.

Tarile din aceasta subzona turistica sunt bogate in obiective turistice nu numai pe litoral, ci si in interiorul lor: in Spania se remarca indeosebi Andaluzia (cu centrele Granada, Sevilla, Crdoba, Cadiz s.a.) si partea centrala a Castiliei (cu Madrid, Toledo, Avila, Segovia, Guadalajara), ambele zone fiind renumite prin bogatia de castele sau cetati, palate, case vechi, muzee etc.; in Franta - Parisul si imprejurimile (Versailles, Chantilly, Fontainebleau, Compiegne s.a.), valea Loirei cu vestitele castele (Chinon, Chenonceaux, Blois, Amboise, Chambord s.a.); in Italia - 'orasele-muzeu' Roma, Florenta, Milano, Bologna, Verona, Padova s.a. cu vestigii si monumente indeosebi medievale (cetati, castele, palate, fantani, statui etc.), dar si din antichitate.

1.2. Tarile balcanice, remarcandu-se:

- Litoralul romanesc al Marii Negre si celelalte areale turistice din interior (tratate separat).

- Litoralul croat al Marii Adriatice (cu statiuni ca Opatija, Potoroz, Dubrovnik s.a.), la care se adauga, in interior, atractii naturale (Podisul Karst cu pestera Postojna) sau antropice (monumentele din Zagreb s.a.).

- Litoralul bulgar al Marii Negre (statiunile Zlatni Piasaci, Albena, Drujba, Varna, Burgas s.a.); in interior Sofia si imprejurimile (Vitosa, Borovet), Valea Trandafirilor s.a.

- Litoralul albanez, de-a lungul tarmului Marii Adriatice (Durres, Vlore, Tirana s.a.).

- In Grecia, tara turistica prin excelenta, se remarca Atena si imprejurimile (Capul Sunion, insulele Egina si Elefsis, Marathon, Salamina, statiunea Vouliagmeni), Peloponezul (cu Epidaurus, Olympia, Corint, Vasse - templul lui Apollo), insulele Rhodos, Creta, Ionice (Corfu, Ithaca, Kythira, Zakynthos s.a.).

- In Tucia exista mai multe areale turistice: litoralul mediteranean (Antalya, statiunea balneara Alanya, Tarsus, Adana, Iskenderun, Atakya - vechea Antiochie), litoralul egeean (cu Izmir, ruinele Troiei, anticul Pergam), Istanbul (cu faimoase monumente bizantine si otomane), Efes s.a.

Litoralul nord-african al Mediteranei de la stramtoarea Gibraltar pana la Canalul Suez, insorit circa 8 luni pe an si avand peisaj in general atragator:

- In Maroc, Tangerul cu imprejurimile (Cabo Negro, Ksar el Kebir, Larache s.a.), Tetouan, Al Hoceima, Nadar s.a.

- In Algeria, coasta mediteraneana cuprinde capitala (Alger), orasele Bejaia, Annaba, Cherchell (cu moschei, palate, vestigii romane si grecesti), statiunile balneare Tipassa, Cte Turquoise s.a.

- In Tunisia, arealele Bizerte-Coasta de Cristal, unde exista o imbinare a peisajului montan cu cel marin, capaitala (Tunis) cu imprejurimile, cu numeroase monumente islamice, ruine feniciene (Cartagina de pilda) si romane, statiunile Sidi Bou Sid, Jebel Oust, Zaghouan, Capul Bon, orasul Nabeul, statiunile balneare Hammanet, Sousse (cel mai important centru turistic tunisian), Kairouan, Mahdia, Djerba-Zarzis (insula si orasul-statiune de pe continent).

- In Libia, indeosebi Tripoli si cele trei orase antice (Sabratha, Leptis Magna, Cyrene).

- In Egipt se remarca Alexandria si imprejurimile, Delta Nilului, iar in interior Cairo si monumentele din jur (piramidele de la Gizeh - Kheops, Kefren, Mykerinos - si Saqqara, Abusir, Dahschur, Heliopolis, Memphis, Valea Regilor, oaza El Faiyum s.a.).

1.4. Litoralul Atlanticului de Est si Insulele Canare, cu obiective turistice in:

- Maroc: traseul Safi-Essaouira-Agadir-Tiznit (cu numeroase monumente, frumoase plaje la punctul de intalnire al muntilor cu oceanul).

- Portugalia: 'Riviera Portugheza' (cu staiunile balneare Estoril, Cascais, Oeiras), orasele Lisabona si Porto (cu numeroase monumente istorice si de arta), statiunile atlantice Viano do Castelo, Figeuira do Foz s.a.

- Spania: litoralul atlantic spaniol (cea mai importanta statiune fiind San Sebastian); Spaniei ii apartin si Insulele Canare, aflate la 100-120 km de tarmul Africii, cu statiuni balneare ca Las Palmas, Costa del Silencio, Playa del Ingls, Guatizo, Corralejo s.a.

- Franta: statiunile balneare de pe Cte d'Argent (Biarritz) si din Normandia (Mont Saint-Michel, Deauville, Frouville, Honfleur).

- Marea Britanie: The East Coast (Coasta de Est) cu statiunile Whitley Bay, South Shilds, Whitby, Scarborough s.a., The South Coast (Coasta de Sud) cu statiunile Eastbourne, Brighton, Southsea, Bexil si Insula Wight, coasta vestica a Scotiei (Glasgow, Edinburgh); Londra si aria inconjuratoare, avand ca axa valea Tamisei.

2. EUROPA CENTRAL-NORDICA, zona care concentreaza circa un sfert din circulatia turistica internationala a planetei. Se caracterizeaza printr-o activitate turistica neintrerupta, formele dominante de turism fiind turismul montan si sporturile de iarna (gratie potentialului natural al muntilor Alpi si Carpati), turismul cultural (legat de bogatia obiectivelor cultural-istorice) si sejurul pentru odihna si tratament (datorita numeroaselor statiuni balneoclimaterice).

Tarile alpine (Franta, Italia, Elvetia, Germania, Austria si Slovenia), care polarizeaza cea mai mare parte a turismului montan european si, totodata, mondial, in special sporturile de iarna, avand o dotare tehnica foarte bine dezvoltata (mijloace mecanice de transport pe cablu, partii de schi, bob si saniute, trambuline etc.). Principalele statiuni montane din Alpi sunt: in Franta (Grenoble, Chamonix, Morzine-Avoriaz, Megeve); in Italia (Cortina d'Ampezzo, Vale d'Aosta, Courmayeur, Breuil, Domodossola, statiunile de la poalele Alpilor, pe malul lacurilor Maggiore - Baveno, Pallanza, Stresa, Como - Bellagio, Como, Garda - Gargnano, Limone, Toscolano); in Elvetia (Basel, Geneva, Montreaux, Interlaken, Jungfrau, Davos, Saint-Morritz, Arosa, Sankt Gallen); in Germania (Garmisch Partenkirchen, Berchtesgaden, Mittenwald, Obersdorf); in Austria (Kitzbhel, Innsbruck, Krimml, Saalbach, Bad Gastein).

2.2. Tarile de la Marea Nordului si de la Marea Baltica, in care durata sejurului in statiunile de pe litoral este scurta, dar se remarca indeosebi prin existenta unor orase-porturi cu numeroase monumente: 'oarasele-de arta' Bruxelles, Anvers, Brgges, Gand, Tournai (in Belgia), Amsterdam, Haga, Delft, Haarlem, Utrecht (in Olanda), orasele Hamburg, Bremen, Lbeck, Rostock (in Germania), Gdansk, Gdynia, Szczecin (in Polonia), statiunile balneare Knokk-Heist, Ostende (Belgia), Scheveningen, Zandvoort, Noord-Wijk (Olanda), Westerland (pe insula Sylt), Warnemnde (Germania), Sopot, Miedzyzdroje (Polonia).

Tarile scandinave,cu potentialul turistic dat de frumusetea si diversitatea cadrului natural, precum si de varietatea monumentelor istorice si de arta. Principalele obiective turistice sunt:

- In Danemarca: insula Sjaelland cu capitala (Copenhaga), Trelleborg (tabara fortificata a vikingilor), Helsingor = Elsinore (Castelul Kronborg); peninsula Iutlanda cu pietrele runice de la Jeling, Alborg; insula Bornholm cu statiunile Sandvig si Allinge;

- In Finlanda: orasele Helsinki, Tampere (statiune pentru sporturi de iarna), Turku, Savonnlina, Districtul Lacurilor (cu peisaje frumoase), Laponia;

- In Norvegia, Oslo si imprejurimile (fiordul Oslo, colinele impadurite Nurmark, cu numeroasele lacuri, Holmenkollen - centru de schi), fiordurile, cel mai renumit tur al fiordurilor fiind Stavanger-Bergen;

- In Suedia: Stockholm si imprejurimile, statiunile balneare Bastad, Ystad, Folkenberg, orasele cu rezonanta istorica Gteborg, Lund, Malm, Helsingborg.

2.4. Tarile Europei Central-Estice, fara iesire la mare, remarcandu-se prin turismul de tranzit si de cura balneara:

- In Cehia: Praga si imprejurimile, cu o mare bogatie de monumente istorice si de arta, valea Vltavei, Carstul ceh, statiunile balneoclimaterice din Cehia de Vest (Karlovy Vary, Marianske Lazne);

- In Slovacia, masivul Tatra cu numeroase statiuni montane (Strbske Pleso, Tatranska Polianka);

- In Ungaria: Budapesta cu o multime de monumente istorice si de arta, Lacul Balaton cu salba de statiuni balneare (Siofok, Fonyod s.a.), orase si cetati vechi;

3. AMERICA DE NORD, care concentreaza circa 15% din circulatia turistica internationala, se caracterizeaza prin circulatia turistica intracontinentala (peste 80% din turistii straini provenind de fapt din tarile din zona, indeosebi din S.U.A. si Canada), mai ales de tranzit si, intr-o mica masura, de sejur pentru odihna in statiunile de pe litoralul Pacificului sau Golfului Mexic. Cuprinde trei subzone, care se suprapun celor trei tari din America de Nord.

Statele Unite ale Americii cu: marile orase de pe coasta atlantica (Boston, Philadelphia, Washington, New York s.a.), Peninsula Florida cu salba de statiuni balneare (Miami Beach, Palm Beach, Key West s.a.), coasta californiana (San Francisco - Los Angeles - San Diego), zona Marilor Lacuri, statiunile montane si de sporturi de iarna (Lake Placid, Sun Valley, Paradise s.a.), parcurile nationale (Yellowstone, Grand Canyon, Yosemite, Sequoia s.a.).

Canada, tara imensa ca intindere, remarcandu-se prin atractiile naturale (peisaje alpine, preerii, canioane, cascade etc., plus o fauna foarte bogata), vizitate indeosebi in cadrul parcurilor nationale (printre cele mai mari din lume). Se mai adauga unele orase intre care Montreal (cel mai important centru turistic canadian), Qubec (castelul Frontenac), Toronto, Halifax, Vancouver s.a.

Mexicul cu vestigii si monumente ale civilizatiilor precolumbiene (aztece si toltece in partea centrala, mayase in sud, orasele bogate in monumente din perioada coloniala (Ciudad de Mexico, Guadalajara, Puebla, Veracruz, Toluca s.a.), statiunile balneare de pe coasta pacifica (Acapulco, Zihuatanejo, Manzanillo, Mazatlan s.a.), peninsula Baja California s.a.

Turismul in Romania

Varietatea peisajului, bogatia monumentelor istorice si de arta, originalitatea folclorului si artei populare, litoralul Marii Negre, amenajarile balneoclimaterice si posibilitatea practicarii sporturilor de iarna, plus alti factori, au favorizat dezvoltarea turismului intern si international in Romania. Numarul unitatilor de cazare turistica, de odihna si tratament balnear este de peste 2 900, cu circa 300 000 de locuri.

Principalele zone turistice ale tarii sunt urmatoarele:

Capitala (Bucuresti) si imprejurimile cu monumente istorice si de arta (ansamblul Curtea Veche - curtea domneasca, numeroase biserici, intre care Mihai Voda, Coltea, Kretulescu, Stavropoleos, Patriarhia s.a., palate ca Ghica Tei, Stirbei, Sutu, Palatul Regal, Palatul Postelor s.a., alte edificii monumentale, intre care Ateneul Roman, Televiziunea Romana, Hotelul Intercontinental s.a.), muzee (peste 50), case memoriale; imprejurimile sale cu paduri si lacuri ce se constituie in locuri de agrement (Snagov, Caldarusani, Cernica, Pustnicul s.a.).

Litoralul Marii Negre este principala zona turistica a tarii, oferind un cadru adecvat atat pentru odihna, cat si pentru tratament balnear. Pe o lungime de 70 km se desfasoara o adevarata constelatie de statiuni: Navodari, Mamaia, Constanta, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Costinesti, Mangalia Nord (cu Olimp, Neptun, Jupiter, Aurora, Venus si Saturn) si Mangalia. In apropierea litoralului se gasesc numeroase locuri de interes istoric si arheologic (printre care vestigiile coloniilor grecesti Histria, Tomis si Callatis), precum si renumitele podgorii de la Murfatlar.

Delta Dunarii, unul dintre putinele medii naturale europene aproape nealterate, ofera iubitorilor naturii un peisaj exotic, o mare varietate faunistica si posibilitati de pescuit.

* Nordul Moldovei, cu centrul de dispersie orasul Suceava (capitala Moldovei in secolele XIV-XVI), care conserva numeroase monumente de arta feudala (printre care si cele cinci manastiri cu fresce exterioare: Voronet, Humor, Arbore, Moldovita si Sucevita), fiind, totodata, una din cele mai originale zone etnografice si folclorice ale tarii.

Tot in Moldova, in partea centrala, valea raului Bicaz constituie o atractie deosebita pentru frumusetea peisajului montan (masivul Ceahlau cu spectaculoase forme de relief, Cheile Bicazului, Lacu Rosu, lacul de acumulare Izvoru Muntelui). Deosebit de valoroase si atractive sunt aici manastirile nemtene - Neamt, Agapia, Varatec, Bistrita, Sihla, Secu, Sihastria etc. - ca si orasele Piatra Neamt si Targu Neamt, cu cetatea lui Stefan.

* Bucegi - Valea Prahovei - Brasov, regiunea montana cea mai vizitata, cu masivul Bucegi, cu mari posibilitati si amenajari pentru practicarea schiului, cu forme spectaculoase de eroziune (intre care Babele, Sfinxul) si numeroase cabane, statiunile turistice de pe vaile Prahovei si Timisului (Sinaia, Busteni, Poiana Tapului, Azuga, Predeal, Timisu de Jos, Timisu de Sus) si din apropierea Brasovului (Poiana Brasov), monumentele istorice din orasul Brasov si din imprejurimi.

* Sudul Transilvaniei, cu orase cu vechi traditii culturale (Sibiu, Alba Iulia, Blaj, Sighisoara, Medias, Fagaras s.a.), cu numeroase monumente istorice si de arta, muzee etc., multe dintre ele pastrand fortificatii ale cetatii medievale sau chiar cetatea in intregime (Medias, Sighisoara s.a.); de asemenea, concentreaza cele mai multe cetati taranesti medievale (Prejmer, Homorod, Rupea, Biertan, Rasnov, Codlea, Rasinari s.a.), care pastreaza intre incintele lor adevarate comori de arta.

* Nordul Transilvaniei, cu orase cum sunt Cluj-Napoca, Targu Mures, Bistrita, Dej s.a., care abunda in monumente istorice si arhitectonice medievale.

Tara Hategului si imprejurimile, respectiv depresiunea cu acelasi nume si rama montana inconjuratoare, cu vestigii ale cetatilor dacice din Muntii Orastiei (Costesti, Blidaru, Piatra Rosie, Gradistea de Munte s.a.), ale capitalei statului dac, Sarmizegetusa Regia, si ale centrului politic, economic si religios al Daciei Romane, Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa; se adauga monumentele istorice din orasele Deva si Hunedoara si sate ca Santamaria-Orlea, Densus s.a.

Muntii Apuseni, zona cu cel mai bogat relief carstic din tara, cu numeroase pesteri (Pestera Vantului - avand peste 35 km lungime, Meziad, Pestera Ursilor, Scarisoara, Focu Viu s.a., ultimele doua cu ghetari), complexe carstice (Cetatile Ponorului), spectaculoase chei (Cheile Turzii s.a.), precum si cu spectaculoase forme de relief (coloanele de bazalt de la Detunatele s.a.).

* Nordul Olteniei este o regiune cu numeroase statiuni balneare (Baile Govora, Calimanesti, Caciulata, Baile Olanesti, Ocnele Mari, Ocnita etc.), renumita si prin monumentele sale arhitectonice (manastiri ca Tismana, Horezu, Cozia, Arnota s.a.) si de arta populara (sculptura in lemn, ceramica populara - vestita fiind cea de Horezu si cea de Oboga). Orasul Targu Jiu evoca numele celui mai mare sculptor roman, Constantin Brancusi, care a creat aici celebrul ansamblu sculptural in aer liber format din Coloana Infinita, Poarta Sarutului si Masa Tacerii.

Maramuresul ( o depresiune inconjurata de munti) reprezinta o adevarata comoara etnografica, in special in privinta bisericilor din lemn (unele vechi de peste 500 de ani, cum este cea din Cuhea; toate cu turnuri svelte si inalte, cel al bisericii din Surdesti atingand 53 m) si a portilor si obiectelor de lemn sculptat.

Orasul Iasi, aflat in estul tarii, fosta capitala a Moldovei, cu numeroase monumente istorice si de arta, indeosebi biserici si manastiri (Trei Ierarhi, Golia, Galata, Cetatuia, Frumoasa, Mitropolia s.a.), palate (Sturdza, Cantacuzino-Pascanu, Palatul Cultural s.a.), muzee si case memoriale.

Marile orase din vestul tarii (Timisoara, Arad, Oradea), cu bogate traditii culturale si posedand importante monumente istorice si arhitectonice (castele, palate, catedrale, biserici, vechi ansambluri comerciale, muzee, case memoriale). In plus, in Romania exista peste 150 de statiuni balneoclimaterice (printre care Baile Herculane, Baile Felix, Baile Tusnad, Sovata, Praid, Bazna, Ocna Sibiului, Covasna, Slanic Moldova, Vatra Dornei, Slanic Prahova, Baile Govora, Baile Olanesti, Calimanesti, Caciulata s.a.) si climaterice (cele de pe Valea Prahovei, Poiana Brasov, Paltinis, Semenic, Stana de Vale, Lacu Rosu s.a.), care se constituie in tot atatea puncte de interes turistic.