ROLUL POPULATIEI IN PLANIFICAREA URBANA SI AMENAJAREA TERITORIULUI

Cadrul legislativ si metodologiile de intocmire a documentatiilor de U si AT

Extract Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul

Art. 9. - Obiectivele principale ale AMENAJARII TERITORIULUI sunt urmatoarele:

   a) dezvoltarea economica si sociala echilibrata a regiunilor si zonelor, cu respectarea specificului acestora;

   b) imbunatatirea calitatii vietii oamenilor si colectivitatilor umane;

   c) gestionarea responsabila a resurselor naturale si protectia mediului;

   d) utilizarea rationala a teritoriului

Art. 13. - Principalele obiective ale activitatii de urbanism sunt urmatoarele:

   a) imbunatatirea conditiilor de viata prin eliminarea disfunctionalitatilor, asigurarea accesului la infrastructuri, servicii publice si locuinte convenabile pentru toti locuitorii;

   b) crearea conditiilor pentru satisfacerea cerintelor speciale ale copiilor, varstnicilor si ale persoanelor cu handicap;

   c) utilizarea eficienta a terenurilor, in acord cu functiunile urbanistice adecvate; extinderea controlata a zonelor construite;

   d) protejarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural construit si natural;

e) asigurarea calitatii cadrului construit, amenajat si plantat din toate localitatile urbane si rurale;

f) protejarea localitatilor impotriva dezastrelor naturale.

Carta Europeana a Amenajarii Teritoriului de la TORREMOLINOS, adoptata in 20 mai 1983 (extract)

Amenajarea teritoriului conduce la:

Ameliorarea calitatii vietii

Favorizeaza ameliorarea cadrului vietii cotidiene, a conditiilor de locuit, de munca, de petrecere a timpului liber si a relatiilor din cadrul comuntatilor umane si cresterea nivelului de trai a fiecaruia prin crearea de locuri de munca si de echipamente economice, sociale si culturale. Se raspunde astfel aspiratiilor diferitelor categorii de populatie prin asigurarea unui mod de amplasare care sa conduca la o utilizarea optima a acestora.

Abordare calitativa versus cantitativa a populatiei in procesele planificate de dezvoltare

Abordarea aspectelor sociale ale unei populatii intr-un anumit teritoriu se face atat din punct de vedere calitativ, cat si cantitativ. Aspectele calitative ale populatiei (optiuni, aspiratii, aptitudini, grad de instruire si calificare, permeabilitate la nou, sisteme de valori, mentalitati etc.) sunt in general ignorate in cadrul lucrarilor de U si AT.

Asa cum rezulta din actualele metodologii de urbansim, populatia este tratata din punct de vedere cantitativ demografic (efective de populatie, repartitie in teritoriu, miscare, structura si evolutia populatiei). Aceste aspecte cantitative folosesc drept criterii in elaborarea solutiilor de amenajare urbanistica si a teritoriului : directiile de dezvoltare economica, organizarea teritoriului, echiparea tehnico-edilitara, extinderea/reducerea intravilanului etc.

Populatia ocupa un loc central in activitatile de U si AT, implicand cunoasterea a trei categorii de aspecte:

necesitatile obiective de dezvoltare;

potentialul cantitativ-demografic al populatiei;

potentialul calitativ al populatiei.

Populatia este:

factor central de care se tine seama in elaborarea solutiilor de dezvoltare;

beneficiar al tuturor masurilor de dezvoltare care au ca finalitate cresterea nivelului de trai al acelei populatii;

realizator al dezvoltarii[1].

Documentatiile de urbanism si amenajarea teritoriului

GHID PRIVIND METODOLOGIA DE ELABORARE SI CONTINUTUL - CADRU AL PLANULUI URBANISTIC GENERAL

2.5. Populatia. Elemente demografice si sociale

Se vor trata urmatoarele aspecte importante:

Numarul de locuitori (populatie stabila), de data recenta.

Evolutia populatiei (anii de referinta vor fi cei ai recensamantului populatiei

-Structura populatiei

-Structura populatiei pe principalele grupe de varsta

-Resursele de munca si populatia ocupata

-Disfunctionalitati privind evolutia si structura populatiei, modul de ocupare a resurselor de munca.

2.12. Necesitati si optiuni ale populatiei

Se vor prezenta cerintele si optiunile populatiei. precum si punctul de vedere al administratiei publice locale asupra politicii proprii de dezvoltare a localitatilor.   

Optiunile populatiei, sugestiile si propunerile rezultate pot constitui elemente de tema pentru PUG sau pentru alte faze de proiectare, necesar de elaborat in continuare.

3.5. Evolutia populatiei

In corelare cu prevederile/propunerile din documentatiile de amenajare a teritoriului, evolutia populatiei se poate determina dupa urmatoarele modele:

modelul de crestere biologica, in care calculul se face pe baza posibilitatilor de crestere naturala (spor natural)

modelul de crestere tendentiala, prin luarea in considerare a sporului mediu anual (spor natural si migrator), inregistrat in ultimii 15-20 ani

Pentru estimarea locurilor de munca se va avea in vedere

Corelarea locurilor de munca cu variantele de evolutie a populatiei

Posibilitatile de control asupra relatiei populatie - locuri de munca, prin redistribuirea populatiei ocupate in sectoarele de activitate

Evidentierea aspectelor sociale rezultate ca urmare a mutatiilor previzibile in structura populatiei ocupate, precum si cele rezultate din mobilitatea populatiei si a fortei de munca.

Demografia - cuvant ce vine din limba greaca (demos, "popor' + graphein, "a scrie'), disciplina ce studiaza populatiile umane din punct de vedere a efectivului (volumului, numarului acestora). Numarul indivizilor ce formeaza o populatie reprezinta un indicator vizand starea acesteia la un moment dat (caracter static). Volumul demografic se modifica permanent, de aici ideea de schimbare (caracter dinamic).

Demografia este o stiinta sociala care are ca obiect studiul populatiilor umane privite din perspectiva dimensiunii lor numerice si a schimbarilor de volum[2].

Populatiile pe care le studiaza demografia sunt "populatii mari", continand un numar de indivizi suficient de ridicat pentru a putea stabili regularitati statistice. Rareori demograful studiaza populatii de ordinul zecilor de mii sau mai mici, deoarece este nevoie ca in interiorul acestora sa se produca suficiente evenimente care sa poata fi abordate ca "masa de evenimente" si nu drept cazuri singulare. Instrumentul principal cu care se opereaza in demografie este cel statistic[3].

Evenimentele care influenteaza dimensiunea demografica:

Nasterile (N) si decesele (D) determina miscarea naturala a populatiei.

Imigrarile (I) si emigrarile (E) determina miscarea migratorie, teritoriala a populatiei.

Nasterile si imigrarile determina "intrari" de populatie, iar decesele si emigrarile, "iesiri".

Ecuatia fundamentala a miscarii populatiei care ne da volumul populatiei la un moment dat, plecand de la populatia la un moment anterior.   

P_t+1=P_t + (N - M) + (I - E)

La nivelul populatiei, agregarea evenimentelor demografice fundamentale in cursul unei perioade de timp, de regula un an, constituie fenomenele demografice corespunzatoare.

Cuplurile de evenimente-fenomene demografice:

Natalitatea si fertilitatea sunt termeni care se folosesc pentru a desemna acelasi fenomen al nasterilor. Se vorbeste despre natalitate atunci cand nasterile sunt privite in contextul intregului efectiv al populatiei, reprezentand ceea ce produce pe acest plan populatia ca intreg, iar fertilitatea se refera la aspectele reproducerii unei parti din populatie implicata in acest proces, respectiv femeile intre anumite varste.

Fenomenele demografice se manifesta in functie de comportamentul oamenilor ca actori (fiinte capabile de actiuni constiente) dar si ca rezultat al starii populatiei (ex. varsta).

Miscarea populatiei sau fenomenele demografice sunt determinate de anumiti factori cauzali, elemente de stare numiti variabile demografice. Acestea sunt caracteristici ale populatiei care intervin in producerea evenimentelor demografice. Cele mai importante sunt sexul, varsta si starea civila. Variabile cu caracter mai mult social, cu o influenta mai mult sau mai putin importanta asupra comportamentului demografic sunt nivelul scolaritatii, ocupatia, mediul de rezidenta, etnia etc.

Distributia indivizilor dupa o variabila apare ca o structura a populatiei (ex. structura demografica pe sexe, grupe de virsta sau stare civila). Sexul este o variabila biologica cu mare incarcatura sociala. Barbatii si femeile au roluri biologice diferite in inmultirea speciei. Deosebiri intre sexe exista si in raport cu celelalte fenomene, spre exemplu mortalitatea si migratia.

Varsta este un dat biologic, toate fenomenele demografice producandu-se in functie de varsta. In demografie varsta este o variabila cu ajutorul careia se incearca explicitarea tuturor parametrilor demografici.

Alaturi de fenomene si variabile, procesele demografice exprima tendinte clare de modificare a indicatorilor demografici si daca acestea au consecinte asupra volumului populatiei (ex. imbatranirea si tranzitia demografica).

Evolutia demografica se centreaza pe schimbarea volumului de indivizi din populatie, tratand populatia retrospectiv dar si prospectiv.

Sursele informationale ale demografiei

Demografia foloseste date din surse oficiale, date prelevate de catre organismele statului. Organismele statistice existente detin monopolul acestui gen de informatii iar accesul este cel mai adesea ingreunat, daca nu chiar imposibil.

Surse de date si institutiile ce le furnizeaza:

1. Recensamantul populatiei furnizat de Institutul National de Statistica sau de Directiile Judetene de Statistica
2. Fisa localitatii, Institutul National de Statistica sau de Directiile Judetene de Statistica

Recensamantul populatiei este o inregistrare exhaustiva a populatiei la nivel national ce se efectueaza in toate tarile lumii, cu o periodicitate de aproximativ un deceniu. Scopul este de a obtine la momentul de referinta al recensamantului date complete despre starea populatiei. Variabilele principale sunt : sexul, varsta, starea civila, numarul si varsta copiilor, locul nasterii, locul domiciliului si al resedintei, nationalitatea, limba materna, scolaritatea, ocupatia etc.

Pentru statistica demografica recensamantul reprezinta un punct de reper; este momentul in care se fixeaza "ceasul demografic", toate calculele demografice ulterioare raportandu-se la valorile cenzitare, urmand a se reface in functie de acestea.

Fisa localitatii furnizeaza date demografice, economice, asupra infrastructurii fizice a localitatii, dotarile etc.

Sursa: Institutul National de Statistica sau Directiile Judetene de Statistica