CATEGORII DOCUMENTE |
Demografie | Ecologie mediu | Geologie | Hidrologie | Meteorologie |
Macrostructura orizontala a ecosistemului. Tipologie.
a. Macrostructura orizontala. In ecosistemele terestre partile structurale orizontale sunt reprezentate de consortii (consortiul = parte de dimensiuni mici a unui ecosistem, ce reuneste intr-un scetor ingust de spatiu organisme individuale din diverse specii; un ansamblu distinctiv de mai multe bioskene) Acestea se influenteaza reciproc si nu pot dainui independent unele de altele. Nu este un sistem de populatii ci un sistem de indivizi din diverse populatii sau specii constituind o grupare de organisme in jurul unui organism central de insemnatate fundamentala pentru celelalte.
☻ - Bioskena. Baznosanu (1937, 1969) defineste prin bioskena, cel mai mic tip de ecosistem. Iata nominalizate de catre Stugren (1982) cateva bioskne (eritrocitele unor vertebrate ocupate de protozoare-gregarine; spinarea vitelor unde se localizeaza larve de diptere parazite; celulele corpului uman care sunt parazitate de virusuri si se formeaza bioskene in interiorul organismului).
☻ - Consortiu. Daca mai multe bioskene se unesc si au caracteristici comune se constituie un consortiu alat. consortium = destin comun](Stugren 1982). Consortiu = bioskena (dupa Popovici-Baznosanu) = cel mai mic spatiu cu conditii uniforme de existenta si cu un fond propriu de plante si animale. Alt sinonim = biochorion (dupa Tischler) = centru de actiune si de concentrare a faunei in biotop
☻ - Sinuzia. Suprafata ocupata de un ecosistem este mai mult sau mai putin uniforma astfel ca se vor evidentia microhabitate (acesta find populat numai de anumite specii de plante, bacterii, animale, ciuperci). Se defineste astfel o arhitehtonica a ecosistemului, alcatuita din microhabitate la care se asociaza o parte specifica a biocenozei, ansamblul acesta fiind denumit sinuzii (Stugren 1965).
Sinuziile reunesc mai multe consortii intr-un complex unitar. Spre deosebire de consortiu, sinuzia are ca nucleu central nu un organism individual ci o populatie sau un compartiment de materie organica moarta Din acest punct de vedere, consortiul este o sinuzie minimala.
Exemple de sinuzii: pernitele de muschi de pe sol, tufe de ferigi, speatiile dintre particolele de sol (aici se asociaza acarieni si colembole), ciupercile cu palarie (sinuzie tipica: pe aceasta parte structurala din ecosistem se asociaza microorganisme, insecte micetofage - colembole, diptere, stafilinide -, insecte rapitoare - nitidulide - himenoptere parazite, limacsi, acarieni, pseudoscorpioni etc).
☻ - Stratul. Sinuziile difera atat pe orizontala cat si pe verticala deoarece microhabitatul, ca parte fizica, anorganica, variaza in acest fel. Pe verticala ecosistemul apare astfel stratificat, Deci straturile sunt parti structurale ale ecosistemului, suprapuse pe verticala formand grupuri de sinuzii care se deosebesc intre ele prin distributia factorilor fizici, prin cantitatea de substanta vie, prin combinatia de specii si prin fizionomie ecologica. Prin stratificare se realizeaza un grad mai mare de specializare trofica a animalelor.
Iata cateva exemple de straturi pentru ecosisteme terestre bine constituite.:
- padure: orizontul mineral; stratul de dezagregare si concentrare; orizontul organic (stratul de humus, patoma, planseul); zona plantelor ierboase; arbusti (subarboret); arbori (arboret);
- fanat: orizontul mineral; stratul de dezagregare si concentrare; stratul de pamant cu profile de radacini; stratul ierburilor scunde; stratul ierburilor inalte;
- lac: zona de fund (a adancurilor, de descompunere); zona plantelor submerse; stratul plantelor plutitoare; zona stufului; zona de islaz.
In afara de sinuzii, in ecosistem exista ale doua unitati structurale, dar care au durata scurta de viata si sunt aparitii intamplatoare: biochoria (microcenoza, centru de actiune) si merocenoza.
☻ - Biochoria (microcenoza). Este o parte structurala din ecosistem, un loc in care se cncentreaza substanta vie si aceasta se realizeaza acolo unde trecator exista condtii abiotice mai favorabile de viata, protectie mai buna si cantitate mai mare de hrana (ex. un trunchi de copac putred care s-a prabusit la pamant, un cadavru de animal, excrementele animalelor, vizuinile, scorburile, cuiburile, musuroaie de furnici, capite de fan, gramezi de balegar, bolovani partial ingropati in sol, licheni de pe copaci etc).
☻ - Merocenoza Este o formatine in cadrul sinuziei sau biochoriei, constituita din merohabitat (parte structurala in cadrul sinuziei sau biochoriei) si organismele ce-l populeaza (ex. de merocenoze: frunzele, conurile de brad, florile, ramurile de arbori etc).
Tipologia ecosistemelor de pe Terra si productivitatea neta (materie uscata) (dupa Encyc. Larousse 1993)
Nr. crt. |
Ecosistemul |
Suprafata (milioane km2) |
Productivitatea (g/m2/an) |
Total productivitate (miliarde t/an) |
Padurea ecuatoriala | ||||
Padurea tropicala caducifoliara | ||||
Padurea temperata de conifere | ||||
Padurea temperata de foioase | ||||
Padurea boreala | ||||
Maquisul (tufarisurile) | ||||
Savana | ||||
Preria temperata (pajisti, pasuni, finate) | ||||
Tundra (inclusiv zona alpina, grohotisurile) | ||||
Stepa desertica |
| |||
Desertul | ||||
Agroecosistemul (si ecosistemul urban) | ||||
Zone umede (terenuri mocirloase) | ||||
Ecosistemele acvatice lotice (rau, fluviu) | ||||
Ecosistemele acvatice lentice (lac, elesteu)* | ||||
Total productivitate/continent | ||||
Marea si oceanul | ||||
Zoina inundabila de maree | ||||
Platoul continental | ||||
Litoralul (tarmul marii)** | ||||
Estuarul, mangrovele | ||||
Recife coraliere | ||||
Insulele marine*** | ||||
Total productivitate marina (oceanica) |
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2154
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved