Mediul padurilor mixte

1.Introducere

Notiunea de mediu geografic in sens larg se identifica cu insusi obiectul goegrafiei fizice, "mediu" insemnand de fapt tot ceea ce ne inconjoara. In sens restrans geografia mediului are un obiect, metode si principii care o individualizeaza ca disciplina aparte. Ea a fost definita ca ramura a geografiei care studiaza structura, functiile, raporturile reciproce si repartitia spatiala a factorilor de mediu, naturali si antropici, care conditioneaza modul in care oamenii isi duc viata si isi obtin cele necesare traiului. In acest spirit, mediul geografic este definit ca fiind un macrosistem alcatuit din mai multe componente(relief, apa, aer, sol, plante si animale, inclusiv omul cu activitatile sale) intre care s-au stabilit relatii multiple de natura spatiala, temporara, cauzala, evolutiva si care se manifesta concret in teritoriul prin anumite peisaje geografice. Prin urmare, mediul geografic este spatiul de convergenta si de interferenta, in care se intrepatrund litosfera,atmosfera, hidrosfera, biosfera, pedosfera si antroposfera. Similar termenului de mediu geografic este cel de mediu umanizat.

In regiunile temperate exista o mare varietate de tipuri de paduri. Multe paduri temperate sunt formate din specii de foioase caducifoliare(cu frunze cazatoare), mai ales cele din regiunile cu iarna grea, de exemplu in Europa continentala, estul Americii de Nord si numeroase zone din estul Asiei. Aspectul padurii difera foarte mult de la vara , cand este apogeul sezonului de crestere , la iarna, cand toate frunzele sunt cazute pe sol.    In China, Japonia si Coreea, foioasele semperviriscente(vesnic verzi) sunt mai commune in padurile temperate si uneori formeaza palcuri de amestec cu coniferele

2. Localizare

Zona temperata este cuprinsa intre 30º-60º latitudine nordica si sudica. Intre aceste limite, mediile geografice se caracterizeaza prin diversitate structurala si functionala normala, in conditiile unui nivel ridicat de antropizare. Clima si vegetatia sunt si in zona temperata, criterii de diferentiere a mediilor geografice, la care se adauga activitatile omenesti si impactul acestora asupra mediului, apoi relieful, care introduce etajarea in altitudine.Etajul fagului cuprins intre 200-500m,400-600m etaj de amestesc stejar si fag,etajul fagului intre 500-1200m si etajul coniferelor intre 1200-1800m. Padurile de foioase cu frunze cazatoare sunt caracteristice zonei climatice temperat-oceanica intre 40º-60º si de tranzitie spre climatul continental. Mediul padurilor mixte este caracteristic ariilor temperat-umede si moderat-continentale, cu regim termic si pluviometric mai uniform, in care se dezvolta padurile cu frunze cazatoare. Padurile temperate se gasesc in estul si vestul Americii de Nord, sudul Americii de Sud, vestul si centrul Europei, estul Asiei, Australia si Noua Zeelanda.Influentele oceanice se fac prezente in Europa de Vest si Centrala, apoi in parti din vestul si estul Americii de Nord, in Japonia, partea Nordica a Chinei, partea sudica a Islandei si partea vestica a Scandinaviei

3. Cadrul natural

In cadrul mediului padurilor mixte se includ urmatoarele forme de relief:campii(Campia Europei de Est,Campia Siberiei de Vest,Marea Campie Chineza),dealuri si podisuri(Podisul de Loess,Podisul Manciuriei,Piemontul Appalachian)si munti(Muntii Stancosi,Muntii Appalachi,Muntii Anzi,Muntii Cordilieri),care constituie bariere in calea maselor de aer.

Extensiunea mai mare sau mai mica a acestui tip de mediu este legata de pozitia lanturilor montane inalte cu desfasurare oarecum paralela cu tarmul. Prezenta Cordilierilor si Anzilor in marginea vestica a Americilor face ca aici acest tip de mediu sa fie redus la o fasie, dupa cum absenta muntilor in vestul Europei determina o larga desfasurare pana in sectorul central-estic al continentului.

4.Clima

Schimbarile climaterice generale dintre vara si iarna in acesta zona sunt treptate, indiferent daca vremea se incalzeste ori ca se raceste, generand doua anotimpuri intermediare, primavara si toamna, intre extremele temperaturilor celor mai scazute (iarna) si a celor mai ridicate (vara). Indiferent de 'vremea obisnuita' si de localizare geografica, climatul zonelor temperate poate oferi uneori vreme extrem de schimbatoare si greu de prezis.

Clima ofera precipitatii de 550-1200mm/an,verile sunt calde(15º-20º) si foarte calde,iernile,cu zapada multa,aer polar,si tot mai reci in estul continentelor.Domina vanturile de vest,dar aici apar si ciclonii tropicali si subpolari.Se produc si dese fronturi de aer cald sau rece,timp schimbator,alterneaza anii ploiosi cu cei secetosi.

Diagrame climatice.Regimul termic si pluviometric in mediul padurilo mixte.

5.Vegetatie,fauna,sol

5.1.Vegetatia

Padurile mixte sunt zone de vegetatie, in care predomina vegetatia arboricola si una mixta gimnospermica-angiospermica.

Vegetatia zonala a acestui tip de mediu,o constituie padurile de amestec, care formeaza o banda mai mult sau mai putin continua intre fagete si molidisuri. Aceste paduri pot fi de origine naturala sau antropica, cand bradul si molidul se infiltreaza in taieturile padurilor de fag.
Flora este dispusa, ca in oricare tip de padure, stratificat. Stratul arborilor este format din fag, brad si molid ca specii dominante. In aceste paduri bradul si molidul depasesc fagul in inaltime cu 3-5 m. La altitudini mai mici bradul este adesea mai abundent decat molidul, uneori si decat fagul, formand pe alocuri paduri pure numite bradete. Acestor trei specii li se adauga in padurile de amestec paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), ulmul de munte (Ulmus glabra), frasinul (Fraxinus excelsior), carpenul (Carpinus betulus), mesteacanul (Betula pendula), plopul tremurator (Populus tremula), scorusul de munte (Sorbus aucuparia),teiul (Tilia platyphyllos), mai rar tisa (Taxus baccata) si pinul rosu (Pinus silvestris).
Padurile de amestec pot fi chiar mai intunecate decat fagetele. Din aceasta cauza stratul arbustiv este sarac in specii si exemplare. Cu o frecventa mai mare apar alunul (Corylus avellana), macesul (Rosa pendulina), tulichina (Daphne mezereum), socul de munte (Sambucus racemosa), salcia capreasca (Salix caprea) si cununita (Spiraea ulmifolia).

Nici stratul ierbos nu are o acoperire prea mare din cauza cantitatii reduse de lumina care patrunde pana la nivelul solului. Alaturi de ferigi (Athyrium filix-femina,Matteucia struthiopteris, Dryopteris carthusiana, D. robertiana, Phyllitis scolopendrium), in acest strat cresc frecvent macrisul iepurelui (Oxalis acetosella), horstiul (Luzula luzuloides), trestioara (Calamagrostis arundinacea),breabanul (Dentaria glandulosa), brusturul negru (Symphytum cordatum), mierea-ursului (Pulmonaria rubra), murul (Rubus hirtus), dalacul (Paris quadrifolia), coada cocosului (Polygonatum verticillatum) etc.
Exista ciuperci micro- si macromicete. Dintre ultimele amintim oitele (Russula vesca, R. virescens, R. emetica), roscovele (Lactarius deliciosus), cucii (Amanita rubescens), Tricholoma caligatum, Clitocybe infundibuliformis si speciile toxice Amanita muscaria, A. vaginata, Inocybe fastigiata.

Lichenii tericoli sunt rari, reprezentati mai ales prin specii de Cladonia. Lichenii corticoli, mult mai numerosi, apartin genurilor Parmelia, Pertusaria, Physcia, Ramalina si Usnea. Muschii tericoli se dezvolta mai ales spre liziera padurilor si sunt reprezentati prin specii ca: Hylocomium splendens, Entodon schreiberi, Rhytidiadelphus triquetrus, Dicranum scoparium, Polytrichum sp., Bryum sp. La baza arborilor si pe trunchiuri vii sau moarte se intalnesc si o serie de muschi corticoli din genurile Brachytecium,Amblystegium,Hypnum.

In general flora padurilor de amestec cuprinde un numar apreciabil de specii care sunt intalnite atat in fagete cat si in molidisuri, consecinta a faptului ca padurile de amestec formeaza o banda ce se interpune intre padurile de fag si cele de molid.
Comunitatile de tufaris din etajul montan mijlociu prezinta caracteristici intermediare intre cele ale tufarisurilor din etajul inferior si superior. Astfel, in partea inferioara a etajului intalnim preponderent alunisuri si tufarisuri de cununita, in timp ce in partea superioara incep sa se afirme ienuparisurile si afinisele, care sunt caracteristice insa etajului montan superior. De asemenea, in taieturi se pot instala tufisuri de soc rosu (Sambucus racemosa) si salcie capreasca (Salix caprea).
Vaile, versantii si platourile despadurite din etajul padurilor de amestec sunt ocupate de pajisti de pais rosu (Festuca rubra), care sunt in cele mai multe cazuri o continuare a pajistilor mixte de iarba vantului (Agrostis tenuis), intalnite in partea superioara a etajului fagetelor.

De asemenea, si compozitia floristica este similara, singura diferenta constand in cresterea, odata cu cresterea altitudinii, a abundentei plantelor tipic montane: iarba iepurelui (Phleum alpinum), paisul de munte (Festuca sudetica), firuta (Poa media), sclipetii (Potentilla ternata), piciorul cocosului (Ranunculus montanus), clopoteii (Campanula abietina), brandusele de primavara (Crocus heufellianus).   

5.2.Fauna

Fauna    este reprezentata mamifere(lupul,vulpea,mistretul,caprioara,veverita,jderul,cerbul,pisica salbatica,ursul brun,dihor),pasari cantatoare(privighetoarea,cucul.mierla,pitigoi),pasari rapitoare(cotofana,cioara,uliul),reptile(soparle,serpi.broaste) si insecte(furnici,paianjeni,gandaci,viermi).

5.3.Solurile

Solurile caracteristice sunt cele brune,brun-roscate de padure,podzolurile care au rezultat in urma interactiunii dintre roca mama,stratul gros de litiera si ceilalti factori pedogeologici.

6.Impactul antropic

Impactul antropic asupra padurilor este mai mare decat asupra oricaror alte habitate de uscat.Defrisarile au inceput odata cu dezvoltarea agriculturii,acum 10 000 de ani,iar de atunci a disparut aproape un sfert din suprafata impadurita a lumii. Acolo unde relieful o permite, terenurile agricole sunt folosite pentru culturi si cresterea animalelor.

In munti, activitatile turistice, caile de comunicatie si asezarile    introduc o nota de antropizare, dar aceasta este subordonata mentinerii echilibrelor naturale. Se adauga multe teritorii supuse ocrotirii sub forma de rezervatii si parcuri. Unele modificari ale conditiilor de mediu se produc mai intai prin exploatarile intense de masa lemnoasa, combustibili sau minereuri, iar apoi prin extinderea suprafetelor cu pasuni si terenuri agricole

Multe paduri naturale sunt amenintate cu distrugerea,deoarece sunt taiate pentru cherestea,pentru constructii de case si drumuri sau pentru agricultura.Unele paduri supravietuiesc numai in zonele inaccesibile sau in eclave din regiuni protejate.

Stabilitatea padurilor de amestec depinde intr-o mare masura de speciile componente. De exemplu, bradul este o specie sensibila si se regenereaza greu in caz de exploatare sau doboraturi de vant si de aceea, in lipsa unei preocupari permanente din partea silvicultorilor, el poate fi eliminate usor din amestecuri.
Despaduriri pe mari suprafete in Siberia,Karelia,partea centrala a Chinei,Finlanda si Canada.In conditii propice,eroziunea solurilor este severa in Platoul de Loess,iar riscurile mari de degradare a solurilor sunt specifice in Texas.Cele mai evidente aspecte de desertificare in spatiul acestui mediu se cunosc in partea Nordica a Chinei in Podisul de Loess si la est de desertul Gran Chaco.

Padurile au un rol foarte important in circuitul global al apei si carbonului,in imbunatatirea calitatii aerului si in prevenirea eroziunii solului.

7.Concluzii

Mediul padurilor mixte reprezinta zona cea mai favorabila popularii deoarece face parte din mediul temperat,care prezinta conditii de climat moderat,relief potrivit,cu retea bogata de apa,soluri fertile si resurse ale subsolului bogate si variate.

Sunt specifice atat asezarile rurale,cat si cele urbane,ca urmare a puternicei dezvoltari economice.In acest spatiu se intalnesc tarile cele mai dezvoltate ale lumii. Mediul padurilor mixte se indentifica prin densitate mare a populatiei si a activitatilor economice,prin consumul sporit de bunuri naturale si produse industriale,ceea ce conduce treptat spre degradarea mediului inconjurator.

Consecintele despaduririlor asupra mediului sunt variate.In primul rand,dinamizarea incalzirii globale,ca urmare a reducerii capacitatii de consum a dioxidului de carbon si de producere a oxigenului,micsorarea biodiversitatii prin scaderea ponderii speciilor valoroase de lemn sau distrugerea habitatului unor specii faunistice,modificarea bilantului hidrologic prin deranjarea circuitului apei si cresterea riscului la inundatii.Padurea retine3/4 din precipitaii,mentinand un microclimat care sa-i asigure existenta.Acest fapt favorizeaza instalarea fenomenului de eroziune a solului,desertificarea si instalarea vegetatiei uscate,se mareste afinitatea pentru incendii naturale sau antropice.Alte efecte vizeaza diminuarea capacitatii de dezvoltare a populatiilor care sunt dependente de paduri,a materilor prime pentru medicamente si reducerea resurselor toatale de biomasa lemnoasa.

Efectele defrisarii pe termen lung(declinul potential al habitatelor faunistice,alterarea fertilitatii solului prin pierderea nutrientilor,schimbari climatice,intreruperea circuitului carbonului in natura) si cele pe termen scurt(crestera eroziunii solului,schimbari produse de inundatii in bazinele hidrografice,regenerarea inadecvata a padurilor,schimbari temporale in habitatul faunei) sunt fenomene ce pun in dificultate omenirea si in primul rand cele 3 miliarde de oameni vor suferi de penuria lemnelor.

Pentru diminuarea pierderilor forestiere se recomanda ca masuri durabile respecatarea legislatiei in domeniu,o educatie specifica la nivel planetar,crearea de areale protejate,a caror suprafata este de aproape de 1 mld ha,aplicarea unui management axat pe reimpaduriri si schimbarea modelului de consum al produselor care se bazeaza pe masa lemnoasa,trecerea la alte surse regenerabile de energie.

8.Bibliografie

1.Coste, G., Daroczi, I., (2004), Geografie Manual pentru clasa a IXa

Editura Niculescu,Bucuresti.

2. Erdeli, G., Ilinca, N.,Matei,E., (2006), Geografie Probleme fundamentale ale

ale lumii contemporane, Editura Economica

Preuniversitaria, Bucuresti.

3.Luhr, James F., (2006), Terra O carte Dorling Kindersley,

Editura RAO, Bucuresti.

*** Internet