PARGHIILE ECONOMICE SI FISCALE DE PROTECTIE A MEDIULUI IN ROMANIA

PARGHIILE ECONOMICE SI FISCALE DE PROTECTIE A MEDIULUI IN ROMANIA

In tara noastra, folosirea instrumentelor economico-fiscale in protectia mediului se afla in stare incipienta, desi experientele de acest gen sunt cunoscute de mai mult timp. Astfel, printr-o lege din 17.mai.1892, se infiinta Fondul pentru punerea in valoare a padurilor statului', ca fond special format prin prelevarea anual a unei sume de 2 % din veniturile brute in bani ale tuturor vanzarilor de lemne din padurile statului. Pus la dispozitia Ministerului Agriculturii, acesta era utilizat, in principal, pentru reglementarea exploatarii in stadiul de lucrari folositoare pentru punerea in valoare a padurilor.
In ultimii ani, se remarca tendinta crearii unor fonduri speciale alimentate prin taxe si alte contributii financiare si folosite pentru finantarea a diferite proiecte in materie sau altor parghii economice.
In plus, Ordonanta de Guvern nr. 195/2005 creeaza un cadru juridic general al promovarii instrumentelor economico-fiscale. Astfel, din ordonanta, printre modalitatile de implementare a principiilor si elementelor strategice' este enumerata si introducerea parghiilor economice stimulative sau coercitive'. Totusi, sunt utilizate cu precadere facilitatile fiscale (scutirile de taxe si impozite, reducerea acestora etc.) si mai putin este avut in vedere rolul disuasiv al unor asemenea instrumente. Asa, de pilda, guvernul poate acorda reduceri sau scutiri de taxe, impozite, precum si alte facilitati fiscale pentru titularii activitatilor care inlocuiesc substantele periculoase in procesul de fabricatie sau investesc in procesele tehnologice si produse care reduc impactul sau riscul de impact negativ asupra mediului, ca si pentru cei care realizeaza masurile speciale de protectie, conservare si reconstructie ecologica; sunt scutiti de impozit detinatorii de orice titlu de suprafete terestre si acvatice supuse unui regim de conservare ca habitate naturale sau pentru refacere ecologica, iar cei particulari vor fi compensati in raport cu valoarea lucrarilor de refacere intreprinse.
Trebuie remarcat insa ca aceste cazuri nu sunt limitative, legea conferind autoritatii centrale pentru protectia mediului competenta si obligatia de a pregati, in colaborare cu Ministerul Finantelor, aplicarea de noi instrumente care favorizeaza protectia si imbunatatirea calitatii factorilor de mediu, in conformitate cu cele aplicate pe plan international'.
Reglementarile speciale consacra mai ales o serie de fonduri specializate (utilizate pentru subventii) si acordarea unor prime stimulatoare si a unor mecanisme economice', constand in stimularea economica a actiunilor de protectie si conservare si descurajarea activitatilor contrare (deocamdata prezent doar in domeniul apelor, prin Legea nr.107/1996).

1. Fondul apelor
A fost instituit prin art.14 din Hotararea Guvernului nr. 1001/1990 privind stabilirea unui sistem unitar de plati pentru produsele si serviciile de gospodarire a apelor.
Reluat prin noua Lege a apelor (nr. 107/1996) fondul apelor se constituie din taxele si tarifele pentru serviciile de avizare si autorizare, precum si din penalitatile ce se aplica utilizatorilor de apa in conditiile stabilite de lege. Este un fond special, extrabugetar, gestionat prin buget separat, elaborat de Regia Autonoma Apele Romane.
Impreuna cu alte surse, fondul este folosit pentru sustinerea financiara a realizarii Sistemului national de supraveghere cantitativa si calitativa a resurselor de apa, lucrarilor publice privind apararea de inundatii si alte calamitati naturale, celor de protectie a bazinelor hidrografice, acordarii de bonificatii etc.
Totodata, fondul contribuie la finantarea investitiilor privind lucrarile, constructiile sau instalatiile de gospodarire a apelor, reprezentand un element important al mecanismului economic din acest domeniu.

2. Fondul de ameliorare a fondului funciar
A fost creat prin art. 67 si 71 din Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, la dispozitia Ministerului Agriculturii si Alimentatiei si Ministerului Mediului.
Scopul instituirii sale este acela de a asigura fondurile necesare pentru cercetarea, proiectarea si executarea lucrarilor prevazute in proiectele de amenajare, ameliorare si punere in valoare a terenurilor degradate si poluate, cuprinse in perimetrele de ameliorare.
Surse de constituire: taxele percepute pentru aprobarea scoaterii definitive a terenurilor din circuitul agricol si silvic.

3. Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic
Instituit prin Ordonanta Guvernului nr. 29/1994, se constituie din taxele de dezvoltare cuprinse in tarifele in vigoare stabilite prin energia electrica si termica, livrate de Regia Autonoma de Electricitate RENEL intr-un cont special, pe masura incasarii contravalorii energiei electrice si termice livrate consumatorilor si sunt apoi virate Fondului special. Nelivrarea in termen, in contul special de catre R.A. RENEL a sumelor reprezentand taxa de dezvoltare se penalizeaza cu 0 % pentru fiecare zi de intarziere.
Elaborarea si administrarea Fondului special se face, in conditiile Legii nr. 19/1991 privind finantele publice, de catre Ministerul Industriilor.

4. Fondul national de mediu
In forma initiala adoptata de Camera Deputatilor, la 4 octombrie 1994, Legea protectiei mediului prevedea constituirea unui Fond national de mediu, ca fond special extrabugetar, administrat si utilizat de catre autoritatea centrala de mediu. Sursele de alimentare erau reprezentate de: taxele de autorizare, cote din profitul anual net la unor agenti economici care utilizeaza resurse naturale (redevente), varsaminte, donatii, asistenta financiara etc. Utilizarea sa urma sa fie facuta in scopul sustinerii financiare, prin subventii, credite cu dobanda mica pe termen scurt si garantii pentru imprumuturi a activitatilor favorabile protectiei mediului.
De precizat ca acest instrument economic de promovare a protectiei mediului va cunoaste noi dezvoltari, precum Fondul pentru gospodarirea deseurilor radioactive si dezafectare. Realizarea sa ramane insa o cerinta esentiala a procesului de integrare europeana a Romaniei.

Propunerea legislativa privind constituirea, administrarea si utilizarea Fondului National de Mediu.
In contextul preocuparilor vizand integrarea euroatlantica a trebuit sa fie admisa ideea instituirii unui asemenea instrument juridico-economic de protectie a mediului. Preconizatul act normativ si-a stabilit drept obiectiv finantarea complementara a actiunilor de prevenire, limitare si inlaturare a degradarii calitatii mediului si a ecosistemului. La baza sa se afla regulile: specificatii (determinata de o definire precisa a termenilor si obiectivelor sale in plan national, tratarea echidistanta a participantilor la constituirea FNM, ca si a tuturor beneficiarilor), statutul de instrument financiar specific cu infrastructura proprie, calitatea de mijloc financiar complementar in realizarea obiectivelor de dezvoltare durabila.
Drept surse de alimentare a FNM sunt prevazute: impozite si taxe (pentru producerea energiei, exploatarea si valorificarea resurselor minerale sau biologice, emiterea acordurilor si/sau autorizatiilor de mediu etc.), iar ca obiective finantate pe aceasta cale: inventii cu caracter public pentru protectia mediului, subventii pentru credite si dobanzi destinate unui atare obiectiv, finantarea unor activitati de informare si educatie ecologica s.a. Sub raportul administrarii, aceasta functie ar urma sa fie indeplinita de un Consiliu de Coordonare, iar gestiunea sa se realizeze prin Trezoreria Statului.