POLITICI DE MEDIU

Politici de mediu

1. Domeniile politicii de mediu

Cauza principala a degradarii ecosferei tine de formele de productie si de consum ale societatii de tip industrial.

Solutia trebuie cautata tot de pe pozitii economice, fara a subestima importanta celorlalti agenti de ordin social, moral sau cultural.

Ø      O perioada indelungata s-a neglijat costul degradarii mediului.

Cu deosebire dupa Conferinta de la Stockholm din 1972, omenirea a inceput sa recunoasca faptul ca problemele mediului inconjurator sunt inseparabile de cele ale bunastarii si ale economiei in general.

S-a stabilit Comisia Mondiala asupra Mediului si Dezvoltarii de pe langa O.N.U.

A inceput etapa reconcilierii intre dezvoltare si mediu.

Dezvoltarea durabila

Obiectiv principal:

Gasirea unui optim al interactiunii intre patru sisteme:

economic

uman

ambiental (mediu)

tehnologic

O dezvoltare de lunga durata care poate fi sustinuta numai prin interactiunea celor 4 sisteme.

Protectia mediului este vitala, dar numai impreuna cu cresterea economica trebuie privita ca un mijloc de a sustine dezvoltarea umana.

Nu trebuie sa existe conflicte intre cresterea economica (imperativ pentru tarile in curs de dezvoltare) si protectia mediului.

Domeniile politicii de mediu pot cuprinde urmatoarele subiecte:

A.C.P.M. - Autoritatea Centrala pentru Protectia Mediului (in fiecare tara) stabileste politica de mediu:

A.    Tipuri de solicitari ale mediului

B. Teme de mediu;

C Substante;

D. Regiuni sau zone de mediu;

E Grupuri tinta etc.

A. Tipuri de solicitari ale mediului

Cele mai cunoscute domenii ale politicii de mediu sunt cele care privesc sectoarele in mod distinct:

Poluarea aerului

Poluarea apei

Poluarea solului

Structura organizationala a mai multor A.C.P.M. este bazata pe tipuri de solicitari:

Departament pentru protectia aerului, pentru protectia apei etc.

Avantaje - mai ales in primele faze

Dezavantaje - integrarile se fac dificil

Tendinta actuala abordare in ordinea prioritatilor, facuta din punct de vedere integrat.

B. Teme de mediu

O tema trateaza un grup de probleme de mediu importante - care au cauze comune si efecte similare.

Exemple de teme de mediu

Schimbarile climatice (relatia cu cresterea continutului in CO₂)

Acidifierea

Eutrofizarea

Indepartarea deseurilor

Epuizarea resurselor mediului

Pierderea biodiversitatii

C. Substante si produse

Politicile de mediu se refera la substante si produse in urmatoarele cazuri:

a) Substante specifice

Politica orientata in mod special asupra substantelor se justifica daca:

- sunt in joc probleme de sanatate grave (de ex. azbest). Se adopta standardele internationale (OMS, UE, ONU)

- sunt probleme de epuizare a resurselor (de ex. Sn)

- exista substante potrivite ca obiect al unei baze de impozitare (ex. benzine cu Pb)

b) Politica de mediu bazata pe produs leaga intre ei toti agentii cauzatori si toate solicitarile care apar in timpul Ciclului de viata al produsului.

Acest tip de politica are sens numai pentru acele cicluri de produse cu largi implicatii de mediu.

Scop Promovarea produselor care nu ataca mediul

inchiderea ciclului de viata al produsului

marirea durabilitatii bunurilor

o mai mica utilizare a resurselor

separarea mai usoara a componentelor in cazul dezmembrarii

problema "filierei de produs"

existenta alternativelor

D. Politici de mediu zonale

Ex: Bazinul hidrografic (Dunarea, Bazinul Marii Negre). Aceasta politica se justifica in cazul:

regiunilor foarte curate (zone naturale, rezidentiale, recreationale)

regiunilor foarte deteriorate (zone industriale care trebuie reabilitate etc.)

zonelor in care reglementarile de mediu sunt insuficiente

E. Abordarea pe grupuri-tinta

Un grup-tinta este format dintr-o multime de persoane sau firme cu o anumita omogenitate, care produce o solicitare a mediului sau care se implica in rezolvarea unei tematici.

Ex: Poluatori directi

- subdiviziuni ale industriei, agriculturii, transporturilor sau comertului care intrunesc trasaturi in comun

- stabilirea relatiei cauza-efect

- aplicarea masurilor preventive sau corective

Dificultati de implementare

mai putine - pentru grupurile reduse ca numar, bine organizate si omogene (rafinarii, de exemplu)

mai multe - pentru grupuri mari de persoane neomogene si cu structura nedeterminata.