MANAGEMENTUL INTEGRAT AL DESEURILOR URBANE SI INDUSTRIALE DIN MUNICIPIUL FAGARAS

C U P R I N S

A. PARTEA SCRISA

Cap. 1 Date generale privind localitatea

Prezentarea orasului Fagaras

Studii privind cadrul natural

Studiul climatic

Studiu geotehnic si pedologic

Elemente de hidrogeologie

Situatia deseurilor solide din localitate

Tipuri de deseuri urbane

Cantitati de deseuri. Caracteristicile deseurilor

Calculul cantitatilor de deseuri

Caracteristicile deseurilor

Cap. 2 Solutii de procesare a deseurilor menajere urbane

Precolectarea, colectarea si transportul deseurilor

Generalitati privind incinerarea reziduurilor menajere

Circuitul incinerarii reziduurilor menajere

Circuitul aerului

Circuitul gazelor de ardere

Piroliza deseurilor menajere

Compostarea deseurilor menajere

Fermentarea deseurilor

Tehnologii de compostare

Schema statiei de compostare

Sistemul de compostare

Depozitarea ecologica a deseurilor

Alegerea amplasamentului depozitului de deseuri

Schema generala constructiva a depozitului de deseuri

Impermeabilizarea bazei depozitului

Drenajul depozitelor de deseuri

Platforma tehnologica

Drumul de acces si utilitate

Inchiderea finala a depozitului

Monitorizarea calitatii factorilor de mediu in zona depozitului de deseuri

Cap. 3 Recuperarea si reciclarea maselor plastice din deseurile urbane

Consideratii privind recuperarea si reciclarea materialelor plastice

Necesitatea colectarii preselective

Plan unitar de management integrat al deseurilor urbane

Abordarea problemei deseurilor menajere

Plan unitar de management integrat

3.3.3 Planul de monitorizare

3.4 Recuperarea si reciclarea materialelor plastice uzate

3.4.1 Recuperarea materialelor plastice secundare (uzate) formate in procesele tehnologice

3.4.2 Consideratii privind recircularea maselor plastice secundare obtinute in procesele tehnologice

3.4.3 Recuperarea si reciclarea maselor plastice din deseurile menajere

3.4.4 Scheme tehnologica pentru o instalatie de recuperare - transformare primara a masei plastice din deseurile menajere urbane

Neutralizarea deseurilor explozive

Cap. 4 Calculul halei de recuperare a deseurilor

4.1 Calculul fundatiei

4.2 Calculul stalpilor

Calculul cadrelor

Calculul grinzilor secundare

Calculul centurii placii de acoperis

Calculul placii de acoperis

Cap. 5 Aspecte economice

5.1 Eficienta economica a recuperarii maselor plastice din deseurile urbane

5.2 Calculul economic al recuperarii

Cap. 6 Impactul asupra mediului inconjurator

6.1 Impactul procedeelor de procesare a deseurilor asupra mediului inconjurator

6.1.1 Efecte asupra apelor de suprafata si subterane

6.1.2 Efecte asupra calitatii aerului

6.1.3 Efecte asupra solului, florei si faunei

6.1.4 Efecte asupra peisajului si localitatilor

6.2 Reducerea impactului asupra mediului in urma reciclarii deseurilor

Bibliografie

B. PARTEA DESENATA

Plansa nr. 1 - Planul de amplasare in zona

Plansa nr. 2 - Profil geotehnic I - I

Plansa nr. 3 - Profil geotehnic II - II

Plansa nr. 4 - Schema de management integrat a deseurilor urbane.

Plansa nr. 5 - Plansa nr. Scheme de recuperare a deseurilor din material plastic

Plansa nr. 6 - Plan armare cadru, placa, cuzinet

Plansa nr. 7 - Plan armare grinda secundara

Plansa nr. 8 - Schema de transport urban a deseurilor

C A P I T O L U L 1

DATE GENERALE PRIVIND LOCALITATEA

PREZENTAREA ORASULUI FAGARAS

Municipiul Fagaras este situat in judetul Brasov, in depresiunea cu acelasi nume, formata prin drenarea si colmatarea de catre raul Olt si afluentii sai a unui vechi lac cuprinsa intre granitele naturale ale raului Olt la vest si nord, de muntii Persani la est si de muntii Fagaras la sud

Relieful in zona orasului este o campie piemontana, fragmentata de culmi deluroase care trece treptat intr-o campie joasa de acumulare.

Reteaua hidrografica este alcatuita din raul Olt cu afluentii: Racovita, Berivoi si Sebes, albiile lor fiind la marginile orasului.

Din punct de vedere economic in perimetru orasului s-au dezvoltat:

S.C. NITRAMONIA S.A - combinat in care se produc ingrasaminte si mase plastice;

S.C. ROMPIRO S.A - producator de materiale explozive;

Intreprinderea de Utilaj chimic;

Industrie alimentara: fabrici de paine, prelucrarea laptelui si a carnii;

Unitati ale micilor mestesugari: mobila, pielarie, confectii, etc.

Exploatare de argila.

Obiectivele turistice din zona sunt reprezentate in principal de manastiri, biserici si cetati vechi:

cetatea Fagarasului cu Muzeul de Istorie si etnografie al Tarii Fagarasului;

biserica Sfantul Nicolae;

Manastirea Sambata de Sus;

1.2 STUDII PRIVIND CADRUL NATURAL

1.2.1. STUDIU CLIMATIC

Lucrarea trateaza regimul urmatoarelor elemente meteorologice:

1.2.1.1. Temperatura

1.2.1.2. Precipitatiile atmosferice

1.2.1.3. Vantul

1.2.1.1 Temperatura aerului

Diversitatea conditiilor fizico-geografice si de relief pe care le prezinta depresiunea subcarpatica a Fagarasului suprapuse circulatiei generale a atmosferei imprima o distributie neuniforma valorilor lunare si anuale ale temperaturii aerului. Datorita advectiei maselor de aer reci sau calde, se produc perturbatii insemnate in mersul normal al vremii, suprapuse variatiilor anotimpuale, caracteristice latitudinilor temperate. Pentru caracterizarea cat mai completa a regimului termic, s-au analizat urmatorii parametrii:

Media lunara si anuala

In cursul anului, se constata o crestere a valorilor medii lunare din ianuarie, cand valoarea multianuala coboara pana la -5,1^oC, pana in iulie si august (17,6^oC si respectiv 17,3^oC), urmata de o descrestere accentuata pana in decembrie -2,3^oC.

Valoarea amplitudinii medii anuale este de 22,7^oC.

Temperaturile extreme absolute

In perioada calda a anului, datorita invaziilor de aer cald tropical, s-au produs cele mai ridicate temperaturi ale aerului, maximele absolute inscriind 37,1^oC - 20 august 1946 si 17^oC - 1992. Cea mai coborata valoare maxima absoluta s-a inregistrat in februarie 1925 (-17,6^oC).

Minimele absolute caracteristice situatiilor de ger excesiv au avut loc in conditiile advectiei aerului rece arctic, continentalizat, urmat de intensificarea racirii radiative in regim anticiclonic. Minimele absolute la statia meteorologica Fagaras se mentin negative aproape tot anul, exceptand lunile iulie si august, cand depasesc cu putin 0^oC. Recordul minim absolut al temperaturii aerului in intervalul 1901-1992 a fost -33,3^oC, inregistrat la 14 ianuarie 1985.

Amplitudinea absoluta este de aproape 70^oC, indicand prin valoarea sa ridicata climatul temperat de tranzitie cu un grad de continentalism accentuat, specific tarii noastre.

Inghetul

Datele privind ultimul inghet (cel de primavara), primul inghet (de toamna) si durata posibila a intervalului anual fara inghet, la statia meteorologica Fagaras sunt redate in tabel:

Tabelul 1.1

ultimul inghet | primul inghet | durata in zile

1.2.1.2. Precipitatiile atmosferice

Cantitatea medie lunara si anuala

Precipitatiile atmosferice se produc in cantitati foarte diferite si in mod discontinuu, atat in timp, cit si in spatiu.

La Fagaras, cantitatile anuale de precipitatii sunt in medie multianuala de 717,7 mm.

In repartitie lunara a cantitatilor de precipitatii, se constata ca cele mai deficitare luni sunt cele de la sfarsitul toamnei si iarna, cand se insumeaza intre 30,9 mm (in februarie) si doar de 13,9 mm (in noiembrie).

Cele mai mari cantitati de precipitatii medii lunare, dupa cum reiese si din tabelul 1.2, se semnaleaza la inceputul verii intre 122,1 mm.

Tabelul 1.2

Precipitatii medii lunare

Cea mai mare cantitate lunara si anuala

Din tabelul 1.3, cuprinzand datele acestui parametru, se remarca faptul ca in intervalul 1901-1992, la Fagaras, cele mai reduse cantitati lunare (97,1 mm) s-au totalizat in luna decembrie in anul 1937, iar cele mai bogate in iunie 1948 (283,2 mm).

Primavara si toamna cantitatile de precipitatii cazute se incadreaza intre aceste valori, atingand intre 102,0 mm in martie 1955 si 188,9 mm in mai 1954 si intre 268,4 mm in septembrie 1941 si 111,3 mm in noiembrie 1918.

Tabelul 1.3

Precipitatii maxime lunare

Cantitatea maxima absoluta lunara si anuala cazuta in 24 ore

Acest parametru exprima variabilitatea regimului pluviometric, depinzand cel mai mult de procesele locale de formare a sistemelor noroase, suprapuse conditiilor genetice generale.

Prin specificul ei, cantitatea maxima cazuta in 24 ore nu este marcata de o evolutie logica in timp. In acelasi timp, aceasta nu reprezinta o acumulare stricta pe parcursul intregului interval de 24 ore, putand constitui precipitatii totalizate in cateva ore si uneori chiar numai intr-o ora.

Din tabelul 1.4 rezulta ca la statia meteorologica Fagaras cele mai reduse cantitati maxime cazute in 24 ore se remarca la sfarsitul iernii (in februarie - 25,8 mm). Primavara, cantitatile masurate in 24 ore cresc gradat, atingand in vara, in luna iunie, cele mai ridicate maxime - 88,7 mm (in anul 1931), urmand o descrestere lenta spre iarna, cand ajung la 37,0 mm, in noiembrie (anul 1912).

Tabelul 1.4

Precipitatii maxime in 24 ore in statiunea Fagaras

Debitele maxime cu diverse probabilitati de depasire

Pentru a se executa lucrari de evacuare a apelor provenite din ploi si zapezi, s-a solicitat calculul debitelor maxime cu probabilitatea de depasire de 0,1%, 0,5%, 1% si 5%, precum si volumele undelor de viitura corespunzatoare sectiunilor de calcul.

Elementele morfometrice pentru sectiunile solicitate, respectiv suprafata bazinului de receptie, panta bazinului, lungimea albiei versantului, au fost determinate pe planuri, la scara 1:5000 si harti topografice 1:25000, in functie de marimea suprafetei bazinului pentru care a fost calculat debitul maxim.

Studiul hidrologic a fost efectuat de INMH la cererea Consiliului local Fagaras, beneficiarul depozitului de deseuri.

Debitele maxime cu probabilitatea de depasire de 1% pentru raul Racovita, afluentii raului Racovita, versantii acestuia si raului Berivoi si raul Olt au fost determinate pe baza formulelor de calcul genetic si verificate cu ajutorul relatiei de sinteza q_{max 1%} = f(F), precizata pe baza prelucrarii statistice a datelor directe inregistrate la statiile hidrometrice din zona, in care:

q_{max 1%} - debitul maxim specific cu probabilitatea de depasire 1% (1/s Km²)

F - suprafata bazinului de receptie Km²

Pentru sectiunile ale caror suprafete sunt mai mici de 5 Km², debitele maxime au fost calculate cu ajutorul formulei rationale:

Q_{max 1%} = K I_1% F(m³/s), in care:

K - coeficient adimensional de transformare a intensitatii ploii exprimata in mm/min. in intensitate sau scurgere superficiala exprimata in m³/s si Km².

I_1% - intensitatea medie a ploii cu probabilitatea de depasire 1% mm/min.

- coeficient de scurgere superficiala stabilit in functie de conditiile de sol, panta, modul de acoperire a terenului

F - suprafata bazinului de receptie in sectiunea de calcul (Km²).

Pentru suprafetele mai mari de 5 km², s-au utilizat formula ploii orare, formula debitului maxim specific "q₂₀₀" si formula debitului maxim specific "q₅".

Formula ploii orare este de forma:

0,28 x (H₆₀)_1% x x F

Q_{max 1%} = (m³/s)

(F + 1) ⁿ¹

in care:

0,28 - coeficient de transformare a ploii din mm/ora in m3/s km2

(H₆₀)_1% - stratul precipitatiilor maxime orare cu probabilitatea de depasire 1% (mm)

- coeficientul global de scurgere

n1 - exponent de reductie al undelor scurgerii maxime

Formula debitului maxim specific "q₂₀₀ 1%" este de forma:

Q_{max 1%} = q₂₀₀ 1% x (200/F) n2 x F (m³/s)

in care:

q₂₀₀ 1% - debitul maxim specific cu probabilitatea de depasire 1%, corespunzatoare suprafetei bazinului de referinta de 200 km² (m³/s  km²)

n2 - coeficientul de reductie a debitului maxim, in functie de suprafata bazinului

F - suprafata bazinului de receptie (km²).

Formula debitului maxim specific "q₅ 1%" este de forma:

Q_{max 1%} = q₅ 1% x n3 x F x 10^-3 (m³/s)

in care:

q₅ 1% - debitul maxim specific cu probabilitatea de depasire 1% corespunzator suprafetei bazinale de referinta de 5 km²

n3 - coeficientul de reductie a debitului maxim in functie de suprafata bazinala

F - suprafata bazinului de receptie in km².

Trecerea debitelor maxime de la probabilitatea de depasire de 1% la celelalte probabilitati solicitate s-a facut adoptand parametrii statistici: cv = 1; cs = 4cv, valori adoptate pentru raurile mici nestudiate din punct de vedere hidrologic, folosind curbele de distributie Pearson III.

In tabelul 1.5, se dau valorile debitelor solicitate, cu mentiunea ca nu includ sporul de siguranta, iar valorile se refera la regimul natural de scurgere si sunt valabile in conditiile actuale de configuratie si folosire a terenurilor.

Tabelul 1.5

Parametrii scurgerii maxime

Elementele undelor de viitura

Determinarea elementelor undelor de viitura tip singulare, respectiv timpul total Tt (ore), timpul de crestere Tc (ore) si coeficientul de forma  , volumul W (m3) si stratul corespunzator h (mm) pentru sectiunile solicitate au fost determinate pe baza relatiilor de sinteza de tipul:

Tc = f(L); Tt = f(L);  = f(H);

W = f(F); h = f(F), unde:

L - lungimea (km)

F - suprafata (km²),

relatii trasate pe baza analizei celor mai importante viituri inregistrate la statiile hidrometrice din bazinul hidrologic Olt, din zona Fagaras.

Volumele undelor singulare de viituri standard au fost calculate utilizand elementele undelor singulare, de viituri standard corespunzatoare debitelor maxime cu diverse probabilitati de depasire. Pentru verificarea elementelor scurgerii maxime calculate, s-a facut analiza stratului scurs in sectiunile interesate din bazinul raului Olt.

Studiu de inundabilitate

Depozitul deseuri Fagaras pe raul Olt este amplasat pe versantul drept al bazinului hidrologic, in partea mijlocie a acestuia (H_teren = 424  420 m).

Evacuarea apelor din zona este asigurata prin canale cu profil trapezoidal cu H = 150 cm si latimea la nivelul solului de cca. 5 m. Evacuarea este asigurata in condiaii de debit pana la 2,4 m³/s, la debite peste aceasta valoare, zona limitrofa fiind inundata.

Pentru estimarea pericolului de inundare a zonei depozitului, au fost luate in considerare conditiile cele mai defavorabile, respectiv imposibilitatea drenarii imediate a volumului de apa provenit din precipitatii cu probabilitatea de depasire 1% si 0,1% (x₂₄ 0,1% = 402 mm; x₂₄ 1% = 234 mm).

Asigurarea fata de pericolul inundatiilor in conditiile debitelor maxime de calcul necesita protectia depozitului pana la nivelul de cca. 0,8 m peste cota terenului in partea de sud si pana la 1,5 m in partea de est.

1.2.1.3. Vantul

Materialul primar de calcul l-a constituit datele obtinute la masuratorile climatologice efectuate zilnic la orele 01, 07, 13 si 19 in intervalul 1961-1992.

Frecventa (%) lunara, anotimpuala si anuala a vantului pe directii si a calmului (ciclul anual)

Din analiza datelor cuprinse in tabelul 1.6 se remarca predominarea directiilor nord-vest si nord-est, atat luna de luna, cat si anual, directii care prezinta o frecventa dubla si chiar tripla fata de celelalte directii. Astfel, nord-vestul, anual intruneste 17,4% din totalul cazurilor, fiind la fel de bine reprezentat in fiecare luna din an. Se remarca totusi o usoara crestere a frecventei acestei directii in lunile iunie-iulie si decembrie-ianuarie, cand depaseste 19% din cazuri.

Nord-estul, a doua directie dominanta, prezinta valori usor diminuate, avand o pondere de aproape 14% din totalul cazurilor.

Lunile cele mai bine reprezentate sunt aprilie-mai, iar cele mai slab reprezentate, decembrie si ianuarie.

Directiile cu frecventa cea mai mica in timpul anului sunt nordul si sudul, aproximativ 3% din numarul total de cazuri.

Luna de luna, calmul intruneste cel mai ridicat procentaj (peste 30%din timp), prezentand valori mai mari din iulie pana in ianuarie (44-48% din timp) si mai mici in restul anului (29-40%).

Tabelul 1.6

Frecventa spectrala a vantului (%) 1961-1992 statia Fagaras

Frecventa (%) lunara si anuala a vantului pe directii si a calmului

Viteza medie lunara si anuala

La statia meteorologica Fagaras se constata ca viteza cu care bate vantul este in medie destul de redusa tot timpul anului si anume cuprinsa intre 2,0 m/s in august si 3,3 m/s in aprilie, osciland in jurul valorii medii anuale de 2,5 m/s.

In general, cele mai mari viteze medii lunare se remarca primavara (2,8-3,3 m/s) si toamna (2,2-2,5 m/s).

Viteza medie lunara si pe directii

Analizand datele acestui parametru cuprinse in tabelul 1.7, remarcam ca atat anual, cat si luna de luna, cele mai mari viteze se remarca din directia vest (4,7 m/s), cit si sud-vest (4,5 m/s) si nord-vest (5 m/s).

Cele mai mici viteze medii anuale le inregistreaza directiile nord-est si sud-est, cu 2,9 m/s.

Tabelul 1.7

Viteza medie lunara si anuala a vantului

pe directii 1961-1992

1.2.2. STUDIU GEOTEHNIC SI PEDOLOGIC

1.2.2.1 CARACTERIZARE GEOTEHNICA

Stratificatie

Pe cuprinsul amplasamentului depozitului de deseuri urbane au fost puse in evidenta, prin sondajele de penetrare dinamica, corelate cu forajele geotehnice, urmatoarele complexe litologice:

1. Complexul A - constituit din depuneri recente, de culoare cenusie, in cadrul caruia se pot distinge mai multe orizonturi:

- Orizontul A₁ - Argilos - Plastic Curgator - Plastic Moale, compresibil, constituit din argile negre maronii, cu aspect turbos, cu un continut in materii organice mai mare de 5%, caracterizat prin rezistenta la penetrare dinamica scazuta, Rd = 6-8 daN/cm² si N₂₀ mai mic sau egal cu 5 lovituri/20 cm, aflat pe o suprafata foarte mica, langa forajul 2, in afara perimetrului construit.

- Orizontul A₂ - este plastic consistent, compresibil, constituit din argile si argile prafoase cenusii cu unele resturi vegetale, cu un continut de materii organice < 2%, caracterizat prin rezistente la penetrare dinamica mai mari de 10-20 daN/cm² si N₂₀ = 3-6 lov/20 cm.

- Orizontul A₃ - este constituit din argile nisipoase consistente cenusii si nisipuri cu pietrisuri in masa argiloasa. Zonele argiloase contin resturi vegetale, dar in proportie mai mica de 1-2%.

Rezistentele la penetrare in cadrul acestui orizont sunt de ordinul N₂₀ = 10-20 lov/cm, respectiv rezistente dinamice Rd = 40-100 daN/cm².

2. Complexul B este constituit preponderent din nisipuri, pietrisuri, bolovanisuri aflate in stare indesata, de culoare cafenie, cu intercalatii prafoase argiloase cafenii, ce trec in adancime la nisipuri fine-medii cu pietris ruginiu.

Acest complex este caracterizat prin rezistente la penetrare dinamica Rd > 100-200 daN/cm² si N₂₀ = 30-80 lov/20 cm, uneori mai mare.

Dezvoltarea in adancime a acestor complexe este redata pe 2 profile (intre forajele F1-F2 si F3-F4).

Profilul I - I'

In aceasta zona, orizontul A₁ turbos este prezent in zona forajului F₂;

Orizontul A₂, reprezentat prin argile cenusii plastic consistente, are grosimi de cca. 2 m, grosimi ce cresc spre nord, ajungand la 4,70 m.

Orizontul A₃ prezinta la partea superioara un nivel de pietrisuri si nisipuri cenusii, ce se subtiaza pana la disparitie spre nord, in forajul F₂, iar la partea inferioara, argile nisipoase cenusii. Grosimea acestui orizont variaza intre 1,50-4,50 m.

Sub orizontul A₃, pana la baza lucrarilor de investigare, a fost interceptata complexul B al nisipurilor si pietrisurilor sau bolovanisurilor ce trec la nisipuri si pietrisuri ruginii.

Profilul II - II'

Pe zona centrala a amplasamentului, orizontul A₁ din argila prafoasa se dezvolta sub nivelul solului vegetal si prezinta grosimi de 0,90-1,40 m.

Orizontul A₂, al argilelor cenusii, plastic consistente este de 1,50-2 m grosime, ajungind pana la 3,20 m, in zona careia se remarca prezenta unei lentile nisipoase.

Orizontul A₃ este prezent in acest profil prin nisipuri si pietrisuri, are grosimi de 1,40-2,4 m.

Complexul B prezinta la suprafata un nivel subtire de nisipuri argiloase, ce trec in adancime la nisipuri, apoi la pietrisuri si bolovanisuri cafenii.

Rezultatele incercarilor Proctor normale efectuate pe materialul prelevat atat din foraj, sunt prezentate in tabelul de mai jos:

1.2.2.2 CARACTERIZARE PEDOLOGICA

Invelisul de soluri

Terenul este acoperit de sol hidromorf (U.S.1) .

Solurile hidromorfe se caracterizeaza prin prezenta unui orizont gleic de reducere la adancimi mici (sub 1 m), reflectand excesul foarte puternic de umiditate al acestor soluri.

Au textura mijlocie-fina, sunt bine saturate in baze, nu sunt favorabile plantelor de cultura.

Bonitarea terenurilor agricole

Prin bonitarea terenurilor agricole se determina gradul de fertilitate a terenurilor pentru diferite culturi agricole sau pentru folosinte agricole.

Bonitatea s-a facut la nivel de U.T. (unitate de teren). S-a tinut cont de temperatura medie anuala, precipitatiile medii anuale, rezerva de humus, excesul de umiditate.

Prin inmultirea coeficientilor de bonitate specifici modului de folosinta actual, s-au obtinut note, care, in principiu, pot varia de la 1 la 100. Prin gruparea lor cite douazeci, se obtin cinci clase de fertilitate.

Stabilirea clasei (zonei) de fertilitate

La baza stabilirii zonei de fertilitate a terenului se aplica coeficientii de echivalenta in arabil, obtinand notele si clasele pentru arabil.

Calculind media ponderata a diferitelor unitati de sol, se obtine nota generala si clasa de fertilitate. Impartind 972 la 56, obtinem nota medie ponderata a intregului teren : 17 puncte = clasa (zona) a V-a de fertilitate.

1.2.3. ELEMENTE DE HIDROGEOLOGIE

Forajele executate pe amplasamentul depozitului de deseuri au evidentiat un orizont acvifer aflat la o adancime mai mare de 3,5m, constituit din nisipuri fine-medii pana la grosiere, in amestec cu pietrisuri, in general cu intercalatii argiloase, de virsta cuaternara (Orizont B).

Partea superioara a acestui strat a fost interceptat la adincimi cuprinse intre 4 m (F₄) si 7,90 m (F₃). Forajele s-au oprit la stratul de nisipuri si pietrisuri la aadancimea maxima de 10,50 m (F₂).

Acoperisul orizontului acvifer este constituit din argile cenusii (F₁, F₂, F₃, F₄) peste care, pana la suprafata, se gasesc argile prafoase.

Pentru argilele prafoase cenusii din acoperisul stratului acvifer, valoarea coeficientului de filtrare este de 5 x 10^-5 cm/sec.

Directia de curgere a apei subterane este de la vest catre est. Gradientul hidraulic este cuprins intre 4,54-4,90⁰/₀₀.

Directia de curgere a apei subterane indica drenarea acesteia catre raul Olt.

Alimentarea acestui acvifer se face atat prin precipitatii si infiltratii din apele de suprafata, cat si prin aportul din depozitele aluvionare ce marginesc latura estica a perimetrului.

Compozitia chimica a apei subterane, determinata in laborator, au pus in evidenta caracteristici slab sulfatice si foarte slab carbonatice.

Concluzii asupra studiilor si recomandari

Pentru cercetarea terenului de fundare, din zona amplasamentului depozitului nou Fagaras,    s-au executat 4 foraje. Din interpretarea rezultatelor obtinute, rezulta ca in zona se dezvolta urmatoarea stratificatie:

a. complex A, constituit din:

- argile prafoase;

- argile cenusii;

- argile nisipoase.

b. complex B, constituit din:

- nisipuri si pietrisuri cafenii indesate.

Sondajele executate la un nivel inferior au pus in evidenta faptul ca orizontul argilos are grosimi mari de 6 m.

Determinarile Proctor efectuate pe aceste materiale au indicat ca sunt bune pentru compactare, greutatile volumice uscate maxime obtinute fiind de 117,4 KN/m³.

Din punct de vedere hidrogeologic, zona prezinta un orizont acvifer, situat la adancimi de 3,5 m fata de nivelul terenului, cu pante de 4,54-4,90⁰/₀₀ spre Valea Oltului.

Orizontul are un caracter ascensional.

Datorita faptului ca in cadrul complexului A apare un orizont A₂, constituit din argile prafoase, apele de suprafata baltesc, creand aspectul mlastinos pentru unele zone.

Fata de situatia geologica si hidrogeologica existenta in zona, se fac urmatoarele recomandari:

- pentru fundarea digului de baza, realizat din material local, se va indeparta orizontul A₁, constituit din argile prafoase, pe o grosime variabila cuprinsa intre 1-2 m, de zona;

- fundarea se va realiza la nivelul orizontului A₂, pe argile plastic consistente cu un Pconv = 0,8 - 1 daN/cm²;

- pentru executarea excavatiilor sub nivelul apelor, se va prevedea colectarea si indepartarea lor din zona amplasamentului;

- din punct de vedere al rezistentei la dislocare, materialul se incadreaza in categoria a II-a pentru sapatura mecanizata;

- zona studiata se gaseste amplasata in zona seismica de calcul "D", pentru care se foloseste un coeficient Ks = 0,15.

1.3 Situatia deseurilor solide din LOCALITATE

In prezent orasul FAGARAS se confrunta cu mari dificultati in ceea ce priveste gospodarirea corecta a deseurilor menajere, in principal datorita urmatoarelor cauze:

- nivel civic si educational extrem de scazut al populatiei in probleme de viata,

de trai in colectiv si de sanatate;

- lipsa totala de informare si responsabilizare in ceea ce priveste situatia si in special efectul daunator al deseurilor menajere;

- proliferarea surselor si tipurilor de deseuri prin multiplicarea si diseminarea agentilor economici in special in comertul stradal ti in piete;

- cresterea impresionanta a volumului ambalajelor, in special a celor din hartie si plastic, in circuitul de consum;

- preocupari insuficiente si uneori diletante ale Primariei orasului in abordarea si rezolvarea problemelor de gospodarie comunala si in special de gospodarire a deseurilor menajere solide;

- lipsa de informarea si de experienta, uneori chiar a bunei credinte, din partea agentilor economici si chiar a personalului tehnic din institutii, organisme abilitate privind aceeasi necesitate de gospodarire corecta a deseurilor;

- reducerea semnificativa a circuitului de preluare a materialelor recuperate din deseuri si a ambalajelor, atat in segmentul REMAT cat si in cel comercial si privat, ultimul neexistand decat in forme salbatice;

- lipsa de transparenta la toate nivelurile atunci cand se promoveaza investitii chiar si reduse de gospodarire a deseurilor, astfel incat participarea populatiei si a NGO-urilor este practic nula, iar la solutionari concrete au acces de multe ori organizatii si/sau persoane neabilitate si putin competente;

- abordarea de catre mass - media a problematicii deseurilor, de multe ori doar ca subiect de senzatie, localizat si exacerbat, fara a fi analizat cu concursul specialistilor sau al organismelor abilitate.

Filiera culegerii datelor privind deseurile a fost urmatoarea: agentii economici le-au transmis agentiilor teritoriale de protectia mediului, care le-au centralizat si comunicat laboratorului de specialitate din ICIM, de unde au fost sintetizate si introduse in diferite materiale aflate la APM Brasov si la MAPPM.

In primul rand ca nu exista nici un fel de sistem care sa asigure colectarea de date privind deseurile menajere din mediul urban, unde nu sunt organizate nici o evidenta, decat cel mult se pot face simple aprecieri, iar in al doilea rand pentru ca numai in 2 orase (Bucuresti si Timisoara) exista poduri bascule la rampele de gunoi care cantaresc cantitatile aduse acolo. Si asa nu se iau in considerare nici depozitele de deseuri salbatice ce "clocesc" pe strazile si locurile virane, dar nu numai, din majoritatea urbelor.

Din pacate o analiza a cantitatilor de deseuri, prezentata in materialele documentare intocmite la MAPPM, ridica multe semne de intrebare in ceea ce priveste cantitatile de deseuri menajere rezultate pe judete sau in diferite orase din tara.

Oricum, pe ansamblu, rezulta ca inca din faza de cunoastere, problemei deseurilor menajere solide nu i se acorda importanta cuvenita si ca deci nici masurile nu pot fi dimensionate corect, erorile fiind uneori de cateva ordine de marime.

1.4 Tipuri de deseuri urbane

La modul general, deseurile sunt un rezultat inevitabil al activitatilor si evolutiei societatii umane si cauzele principale ale genezei lor sunt:

biologice - rezultat al ciclurilor vitale in lumea plantelor, animalelor si a omului;

chimice - toate reactiile chimice sunt guvernate de principiul conservarii materiei, rezultand in final un produs utilizabil dar si elemente neutilizabile. Chiar si energia pierduta prin caldura, vibratii, zgomote produce poluare, chiar daca nu este inca luata in considerare ca deseu;

tehnologice - din procesele de prelucrare si transformare a materiilor prime si materialelor;

economice - toate produsele au o durata fizica sau depinzand de actualitate sau chiar moda, limitata;

comerciale - atractivitatea unor noi produse le elimina pe cele vechi, iar ambalajele joaca uneori un rol hotarator in reclama si marketing, devenind rapid deseuri;

accidentele - in cadrul inevitabilelor disfunctionalitati ale sistemelor de productie si a riscurilor tehnologice si naturale majore;

ecologice - intrucat chiar activitatile de depoluare creeaza deseuri; vezi de exemplu depoluarea izolatiilor din azbociment de la constructii.

Oricum se va actiona in ultima etapa de descompunere va ramane un deseu final definit astfel:

"Este considerat final, ultim, un deseu rezultat sau nu din tratarea deseurilor, care nu mai este posibil de a fi prelucrat in conditiile tehnice si economice actuale, in special prin extragerea partii utile sau prin reducerea caracterului sau daunator".

Dat fiind faptul ca in asezarile omenesti se desfasoara multiple activitati, deseurile sunt de diverse sorginti:

menajere propriu-zise rezultate din activitatea cotidiana a omului din locuinta sa sau din meseriile pe care le exercita in aceasta, deseuri care pot fi preluate cu sistemele curente de precolectare sau colectare din localitate;

stradale urbane - deseuri specifice cailor de circulatie publica, provenite din activitatea cotidiana a populatiei, de la spatiile verzi, animale si din depunerea de substante solide din atmosfera ;

deseurile asimilabile cu deseurile menajere - provenite din mica sau marea industrie, din comert (in special ambalaje mari cartoane mari si polistiren expandat), din sectorul public sau administrativ, care, prezinta compozitie si proprietati similare cu deseurile menajere, putand fi colectate, transportate, prelucrate si procesate impreuna cu acestea;

industriale de orice gen provenind de la societatile comerciale care isi desfasoara activitatea pe raza municipiului Fagaras cele mai importante fiind urmatoarele:

S.C. NITRAMONIA SA -producator de ingrasaminte chimice si mase plastice;

S.C. ROMPIRO SA - producator de explozivi

Intreprinderea de Utilaj Chimic;

Intreprinderi mici

Unitati militare

sanitare, spitalicesti care nu sunt incinerate in unitati proprii;

din constructii sub forma de moloz si alte deseuri minerale;

Dupa gradul de agresivitate in raport cu mediul si deci cu sanatatea omului avem:

deseuri inerte cu potential redus de poluare, pulberi, prafuri, dar care atunci cand sunt luate de vant, sunt spalate de ploi sau deversate direct pe pamant sau apa genereaza uneori efecte insemnate;

deseuri banale sau cu potential de poluare controlabil, dar cu mentiunile de mai sus;

deseuri toxice si/sau periculoase, in general de origine industriala sau spitaliceasca.

Deseurile menajere solide, cele la care ne vom referi, au urmatoarea componenta:

materiale combustibile: hartie, cartoane, lemn, mase plastice, cauciuc, textile, piele;

materiale organice in general fermentabile, resturi alimentare, carne, fructe, legume, lactate, resturi vegetale din gradinarit, cadavre de animale;

materiale inerte: metale, sticla, ceramica, deseuri din constructii;

materiale pulverulente, cenusi, praf industrial, zgura, moloz.

Cantitati de deseuri. Caracteristicile deseurilor

1.5.1. Calculul cantitatilor de deseuri

Calculul cantitatiilor de deseuri s-a efectuat pe categorii de deseuri. tratandu-se in mod deosebit fiecare categorie.

a. Calculul cantitatii de deseuri menajere

Cantitatea de deseuri menajere se calculeaza cu formula:

Q = n x I [kg/zi]

unde:

Q = cantitatea de deseuri menajere zilnice;

n = numarul de locuitori ai localitatii

I = indice mediu de producere a deseurilor (kg/zi loc)

In cazul studiat avem:

Q = 40.000 x 0,8 = 32.000 kg/zi =32 t/zi

Cantitatea de deseuri menajere anuala este

Qan = 32 x 365 = 11.680 t/an

Pentru intreaga perioada de functionare a depozitului T = 15 ani, cantitatea de deseuri ce trebuie depozitata este

Qtotal menaj = Qan * T = 175.200 t

b. Deseuri stradale

Cantitatea de deseuri stradale s-a stabilit cu relatia empirica

Qs = q * S

in care: q este indicele de producere a deseurilor stradale, iar S reprezinta suprafata strazilor.

Qs = 0,25* 21 = 5,25 t/zi

Rezulta o cantitate de

Qs.total = 5,25 * 365 * 15 =28.750 t

Cantitatea totala ce va fi depozitata este de

Qtot = 175.200 + 28.750 =203.950 t

Cantitatile medii de deseuri produse in institutiile publice, conform datelor din literatura de specialitate sunt :

- scoli ........ 0,579 kg/zi/persoana

- gradinite ...... 0,726 kg/zi/copil

- licee, ... 0,816 kg/zi/elev

- hoteluri ....... 0,332 kg/zi/loc de cazare

- restaurante ...... 0,031 kg/zi/loc

- spitale ....... .0,158 kg/zi/pat

- magazine, teatre ... 0,274 kg/zi/persoana

Pentru a stabili cu exactitate cantitatile de deseuri produse este necesar sa se cunoasca numarul persoanelor care desfasoara activitati in aceste cladiri.

Calculul densitatii deseurilor

1.5.2. Caracteristicile deseurilor

Caracteristicile de baza ale deseurilor menajere solide sunt urmatoarele:

- greutatea specifica variaza foarte mult, unele date din tari europene prezentand urmatoarele valori:

Anglia 150 - 250 kg/m³ Polonia 250 - 400 kg/m³

Franta 120 -180 kg/m³ Rusia 220 - 350 kg/m³

Elvetia 120 - 200 kg/m³ Slovacia 200 - 400 kg/m³

Valorile reflecta intr-o oarecare masura volumul mai mare de hartie si cartoane din pubela franceza si elvetiana.

Pentru Romania, asa cum se va arata si sustine in continuare, datele sunt neconcludente din lipsa de cantarire mentionata, dar informativ valorile sunt cuprinse intre 150 - 300 kg/m³, tendinta generala fiind de scadere, ca urmare a cresterii ponderii ambalajelor.

- puterea calorica se exprima in kJ/kg, respectiv in kcal/kg. Puterile calorice inferioare ale unor componenti ai deseurilor menajere sunt urmatoarele:

Tabelul 1.8

Puterea calorifica a diferitelor tipuri de deseuri

Pentru cateva orase principale din Romania puterile calorifice determinate prin sondaj se prezinta in 1.9.

Tabelul 1.9

Puterea calorifica a deseurilor din diferite orase

Ca valoare estimativa pentru deseurile urbane din Romania se poate considera cea de 800 kcal/kg, mult inferioara celei necesare pentru o incinerare fara adaosuri importante de combustibili fosili.

umiditatea specifica are expresia:

W_t = W_r - W_h (100 - W_r)/100

in care:

W_r - umiditatea relativa

W_h - umiditatea higroscopica.

Umiditatea relativa este continutul de apa care se evaporeaza in aer liber la temperatura de 16⁰C - 20⁰C pentru o umiditate a aerului de 50% intr-o perioada uscata de cca. 1 saptamana;

Umiditatea higroscopica este continutul de apa care poate fi indepartata numai prin uscare in etuva la temperatura de 120⁰C.

Umiditatea totala variaza mult de la un tip de deseu la altul, intre 20% si 60%, iar pentru deseurile menajere produse acum in Romania ea este in domeniul a 50 - 60%.

raportul carbon/azot este necesar pentru a cunoaste stadiul de fermentare a

deseurilor in ideea de a fi folosite drept compost.

In deseuri exista miliarde de germeni de microorganisme termofile care intra rapid in fermentatie si care prin mentinerea la temperaturi de 60 - 70⁰C au ca efect distrugerea germenilor patogeni.

Raportul C/N determinat are urmatoarele valori informative:

-deseuri proaspete 20 - 35

-compost 10 - 25

-compost de buna calitate 15 - 18

-sol de buna calitate 10

Dupa determinarea raportului C/N pentru un anume tip de deseu el se va compara cu valorile de mai sus pentru a se stabili posibilitatea folosirii lui la compost.

In tabelul urmator este prezentata variatia compozitiei medii a deseurilor menajere, pe baza unor determinari facute de municipiile mari din tara noastra (Bucuresti, Iasi, Brasov, Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu, Galati, Bacau, Ramnicu Valcea, Targoviste, Craiova, Braila) si in unele localitati rurale

Tabelul 1.10

_{Compozitia deseurilor menajere}