EVALUAREA IMPACTULUI SI STRATEGII DE MEDIU

 

 

EVALUAREA IMPACTULUI SI STRATEGII DE MEDIU

Metodologia evaluarii impactului ecologic:

metode si tehnici utilizate in etapa de evaluare a efectelor

In zilele noastre, umanitatea este caracterizata de rezultate spectaculoase in unele domenii dar si de crize grave care pun sub semnul intrebariidurabilitatea acestor realizari.Printre crizele cu care se confrunta omenirea(saracie, foamete, criminalitate) un loc il ocupa crizele ambientale. Constiinta faptului ca intensitatea activitatii umane sporeste presiuni asupra mediului, fie prin consumul necontrolat de resurse si spatiu, fie prin producerea unor deseuri pe care natura nu le poate absorbi fara suferinte, a determinat comunitatea internationala sa treaca la initiere si sustinerea unor actiuni concrete pentru preintampinarea, contracararea si eliminarea repercursiunilor factorilor perturbatori ai echilibrului ecologic.

Daca principala cauza a degradarii ecosferei ine de formele de productie si de consum ale societatii de tip industrial, atunci solutiile trebuie cautate de pe pozitii economice;mediul ambient si resursele naturaleau fost considerate instrumentece servesc cresterii economice.

Neglijarea costului degradarii si al pagubelor aduse mediului si sanatatii umane au generat costuri care sunt suportate de intreaga societate amenintata cu agravarea pericolelor ecologice.

Incepand cu Conferinta de la Stockholm - 1972, omenirea a inceput sa recunoasca, caproblemele mediuluiinconjurator sunt inseparabile de cele ale bunastarii si de procesele economice in general.

Dezvoltarea durabila, este considerate acea dezvoltare care satisface nevoile prezentului fara a compromite capacitatea generatilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi.obiectivul general al dezvoltarii durabileeste de a gasi un optim al interactiunii dintre patru sisteme,economic, uman, ambiental si tehnologic intr-un proces dynamic si flexibil de functionare.Nivelul optim corespunde acelei dezvoltari de lungadurata, care poate fi sustinuta de cele patru sisteme.

Aparitia problemelor de mediu, datorita caracterului genetal si complex al acestor probleme, implica asumarea responsabilitatii de catre guvern. Problemele de mediu fac parte din categoria de probleme care se acumuleaza treptat, intr-un timp scurt, dar care necesita o mare perioada de timp pentru a fi rezolvate.

Politica insemna urmarirea strategica a unor obiective specifice, ce vor fi relevate in schimbarea comportamentala a societatii de-a lungul unei unei evlutii determinate.

Succesul unei politici de mediueste legata de elucidarea unor aspecte legate de : - grupurile de persoane implicate in problema care pot contribui la elaborarea si revederea periodica a politicii de mediu;

"domeniile "pe care problema a fost aleasa sa le trateze;

" instrumentele" fundamentale ale politicii, care sunt mecanismele disponibile pentru a influenta comportamentului persoanelor, firmelor, sau organizatii, in raport cu necesitatea indeplinirii diferitelor obiective ale politicii de mediu.

Pana acum s- au sugerat trei stadii in elaborarea politicii de protectie a mediului: intai se examineaza problemele importante(pentru populatie), apoi se examineaza costurile necesare entru rezolvarea problemei si in final se identifica politicile cele mai putin costisitoare.

STUDIU DE CAZ:

PROBLEMATICA CANALULUI BASTROE

Canalul Bastroe (numit inainte Novo Stambulskoye) se afla in mijlocul partii ucrainene a Deltei Dunarii, la 7 km in aval de orasul Vilkovo. Lucrarile de pregatire a canalului se pare ca au inceput in octombrie 2001, prin actiuni de largire a latimii navigabile de la 2-2,5 metri la 5,85 metri. Pe  11 mai 2004, guvernul ucrainean a inaugurat in mod oficial constructia unui canal navigabil in Delta Dunarii, partea ucraineana. Dragarea a inceput doar pe 16 mai. Guvernul a ales pentru aceasta canalul numit Bastroe, care trece chiar prin mijlocul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Aceasta parte a Dunarii este considerata cea mai valoroasa din punct de vedere ecologic din intreaga Delta. Opt alternative au fost propuse pentru acest canal, inclusiv doua sugerate de doua misiuni speciale a UNESCO si a Conventiei RAMSAR. Guvernul ucrainean isi propune sa foloseasca acest canal pentru a reinvia industria de transport maritima din Delta ca o solutie la problemele sociale din porturile inchise din zona. In prezent, navele trebuie sa treaca prin Canalul Sulina din Romania. Guvernul Ucrainei sustine ca utilizarea acestui canal romanesc ii costa anual milioane de dolari. Construirea acestui canal va avea un impact negativ deosebit asupra situatiei social-economice si ecologice din zona Deltei Dunarii. La sfarsitul lunii august2004, a fost inaugurat primul tronson al acestui canal, urmand ca in perioada urmatoare sa inceapa lucrarile la cel de-al doilea.

Pentru a realiza acest canal, autoritatile ucrainene au in vedere acordarea statutului de zona economica, dar si reducerea suprafetei Rezervatiei, in mod proportional zonei afectate construirii canalului. De asemenea, urmeaza sa fie instalate posturi de ghidare pentru nave in localitatile Reni, la intalnirea dintre Prut si Dunare, Vilkovo, din apropierea Marii Negre si pe Insula Serpilor.

 
"Impactul ecologic si social al acestui canal nu este foarte bine cunoscut. Pe de o parte, ar putea aduce beneficii economice porturilor odata inchise, insa pe de alta parte, aceasta zona unica va fi sever afectata: formarea si evolutia noilor habitate, populatia de pesti si de pasari, debitul de apa, chiar si populatia va avea de suferit, cei care traiesc de pe urma Deltei (pescuit, recoltarea trestiei, stufului, si mai recent, turismul).

Construirea unui canal pe bratul Bastroe al Dunarii va avea consecinte negative, care vor include:

• pagube semnificative asupra valorilor naturale remarcabile ale Deltei Dunarii. Peste 1.500 ha de teren vor fi pierdute si numeroase habitate unice si specii vor fi amenintate. Importanta internationala si europeana a Deltei ar putea fi amenintata;
• capacitatea naturala a Deltei de a asigura aprovizionarea cu apa potabila, apa pentru irigatie si apa necesara activitatilor de pescuit ar fi serios compromisa. De asemenea, ar fi diminuata capacitatea naturala a raului si ar reduce intrarea substantelor nutritive in Marea Neagra;
• ingrijorarea, in urma investigatiilor UNESCO si ale Conventiei Ramsar, ca aceasta initiativa este cea mai distructiva si mai putin potrivita optiune, atat din punctul de vedere al mediului, cat si din cel economic;
• acest proiect nu ofera in mod obligatoriu solutiile la problemele socio-economice intampinate in Delta. Trebuie explorate si alte alternative la aceste probleme, iar comunitatea internationala ar fi foarte dispusa sa sprijine acest proces.

Probabil impact transfrontalier negativ semnificativ

• impactul rezultat din activitatile de dragaj sau    adancire a albiei asupra distribuirii debitului de apa intre bratele Bastroe si Stambulul Vechi, si asupra dinamicii nivelului apei inregistrate de-a lungul bratului Bastroe, antrenand disparitia habitatelor din lunca inundabila, importante pentru fauna piscicola (depunerea icrelor si cresterea puietului) si pentru avifauna (alcatuirea cuibului si hranire);

• impactul asupra faunei piscicole si avifaunei cauzat de distrugerea habitatului prin acoperirea zonelor de deversare riverane ca urmare a dragarii bancurilor de nisip din albie si a masurilor luate pentru protectia malurilor;

• impactul asupra faunei piscicole rezultat din cresterea concentratiei de sedimente in suspensie, in aval de locul unde sunt executate lucrari de dragaj ;

• impactul asupra turbiditatii apelor marine ca rezultat al deversarii reziduurilor in mare sub influenta curentilor de tarm pe directia nord-sud ;

• impactul pe termen lung asupra faunei piscicole al actiunilor de dragaj de intretinere care impiedica procesul de recuperare a zonelor afectate;

• impactul cumulativ pe termen lung si pe scara larga al pierderii sau/ori perturbarii habitatelor si al traficului naval    asupra faunei piscicole si avifaunei.

Impact transfrontalier negativ semnificativ putin probabil (neconcludent)

• Impactul cresterii concentratiei de saruri in canalul Bastroe;
• Impactul asupra comportamentului migrator al sturionilor si scrumbiei de Dunare cauzat de dragarea bancurilor de nisip si de construirea digului de protectie.

Impact transfrontalier negativ semnificativ improbabil

• impactul asupra dezvoltarii hidro-morfologice pe distante mari si pe termen lung provocat de activitatile de dragaj;

• impactul provocat de activitatile de dragaj asupra distribuirii debitului de apa, precum si asupra dinamicii nivelului de apa intre bratele Chilia si Tulcea;
• impactul activitatilor de dragaj din sectiunea cu bancuri de nisip a canalului Bastroe;
• impactul provocat de activitatile de dragaj asupra cresterii concentratiilor de nutrienti in apa;
• impactul contaminarii cu sedimente toxice;
• impactul cresterii globale a nutrientilor, metalelor grele si a micro-poluantilor organici;
• impactul rezultat din prinderea pestilor in cupele de dragaj;
• impactul asupra faunei piscicole provocat de deversarile in Marea Neagra .

Impact transfrontalier negativ probabil dar insuficiente informatii pentru a-i putea stabili importanta

• impactul provocat de dragaje asupra turbiditatii apelor fluviale si marine;

• impactul asupra morfologiei costiere a sectiunii de coasta romanesti intre bratul Chilia si bratul Sulina provocat de construirea digului de protectie si de dragajul de intretinere a sectiunii cu bancuri de nisip a canalului Bastroe;
• impactul cauzat de navigatie asupra faunei piscicole si avifaunei;
• impactul cresterii sedimentelor in suspensie la/ langa locurile de dragaj ;
• impactul asupra pestilor migratori, care traverseaza aria de dragaj si/ sau se deplaseaza intre mai multe habitate peste frontiera in timpul operatiilor de dragaj ;
• impactul modificarilor morfologice (de exemplu, protectia malurilor), rezultand din activitatile de dragaj si care uniformizeaza si degradeaza habitatele;
• efectul locului de deversare din Marea Neagra asupra faunei bentice la/ langa locul de deversare raportat la concentratiile crescute de sedimente in suspensie, depunerea acestora, distrugerea habitatului si a zooplanctonului.

Etapele de evaluare intervin in EIE ori de cate ori sunt necesare judecati de apreciere ale unor elemente, dupa anumite seturi de criterii.

Este necesara evaluarea:

subiectelor studiilor;

efectelor identificate si estimate;

optiunilor de actiune pentru modificarea efectelor;

variantelor posibile.

Metodele si tehnicile folosite in evaluare si selectare apartin grupului de metode generale folosite in probleme de ordonare si decizie. Aria lor cuprinde instrumente simple ce pot fi aplicate usor, cat si metode mai elaborate, pentru care sunt necesare cunostinte specifice,timp, resurse financiare, calculatoare electronice. Alegerea metodelor depinde si de natura problemelor analizate.Cum situatiile investigate, sunt deosebit de complexe, calitatea rezultatelor unei evaluari va fi corelata cu gradul de dificultate a metodelor utilizate:

- metode simple - usor de manuit,nu sunt precise;

- metode mai complexe - utilizarea lor este dificila. In aceasta etapa se folosesc urmatoarele grupe de metode:

- metode simple de evaluare;

- metode ale teoriei deciziilor;

- metode de analiza multicriteriala;

- metode de tip arborescenta.

Metodele simple de evaluare, sunt caracterizate de faptul ca folosesc criterii de evaluare avand aceeasi scara de masura.

In metoda "listei de verificare" sau "de control" se porneste de la o lista a criteriilor de evaluare.Lista trebuie sa aibe putine elemente, comparabile intre ele, iar rezultatul verificarii sa fie exprimat intr-o forma simpla(DA sau NU). Se observa ca intr-o astfel de evaluare toate criteriile au o importanta egala. O metoda simpla care permite surprinderea gradului de satisfacere a unui criteriu este "metoda stabilirii profilului variantei" - consta in construiea "profilului" variantelor analizate prin prezentarea grafica a modulului.

Pentru ca diversele profiluri obtinute sa poata fi comparate in vederea selectarii variantei optime, este necesar,ca numarul criterilor si al valorilor sa fie cat mai redus.

O categorie aparte de metode de decizie, potrivite pentru problemele de evaluare si selectie in tipul de studio analizat, este cea a metodelor de analiza multicriteriala. Evaluare in cazul analizei impactului trebuie realizata in functie de o multitudine de criterii.Problema este simpla daca toate criteriile pot fi evaluate cantitativ prin aceeasi marime.

Fiind recunoscuta interdependenta dintre activitatile economice si consecintele acestora asupra mediului, s-a considerat necesara asigurarea unei dezvoltari rationale si durabile din punct de vedere ecologic, intensificand cooperarea internationala in domeniul evaluarii impactului asupra mediului, indeosebi in context transfrontalier.

O deosebita importanta o are necesitatea elaborarii de politici cu caracter anticipativ, ca si prevenirea, atenuarea, monitorizarea oricarui impact negative important asupra mediului in general si, in special, in context transfrontalier.

Continul documentatiei pentru evaluarea impactului asupra mediului se refera la informatia care trebuie inclusa in documentatia pentru evaluarea impactului asupra mediului, si care va contine:

descrierea activitatii propuse si scopul acesteia;

descrierea alternativelor posibile la activitatea propusa;

descrierea mediului posibil sa fie afectat;

descrierea impactului potential al activitatii propuse si al alternativelor supra mediului;

descrierea masurilor de ameliorare propuse pentru a fi redus impactul asupramediului;

conturarea programelor de supravaghere si manamement;

o prezentare grafica de cate ori este cazul.

Criteriile generale aplicabile in determinarea semnificatiei impactului asupra mediului:

dimensiunea -activitatile propuse fiind mari pentru tipul respective de activitate;

amplasarea activitatii - intr-o zona sensibila, importanta din punct de vedere ecologic;

efecte - activitati propuse ale caror efecte sunt deosebit de complexe si potential negative.

BIBLIOGRAFIE:

Ghidul evaluatorului si auditorului de mediu -V. Rojanschi, F. Grigore, V.Ciomos.

Politici si strategii de mediu - V Rojanschi.

www.green-report.ro/category/tag/bistroe

www.adevarul.ro/articole/bistroe

www.hotnews.ro/stiri-esential

www.salvatidelta.ro/index

www.mae.ro/index