REZERVATIA MUNTELE TAMPA

REZERVATIA MUNTELE TAMPA

Muntele Tampa este o arie protejatade categoria V-Rezervatie peisagera mixta, conform clasificarii UICN/CMN.

Rezervatia este amplasata pe teritoriul administrativ al municipiului Brasov. 4538' latitudine nordica si 25˚35' longitudine estica. Este proprietate de stat administrata de Ocolul Silvic Brasov. Terenul rezervatiei este utilizar ca padure si pe alocuri pasune separate de arii cu stancarii.

Muntele Tmpa, reprezinta partea nord-estica a Muntiilor Poienii Brasov, prelungita pana in teritoriul orasului.

Rezervatia are o suprafata de 188 ha. Ea este delimitate spre est, nord si vest de cartierele Brasovului iar la est, de Valea Racadaului. Culmea principala se leaga printr-o inseurare cu Dealul Gorita (1 003 m.).

Decretul 949/1962; Decizia C.V 124/1995; Hotararea C.J. nr. 9/1997.

Vegetatia este formata predominant din padure. Aceasta a fost cuprinsa de foc in mai multe randuri in trecut. In prezent padurea este constituita din fag (Fagus silvatica), carpen (Carpinus betulus), frasin (Fraxinus excelsior), artar (Acer plantanoides), mold (Picea excelsa), pin (Pinus silvestris) si laurice (Larix decidua), in mare parte plantati. In subarboret se dezvolta chiar in plantatii de pin numeroase specii de arbusti : salba moale ( Evonynus europaea), salba raioasa (Evonynus verucosa), alunul (Corylus avellana), sangerul (Cornus sanguinea), calinul (Viburnum opulus), socum negru (Sambucus nigra), precum si tufe de cununita (Spirae ulmifolia), bibilica, smeur, tulichina, bircoace, piueti de fag, carpen, artar, molid, pin etc. Se dezvolta abundent liane de padure (Curpenul si iedera). Printre tufarisuri se intalnesc rareori bibilica (Frittilaria montana), papucul doamnei (Cypripedium calceolus), stanjenelul (Iris caespitosa), nemtisorul de stanca (Delphinus Fissum), si nelipsitul endemism carpatic crucea voinicului (Anemone transsilvanica). Patura erbacee este constituita din flori de mull : Asperulla odorata, Galium schltesii, Glechoma hederacea, Aasarum europeum, Micleus muralis, Melica uniflora, Lathyrus verus. Caracterul montan al Tampei este aratat si de prezenta unor plante ca : omagul (Acontinum anthora, A. lasianthum), Stachys alpina, Ulmus montana, Saxifraga cuneifolia, sempervivum soboliferum etc.

Pe stancarii cresc palcuri de coada ierpului (Sesleria rigida), ovasciorul (Avenastrum decorum), viola jolii, Allium saxatile, Pdeicularis campestris, Jurinea mollis, Centaurea triumfetti etc.

Un interes deosebit il prezinta versantul sud-estic unde apare o insula de vegetatie de stepa. Incercarile de a impadurii si aceasta suprafata nu au dat rezultate si astfel aici,in plina zona a padurii de fag se paote vedea o vegetatie stepica constituita din Festuca vallesaica, Phleum phleoides, Carex humilis, Stipa pulcherrima, S. capillata. Se intalnesc de asemenea : iacintul salbatic (Hyacinthella leucophaea), originara din stepele rasaritene, iarba sarpelui rosu (echilum rubrum), miriuta (Anchusa barrelieri), mataciune (Dracocephalum austriacum), frasinelul (Dictamnus albus), Filipendula hexapetala geranium sanguineum, Cephalaria laevigata), tufe de maces pitic (Rosa spinosissima), cununita de calcar (Spiraea crenata). La marginea poienilor se gasesc Colutea arborescens, Berberius vulgaris etc. Este de semnalat endemismul loval obsiga barsana (bromus baracensis).

Fauna. Limea animala este bogata si variata dar cel mai des se intalnesc : veverita (Sciurus vulgaris) si ursul (Ursus arctos). Dintre pasarile care cuibaresc aici mentionam : tartalogul (Troglodites troglodites), corbul (Corvus corax), sorecarul comun (Bueto bueto). Pe suprafetele calcaroase cu vegetatie de stepa sunt prezente reptilele : vipera (Vipera berus), gusterul (Lacerita viridis). De asemenea sunt bine reprezentate unele grupe de insecte fluturii si viespile. Dintre macrolepidoptere s-au determinat 35% din speciile cunoscute in tara noastra, printre care unele sunt raritati : Colias erata, Argynis pandora var. dacica. Dintre viespi s-au gasit 17 specii rare sau foarte rare pentru Romania: Icheumon fulvidatylus, Amblytelis atratorius, Aspechtis rufata etc.

Suprafata ocrotita este srectrul in fondul forestier fiind marcata silvic. Ocolul silvic Brasov asigura paza pe sectorul impadurit, fara a avea insa grija intregii rezervatii. Lipsesc placutele indicatoare.

Fiind inclusa circuitului turistical municipiului Brasov, rezervatia este des vizitata atat de turisti cat si de localnici,ca zona de recreere. Strabaterea ei se practica atat pe poteci marcate cat si nemarcate, ceea ce duce la distrugerea covorului vegetal si al plantelor rare.

Pericole care ameninta rezervaria:

• practicarea intensa a turismului in mare masura necontrilat - drumetiile care ies frecvent din potecile marcate mai ales in aria cu vegetatie stepica;
• distrugerea covorului vegetal, a arbustilor si arborilor prin aprinderea de focuri si mai ales nesupravegherea acestora ;
• distrugerea zonei cu vegetatie stepica (si in poieni) prin pasunatul intensiv (care se practica uneori si in padure), ilegal sau uneori autorizat de catre primaria Brasov ;
• depozitarea deseurilor (de catre localnici) si aruncarea gunoaielor intampaltoare de catre turisti, din lipsa unor amenajari de salubritate ;
• recoltatul abuziv al plantelor rare sau declarate monumente ale naturii ;

Msivul Tampa, inclusiv rezervatia se incadreaza intr-o zona de intens turistic, pentru practicarea drumetiilor de vara si de iarna. Apropierea Brasovului, oras turistic cu importante vestigii istorice si loc important de plecare spre aria montana inconjuratoare, sporeste interesul pentru aceasta arie protejata de mare valoare stiintifica si peisagistica.

Propuneri privind dezvoltarea regionala durabila

• instituirea unui regim de paza sau obligarea factorilor ce gestioneaza padurea, pasunea si turismul local sa-si ia in sarcina parti din aceasta ;
• instalarea tablitelor cu inscriptii referitoare la rezervatie si importanta ei, in locuri vizibile ; mentionarea sanctiunilor ce se aplica celor ce savarsesc abateri de la dispozitiile legale in vigoare conform Legii protectiei mediului nr. 37/1995 si deciziei C.J. 124/1995, completata prin H.C.J. nr. 1997 ;
• supravegherea respectarii legislatiei in vigoare si obligarea factorilor locali implicati in dezvoltarea turismului din zona rezervatiei sa coopereze la practicarea unui turism ecologic ;
• instituirea unor actiuni de salubrizare a rezervatiei cu caracter regulat ;
• gasirea unor metode de anuntare rapida a autoritatilor locale, a APM, a lucratorilor de la ocoalele silvice locale, de aparitia oricarui pericol ce apare pe teritoriul rezervatiei : taieri abuzive de arbori, pasunat neautorizat, braconaj, incendii, camapre, etc.
• atragerea ONG si Agentiilor de turism locale la actiunile de protejare a rezervatiei.

In rezervatia naturala propriu-zisa se interzice :

• schimbarea destinatiei terenului ariei protejate fara acordul prealabil al APM Brasov si al Academiei Romanne-Comisia Monumentelor Naturii ;
• exploatarea neautorizata a padurii si pajistilor ;
• efectuarea unor exploatari de materiale in cariere sau orice alte sapaturi ;
• pasunatul si vanatul animalelor si pasarilor salbatice ;
• distrugerea tablitelor indicatoare si marcajelor ;
• camparea, aprinderea focului ;
• practicarea turismului in afara potecilor special amenajate;
• colctarea rocilor, plantelor,ierburilor, semintelor si a altor materiale de interes stiintific, cinegetic etc.

In zona tampon se pot desfasura urmatoarele activitati traditionale, ci conditia ca ele san u afecteze starea rezervatiei:

• pasunat autorizat cu indicarea locului strict, si cu effective mici de animale;
• taierile curente pentru igienizarea padurii ;
• pastrarea utilizarii traditionale a terenurilor atat in privinta compozitiei caty si a procentelor
• practicarea turismului controlat.

In zona tampon se interzice :

• activitati industriale poluante, indiferemt de gradul de marime ;
• exploatarea materialelor de constructie (inclusiv a calcarelor) ;
• constructia caselor (inclusiv cele de vacanta), cabanelor, restaurantelor, magazinelor etc ;
• depozitarea deseurilor si aruncarea gunoaielor de orice fel.