EROZIUNEA SOLULUI

Eroziunea solului

Solul este inlaturat in mod natural prin actiunea vantului si apei din perioade geologice (eroziunea istorica) inca de acum 450 milioane de ani, chiar din momentul cand primele plante terestre au inceput formarea lui.

In general, eroziunea istorica se desfasura in paralel cu procesele de pedogeneza, spre deosebire de procesele de eroziune actuale in care procesele de eroziune si pierdere de sol vegetativ sunt mult mai rapide decat cele de formare.

Prin eroziune se intelege degradarea solului sau a rocilor, caracterizata prin desprinderea particulelor neconsolidate si indepartarea lor prin actiunea ploii sau a vantului. Eroziunea poate fi combatuta prin lucrari hidrotehnice, impaduriri etc.

Eroziunea solului este deplasarea particulelor de solid de la suprafata uscatului prin actiunea vantului, apei sau ghetii sau ca urmare a actiunii unor organisme vii (bioeroziune).

Eroziunea este de mai multe feluri:

• eroziune eoliana - indepartarea progresiva a fragmentelor de sol si roci prin actiunea vantului.

• eroziune fluviala- distrugerea progresiva a materialului din albia si din malurile unui rau. Stabilizarea malurilor se poate face prin plantarea de copaci.

• eroziune glaciara - indepartarea progresiva a rocilor de baza, a solului si a altor materiale de catre ghetari.

• eroziune marina - indepartarea treptata a materiilor din alcatuirea zonei litorale de catre mare.

• eroziune pluviala - eroziune areolara incipienta, rezultata prin izbirea solului, descoperit de vegetatie, de catre picaturile de ploaie.

• eroziune termica - topirea unor bucati de gheata incorporate in sedimentele de mal sau de albie, ce antreneaza particule de sol, creand denivelari, nise de mal etc.

Solul este este expus permanent procesului natural de eroziune ca rezultat al actiunii factorilor de mediu ( apa, aer, temperatura ). Activitatea omului a condus la intensificarea pronuntata a eroziunii naturale datorita despaduririlor masive, pasunatului excesiv monocultuilor, etc. Cantitativ, inntensitatea de eroziune se reflecta in volumul de detritus transportat de ape, ca rezultat al spalarii stratului de sol de pe terenurile naturale. La producerea eroziunilor participa mai multi factori:vintul, apele, lipsa vegetatiei etc.

Vantul spulbera de la suprafata solului particule si le transporta prin curenti de aer la mari distante, unde acestea cad din nou pe sol. Cantitatea spulberata de vint poate fi uneori destul de mare. De exemplu, in urma unei furtuni de vint poate fi dezgolit un strat de circa 25 mm in doar citeva ore.

Actiunea apei este un alt mod de producere a eroziunii. Apa actioneaza fie la suprafata (de exemplu-prin ploi torentiale), prin indepartarea particulelor fine ale solului, fie prin patrunderea in adincime si dislocarea, transportul solului cu suvoaiele de apa la distante mari.

Dar, totusi, cauza principala a eroziunii consta in lipsa unei vegetatii care sa asigure stabilitatea solului, chiar daca aceasta s-ar limita doar la un covor de iarba intretinut permanent in stare vie. Impadurirea este cel mai eficient mijloc de obtinere a unei rezistentela eroziune. In solul din preajma padurilor radacinile plantelor se intetesc, formind o retea protectoare. Daca acest dens covor vegetal este indepartatpentru a se face loc monoculturilor, capacitatea de rezistenta scade foarte mult.

Folosirea excesiva a pesticidelor poate avea de asemenea urmari grave in ceea ce priveste eroziunea solurilor.

SURSE DE DEGRADARE

Eroziunea solului este o consecinta a actiunii apei, vantului, schimbarilor fizice,

chimice si biologice determinate de: pasunatul excesiv, defrisarea padurilor,

activitati agricole.

Dezertificarea rezultat al eroziunii, afecteaza suprafete agricole mari.

Saraturile afecteaza pe suprafete mari fertilitatea solului.

Caile de transport rutier si benzi transportoare modifica morfologia terenului.

Carierele, haldele modifica radical morfologia terenului, circulatia apelor de

suprafata si subteran.

SURSE DE POLUARE

Haldele cu reziduri menajere si industriale raspandite pe sol in mod neorganizat,

provin din localitati si intreprinderi.

Industria (fabrici chimice, termocentrale, fabrici de celuloza, turnatorii, etc.)

produce o serie de emisii nocive: plumb, cadmiu, cupru, zinc, flor, dioxid de sulf,

dioxid de azot, pulberi sedimentabile.

Sondele, conductele de transport si rafinariile de petrol reprezinta o sursa de

poluare importanta pentru sol, apa de suprafata si subteran.

Agricultura care foloseste in exces pesticide.

Dejectiile provenite de la ferme si namolul statiilor de epurare raspandite pe sol

fara a fi tratate prejudiciaza exploatarea acestuia datorita poluarii biologice.

Haldele cu deseuri radioactive (steril) provenite in urma exploatarilor miniere,

contin substante radioactive: Kaliu, Toriu, Uraniu, Cesiu, Strontiu cu o perioada de

fisiune de 25 - 50 ani.

IMPACTUL

Eroziunea solului duce la dezertificarea si pierderea terenurilor agricole.

Saraturarea diminueaza apreciabil productia agricola.

Caile de transport rutier si benzi transportoare poate avea un impact negativ

asupra peisajului.

Carierele, haldele modifica peisajul radical, schimba circulatia de apa de suprafata

si subteran, distrug pesterile, depozitele fosilifere, paleontologice, speogenetice,

restrange suprafata impadurita si implicit habitatul.

Rezidurile menajere si industriale afecteaza solul si apele subterane prin poluare

biologica si fizica.

Industria in urma depunerii pulberilor sedimentabile afecteaza in primul rand flora

dar si fauna.

Sondele, conductele de transport si rafinariile de petrol degradeaza solul

devenind inutilizabil.

Agricultura prin folosirea excesiva a pesticidelor sau a irigarii cu ape uzate creeaza

o mineralizare excesiva a solului, afecteaza apele subterane, consecinta fiind

diminuarea productivitatii.

Dejectiile provenite de la ferme si namolul statiilor de epurare in urma

descompunerii substantelor organice conduc la poluarea biologica si degradarea

accentuata a solului si culturilor.

MASURI DE REDUCERE A POLUARII

impaduririle si exploatarea rationala combat eroziunea solului si dezertificarea.

Sisteme de desecare - drenaj si irigatii de spalare previn saraturile.

Depozite de reziduri controlate (haldele) sunt locuri special amenajate, pe

suprafete orizontale avand straturi succesive de reziduri si pamant, cu radier

impermeabil, sistem de colectare a apei pluviale si statie de epurare, imprejmuire.

Tratarea chimica a solului folosind instalatii speciale, prin excavarea solului

poluat / degradat.

Carbunele activ incorporat in sol sau administrarea de adjuvanti, reduc efectul

negativ al pesticidelor.

Studiul eroziunii solului folosind ecuatia universala a eroziunii solului (pentru terenul arabil si viti-pomicol, se va analiza influenta diversilor factori asupra eroziunii solului).
Es = Ka * In * Lm * S * C * Cs [t/ha an]
Es = eroziunea de suprafata medie anuala; Es < 6t/ha;
Ka = coeficient de agresivitate climatica;
In = panta versantilor pe directia de scurgere [%];
Lm = lungimea versantului masurata pe directia de cea mai mare panta;
S = coeficient de corectie pentru influenta solului = coeficient de erodabilitate;
C = coeficient de corectie pentru influenta culturilor si a structurii acesteia;
Cs = coeficient de corectie pentru influenta masurilor si lucrarilor de CES -> pe terenuri arabile.