Ipoteza originii anorganice (minerale)

Ipoteza originii anorganice (minerale)

Aceasta ipoteza se bazeaza, in general, pe rezultatele obtinute in laborator, admitandu-se ca hidrocarburile s-au format in scoarta terestra ca urmare a unor reactii chimice asemanatoare cu cele din laborator.

Se poate considera ca ipoteza originii anorganice, considerate in sens larg, cuprinde urmatoarele ipoteze: a carburilor, a radioactivitatii, a vulcanismului si cosmica.

Argumente si contraargumente privind originea anorganica.

Argumente:

prezenta unor zacaminte industriale de hidrocarburi, cantonate in rocile eruptive si metamorfice fisurate ;

posibilitatile de migrare a hidrocarburilor, produse de magma, de-a lungul unor mari fracturi si de care sunt legate zone de acumulare ;

prezenta Va, Ni, Co, considerate a fi de origine interna, in compozitia hidrocarburilor ;

emanatiile de gaze ale vulcanilor noroiosi, considerati de unii cercetatori, ca au legaturi cu vulcanismul magmatic.

Contra argumente :

zacamintele industriale din rocile eruptive sau metamorfice fisurate s-au format intotdeauna in urma unui proces de migratie din invelitul sedimentar ;

se cunosc fracturi de mare anvergura de-a lungul carora s-a deplasat magma si s-au format lanturi vulcanice, dar de care nu sunt legate zacaminte de hidrocarburi, ca de exemplu in tara noastra, Lantul Harghita-Calimani ;

prezenta vanadiului, nichelului si altor metale in cenusa hidrocarburilor nu este un argument in sprijinul originii minerale, deoarece sunt plante care au proprietatea de a concentra unele metale, ca de exemplu vanadiu ;

vulcanii noroiosi sunt semne ale degradarii zacamintelor de hidrocarburi si emanatiile de gaze ale acestora n-au legatura cu vulcanismul magmatic ;

pana in prezent, prin foraje, n-au fost intalnite carburi ale metalelor alcaline sau alcalino-teroase care au fost folosite in laborator pentru obtinerea de hidrocarburi sintetice la temperaturi mai mari de 250 grade Celsius, ce nu sunt insa compatibile cu prezenta dovedita a porfirinelor.