METODOLOGIA CERCETARII PROBELOR DE SOL

Recoltarea probelor pentru studii pedologice si agrochimice

Deteminaea uno caracteristici ale solului sunt absolut neceare pentru a lua decizii corecte in legatura cu numarul si odul de prelevare a probelor din profilul de sol.Tehnologia folosita in acest studiu este:

• Suprafata lementara de recoltatre- suprafata de sol cu proprietati asemaatoae din punc de vedere al scopului urmarit, din care se recolteaza probe elementare, fie dintr-un profil pedagogic reprezentativ, fie o proba de sol statistic reprezentativa;
• Proba compusa sau medie cantitatea de sol rezulta din amestecarea si omogenizarea probelor elementare:
• Proba in asezare naturala- proba recoltata intr-un recipient special, de obicei cilindru metalic , care pastreaza modul de asezare pe care l-a avut solul inainte de luarea probelor:
• Proba in asezare modificata cu cutitul sau extrasa din sol cu sonda:
• Profil din sol - succesine de orizonturi caracteristice unui sol, formata pe cale naturala in procesul de podogeneza, nemodificata sau modificata antropei, care se studiaza pe teren in deschideri si din care se recolteaza probe de sol pe orizonturi genetice:
• Profil pedeologic reprezentativ -profilul de sol care corespunde conceptului central al solului dintr-o unitate sistematica de sol,apeciat pe baza variatiei conditiilor conditiilor naturale,indicatoilor meteorologici si testelor de teen,constatata la numarul de profile studiate in conformitate cu scara hartii pedologice;
• Proba de sol statistic repezentativa- proba care exprima starea medie a unei proprietati sau a unor proprietati ale solului,pe suprafata elementara de recoltare;este constituita fie din mai multe probe elementae in asezae natuala sau modificata fie de o proba compusa obtinuta prin amestecarea unui numar de probe elementare.

a)Recoltarea problor de sol pentru studii pedologice

Aparatua,ustensile si mateiale

Recoltarea probelor de sol in asezare naturala se face in cilindrii de alama sau alt material inoxidabil,cu gosimea peretilor de 0,8.1,0 mm,volumul de 100cm³.Cilindrii trebuie sa aiba marginea inferioara ascutita si numerotati prin stantare.Pentru acoperirea celor doua extremitati ale cilidrilor se folosesc capace din material plastic iar pentru protejarea cilindrilor impotriva deformarii in timpul loviii,este nevoie de un inel metalic.Alte materiale:ciocan,cutit,cutii metalice sau din lemn pentru transportul cilindilor,metru pliant,pugi de hartie sau material plastic,hartie pentru etichete.

Recoltarea probelor de sol in asezare modificata - in afara de echipamentul pedologic de teren mai sut necesae pugi de 1 sau 2 kg capacitate,sfoara,etichete,lazi de dimensiuni convenabile.

In lucrarile de cercetare a sololui ,in teren sunt utilizate sonde pedologice.Exista duoa tipuri de sonde pedologice:sonde actionate manual sau mecanic prin lovire(sonda Cluj si sonda Necasov)si sonde burghiu actionate pin rasucire(sonda burghiu si sonda cu sapa cilindrica).

Pegatirea bazei topo-pedologice de lucru.

La recoltarea probelor de sol pentru caracterizaea pedagogica se utilizeaza planul de teren pe care s-a executat cartarea in functie de variatia si complexitatea invelisului de sol.

Numarul profilelor de sol din care se recolteaza probe.Este in fuctie de scara hartii pedologice si categoria de coplexitate pedologica a teitoriului respectiv.Cand suprafata teritoriului cartat este mai mica, se ia minimum un pofil din fiecare unitate sistematica de sol.

Recoltarea probelor de sol in asezare naturala.

Recoltarea probelor se face din pofile pedagogice repezentative, pe orizontui si suborizontui genetice.Profilul pedagogic tebuie sa aiba astfel de dimensiui incat sa fie uso acceptabil pentru recoltarea probelor pe intreaga lui adancime.Pe suprafata pofilului se aseaza numaul necesar de cilindri (pe vaianta 4 cilindri ca epetitii), se introduc in sol prin apasare sau lovire, dupa care se extrag cu ajutorul cutitului(cilindrii se inchid cu ajutorul capacelelor).

Recoltarea probelor de sol in asezare modificata.

Recoltarea se face cu ajutorul unui cutit (spaclu).Cu exceptia probelor din stratul arat, inaltimea probelor pe pofil este de 10-15 cm.Cantitatea de sol cuprinsa intr-o proba este de minimum 0,5kg.

Marcarea si evidentierea probelor.

Pentru identificarea pobelor luate i pugi, se vor inscrie pe punga si pe eticheta introdusa in interior urmatoarele: locul si data ecoltarii, nuamrul profilului, denumirea solului, orizontul si adancimea de recolate, numele persoanei care a recoltat proba.

b)Recoltarea pobelor de sol pentru studii agrochimice

Aparatura, ustensile si materiale.

Se foloseste o sonda agrochimica pentru ecoltarea probelo pe adancimea de 0...20 cm. Sau 0...40 cm., cu maner pentru rasucire, o talpa pentru introduceea in sol si o parte activa.Pentru pastrarea probelor se folosesc cutii numerotate , confectionate din carton si cu capac, iar pentru transportul cutiilor, un ambalaj portabil.

Pegatirea bazei topo-pedologice de lucru.

Se va pregati baza topo-pedologica, care v-a avea scari diferite in functie de complexitatea conditiilor de sol si de gradul de intensitate a cultivarii.

Construirea parcelelor pentru recoltarea probelor.

Fiecare parcela trebuie sa cupinda aceeasi unitate sistematica de sol, avand aceeasi tratamente agrochimice si ameliorative aplicate.

Tehnica recoltarii probelor.

Din fiecare parcela se extrag mai multe pobe elementae de sol, care se introduc intr-o cutie de carton. Solul din cutie consituieproba compusa agrochimica.

Marcarea si evidenta probelor.

La fiecare parcela se noteaza numarul de pe cutia de carton cu proba compusa. Lazile se numeroeaza cu cifre arabe iar seriile cu cifre romane.

Masurarea temperaturii solului

Prinipalele resurse de caldura pentru sol sunt: enegia calorica provenita de la energia radianta solara, caldura interna a pamantului, caldura provenita de la straturile inferioae de aer, caldura proveita din inghetul apei din condensarea si sublimaea vaporilor, din descompunerea materiei organice.

Variatia temperaturii solului se caacterizeaza prin:

Variatii zilnice -determinate de incalzirea pe timpul zilei si racirea pe timpul noptii;

Variatii anuale -care prezinta valori diferite in functie de zona geografica;

Variatia cu adancimea - prezinta oscilatii neperoidice deoarece este diferita in functie de anotimp.

Reprezentaea grafica a distributiei temperaturii solului se realizeaza cu ajutoul geoizotermelor, cae obtin consideran pe abscisa timpul iar pe ordonata adancimea solului.

Determinarea umiditatii solului

Umiditatea solului este data de cantitatea de apa continuta la un momet dat in sol si se exprima in procente sau prin greutatea lichidului continut intr-un metru cub sol.Se mai numeste si umiditate absoluta. Umiditatea relativa este rezultatul raportului dintre umiditatea absoluta a solului si umiditatea corespunzatoarecapacitatii pentru apa in campa lui.

Capacitatea pentru apa in camp reprezinta cantitatea de apa ce o poate etine solul in asezarea lui naturala in camp, in absenta umezirii printr-o panza freatica permanenta sau temporara, dupa ce a fost umezit in excesai a incetat scurgerea gravitationala.Umiditatea accesibila reda cantitatea de apa care poate fi absorbita de plante;ea este situata de obicei intre coeficientul de ofilire si capacitatea pentru apa in camp.Umiditatea critica a solului este cea sub valoarea careia dezvoltarea plantelor este stranjenita.

Pe teren, aprecierea gradului de umiditate se face oganoleptic, solul prezentandu-se sub urmatoarele aspecte:

Uscat: nu lasa deloc senzatia de umeziala, se rupe in frgmente, este rigid, se preface in pulbere iar fragmentele nu se pot reuni;

Reavan lasa senzatie clara, dar usoara de umeziala, iar la aer se deschide putin la culoare;

Jilav: umezeste mana la stangee, iar daca strangerea este puternica se observa apa;se deschide mult la culoare la contact cu aerul;

Umed: umezeste mana chiar daca nu este strans, se rupe in bucatele, care se deformeaza si se pot reuni prin presare;este o stare intermediara intre cea uscata si capacitatea pentru apa in camp;

Ud: cand este saturat cu apa, iar stans in mana lasa sa picure apa.

Determinarea umiditatii actuale a solului se face prin mai multe metode.Umiditatea actuala a solului reprezinta cantitatea de apa continuta de o proba de sol, expimata in procente, fata de greutatea solului absolut uscat.

a)Determinarea umiditatii solului prin metoda gravimetrica

Metoda folosita: pentru determinarea umiditatii actuale se cantareste proba in starea de umiditate in care se afla in momentul recoltarii;solul se usca la temperatura de 105^*C pana la greutatea constanta si apoi se cantareste; diferenta obtinuta ianinte si dupa uscare eprezinta umiditatea cae se exprima procentual.

Material necesar: etuva termoreglabila, balanta analitica, exicator, fiola de cantarie.

Mersul determinarii: se ecolteaza proba intr-o capsula ermetic inchisa si se cantareste, stabilindu-se masa neta a probei umede (M₁);se introduce capsula cu sol (cu capacul scos)intr-o etuva si se mentine la temperatura de 105^*C, pana la greutatea constanta; dupa racirea probei intr-un exicator cu clorura de calciu se cantareste proba si se noteaza masa neta de sol (M₂).

Modul de calcul:

U%= (M₁ - M₂) x 100

U%=masa actuala, in procente;

M₁=MASA NETA IN UMIDITATE NATURALA (g)

M₂=masa neta a probei absolut uscata (g)

b)Determinare umiditatii solului prin metoda tensiometrica

Datorita complexitatii metodei, se foloseste numai in laboatoarele cu o buna dotare.

Determinarea permeabilitatii solului

Este propietatea fizica a solului de al lasa sa se inflitreze apa in profunzimea lui, proprietate cae depinde de marimea granulelor de sol.Cu cat aceste granule sunt mai mari, cu atat vor lasa intre ele spatii mai mai si ca atare pamantul va fi mai permeabil pentru apa.

Metoda folosita: pentru determinarea permeabilitatii solului se masoaa cantitatea de apa inflitrata pintr-o coloana de sol intr-o anumita perioada de timp.

Materialul necesar: se foloseste Tubul lui Wolff, format dintr-un tub lung de 25 cm cu o sectiune patrata, care are latura de 3 cm si se termina la partea de jos printr-o pelungire in forma de palnie.

Mersul determinaii: in prelungirea tubulara a palniei se itroduce vata iar in forma de palnie se pune pietris sau nisip;apoi se introduce solul pe cae dorim sa-l analizam;se adauga apa (8%), mentinand acest nivel pe cat posibil constant;pe un stativ se fixeaza tubul iar lapartea inferioara se pune un cilindru gradat in cae sa se scurga filtratul;cand apa incepe sa picure in cilindru, se noteaza timpul, urmarin filtrarea apei pin sol timp de o ora;rezultatul se exprima in cm² de apa filtrata intr-o ora iar interpretarea datelo se face prin metoda comparativa intre diferentele tipuilor de soluri.

Determinarea capilaritatii solului

Apa capilara este mobila, cicula ascendent, fiind retinuta in sol cu forte mai mici de o atmosfera.Este usor absorbita de plante, contituind forma de baza in aprovizionarea cu apa a plantelor.

Metoda folosita: se bazeaza pe determinarea inaltimii la care se ridica apa, raportata la o anumita perioada de timp.

Materialul necesar: se foloseste un tub de sticla, lung de 100cm si cu diaetru de 2 cm, tub care se leaga la extremitatea inferioara cu tifon;pentru determinarea capilaritatii la solurile diferite se poate folosi un set de tuburi.

Mersul determinarii: tubul de sticla sau tuburile de sticla se fixeaza pe un stativ si se umplu cu sol sau cu soluri diferite;partea inferioara se scufunda intr-un vas cu apa,nivelul apei din vas fiind mentinut constant;se masoara inaltimile coloanei de apa care se ridica in tub intr-un anumit interval de timp iar rezultatul se exprima in cm/ora sau in cm/24 de ore.Pentru interpretarea rezultatelor se compara cifrele obtinute pe diferite soluri.

BIBLIOGRAFIE

Ecologie-Lucrari practice, Lucian Halmagean; Simona Crisan,ED.Universitatii "Aurel Vlaicu" Arad