CATEGORII DOCUMENTE |
Demografie | Ecologie mediu | Geologie | Hidrologie | Meteorologie |
Asa cum se prezinta in literatura de specialitate [13], [27], [30] masivul de roca sau de substanta minerala utila este un mediu greu de cunoscut, pe baza teoriilor mecanicii mediului continuu, previziunea in acest sens a comportamentului fiind aproximativa si nesigura. O asemenea afirmatie rezulta din realitatea ca masivul de roca sau substanta minerala utila este un mediu natural, discontinuu, eterogen si anizotrop. Consecintele acestor patru caracteristici fundamentale sunt multiple si pun probleme dificile industriei miniere in general, cercetatorilor si proiectantilor in principal. Pentru a defini in sensul precizat un asemenea masiv, pentru a putea calcula cu certitudine deformatiile acestuia pe baze calitative si cantitative, este necesara cunoasterea proprietatilor acestuia.
O cunoastere a caracteristicilor rocilor, respectiv substantelor minerale utile, este esentiala in orice investigatie a mecanicii rocilor, legata fie de domeniul mineritului, al constructiilor hidrotehnice, industriale, rutiere etc., fie de insasi procesele tehnologice de sapare, perforare, impuscare, taiere sau excavare.
In aceasta lucrare, fiind vorba de stabilitatea unor excavatii subterane - cunoasterea caracteristicilor geomecanice ale sarii, in principal, capata o importanta deosebita. Deoarece in numeroase lucrari de specialitate [1], [13], [27] sunt descrise in detaliu metodele de determinare a caracteristicilor geomecanice, in lucrarea de fata se vor reda sub forma tabelara numai relatiile de calcul ale acestor caracteristici cu precizarea marimilor determinate de diferite institutii in decursul timpului, astfel ca in final sa se poata desprinde anumite concluzii.
Studierea caracteristicilor fizice este conditionata de faptul ca parametrii de soliditate ai rocilor depind intr-o mare masura de starea fizica a lor si odata cu trecerea timpului, acesti parametri se modifica sub influenta diversilor factori. Cunoasterea starii fizice a rocilor si a influentei acesteia asupra stabilitatii masivului de roca se poate realiza numai prin studierea unor proprietati fizice, iar metodele de determinare si relatiile de calcul pentru caracteristicilor fizice sunt redate in tabel 3.1.
Tabel 3.1. Metodele de determinare si relatiile de calcul pentru caracteristicile fizice ale rocilor
Caracteristica fizica |
Sim- bol |
U/M |
Metode de determinare si relatia de calcul |
Semnificatia marimilor |
Greutatea specifica |
|
N/m3 |
Metoda picnometrului
|
G - greutatea probei de roca; G1- greutatea picnometrului plin cu apa; G2 - greutatea picnometrului cu apa si material; - greutatea specifica a apei; |
Greutatea specifica aparenta pentru roci in stare naturala |
|
N/m3 |
Metoda dimensiunilor liniare
STAS 6200/11-73 |
Va - volumul aparent al probei de roca; W - umiditatea rocii |
Metoda parafinarii
|
G - greutatea probei in stare naturala; G1 - greutatea probei parafinata, cantarita in aer; G2 - greutatea probei parafinata, cantarita in apa; - greutatea specifica a apei; - greutatea specifica a parafinei. |
|||
Metoda stantei
|
G1 - greutatea stantei; G2 - greutatea stantei cu material; Vs - volumul interior al stantei. |
|||
Greutatea specifica apa-renta pentru roci in stare umeda |
|
N/m3 |
|
n - porozitatea rocii; S - gradul de saturatie; - greutatea specifica a apei; - greutatea specifica aparenta a rocii in stare naturala. |
Greutatea spe-cifica aparenta pentru roci in stare uscata |
|
N/m3 |
|
e - cifra porilor; n - porozitatea rocii; - greutatea specifica aparenta a rocii in stare naturala. |
Greutatea specifica aparenta pentru roci submersate |
|
N/m3 |
|
n - porozitatea rocii; - greutatea specifica a apei; |
Umiditate naturala |
W |
|
Gt - greutatea probei, inclusiv tara recipientului inainte de uscare; Gu - greutatea probei, inclusiv tara recipientului dupa uscare la 105o C; G1 - tara recipientului. |
Tabel 3.1. (continuare)
Caracteristica fizica |
Sim- bol |
U/M |
Metode de determinare si relatia de calcul |
Semnificatia marimilor |
Umiditatea in stare saturata |
|
|
Gsat - greutatea epruvetei in stare saturata; G - greutatea probei in stare uscata. |
|
Gradul de saturatie |
S |
|
- Umiditatea in stare saturata; W- Umiditatea naturala. |
|
Porozitatea |
n |
|
- greutatea specifica aparenta a rocii in stare naturala; - greutatea specifica. |
|
Cifra porilor |
e |
|
- greutatea specifica aparenta a rocii in stare naturala; - greutatea specifica. |
|
Gradul de densitate |
Kd |
|
- greutatea specifica aparenta a rocii in stare naturala; - greutatea specifica. |
Cunoasterea din punct de vedere mecanic a unui masiv de roca consta dintr-o evaluare calitativa a reactiunii acestuia in raport cu modificarile geometrice si de sarcina ce intervin in timp si realizarea de masuratori cantitative a parametrilor utilizati in calculul numeric al modului de comportare a rocilor, in cadrul diferitelor procese tehnologice de extragere, derocare si de comportare a constructiilor miniere - stabilitate.
Dintre parametrii de rezistenta ai rocilor, cei mai importanti sunt: rezistenta de rupere la compresiune monoaxiala determinata static si dinamic, rezistenta de rupere la tractiune statica si dinamica, rezistenta de rupere la incovoiere, rezistenta de rupere la forfecare, coeziunea si unghiul de frecare interioara si rezistenta de rupere la compresiune triaxiala.
Metodele de determinare si relatiile de calcul pentru caracteristicile mecanice sunt redate in tabel 3.
Tabel 3. Metode de determinare si relatiile de calcul pentru caracteristicile mecanice ale rocilor
Caracteristica mecanica |
Sim- bol |
U/M |
Relatia de calcul |
Semnificatia marimilor |
Rezistenta de rupere la compresiune monoaxiala |
|
MPa |
; STAS 6200/5-71
|
F - forta maxima inregis-trata in momentul ruperii; A - sectiunea transversala; - rezistenta la compresiune determinata pe epruvete nestandardizate; d - diametru 42 mm; h - inaltimea42 mm; d2 = - rezistenta la compresiune corespunzatoare esantionului cu d=h=42mm. |
Rezistenta de rupere la tractiune axiala |
|
MPa |
pentru
pentru
|
F -forta maxima inregis-trata in momentul ruperii; A - sectiunea transversala; d-diametrul esantionului; h-inaltimea esantionului; = h/d-coeficient de sveltete. |
Rezistenta de rupere la compresiune determinata prin solicitari dinamice |
|
MPa |
pentru ;
pentru;
|
VL - Viteza de propagare a undelor longitudinale. |
Rezistenta de rupere la tractiune monoaxiala dinamica |
|
MPa |
|
Fo - forta indusa in epruveta prin impact; A - sectiunea transversala a epruvetei. |
Rezistenta de rupere la incovoiere |
|
MPa |
- pentru prisme:
cand si cand |
Mmax - momentul maxim incovoietor; W - modulul de rezistenta; - distanta dintre reazeme; b,h - dimensiunile sectiunii transversale; d - diametru esantionului; F - forta maxima inregis-trata in momentul ruperii; |
Tabel 3. (continuare)
Caracteristica mecanica |
Sim- bol |
U/M |
Relatia de calcul |
Semnificatia marimilor |
- pentru cilindri
| ||||
Rezistenta de rupere la forfecare |
|
MPa |
- pentru matrite de forfecare:
- pentru casete de forfecare:
|
- unghiul de inclinare al matritei; N - forta normala se actioneaza asupra epruvetei; T - forta tangentiala ce produce ruperea; F -forta maxima inregis-trata in momentul ruperii; A - sectiunea transversala; d-diametrul esantionului. |
Coeziunea |
C |
MPa |
|
- unghiul de frecare interioara; ; - rezistenta de rupere la tractiune monoaxiala; - rezistenta de rupere la tractiune axiala. |
Unghiul de frecare interioara |
|
grade |
|
; - rezistenta de rupere la tractiune monoaxiala; - rezistenta de rupere la tractiune axiala. |
Rezistenta de rupere la compresiune triaxiala |
|
MPa |
- pentru roci stancoase
- pentru roci pamantoase
|
D - Diametrul pistonului; d - diametrul probei; - tensiunea laterala; F -forta maxima inregis-trata in momentul ruperii; A - sectiunea transversala; d-diametrul esantionului. |
Solicitarile unui masiv de roca, ca proces fizic izoterm, sunt legate de transformarile energetice care au loc in procesul de deformare.
Procesul fizic izoterm, un proces termodinamic, teoretic este reversibil numai atunci cand se va produce cu viteze infinit mici. Viteza cu care se produce deformarea rocilor este insa finita, ceea ce are ca rezultat disiparea unei parti din energia cumulata sub forma de caldura.
Elasticitatea rocilor poate fi pusa in evidenta prin curba caracteristica, modulul de elasticitate determinat prin solicitari statice, dinamice si coeficientul lui Poisson, determinat prin solicitari statice si dinamice.
Metodele de determinare si relatiile de calcul pentru caracteristicile elastice ale rocilor sunt redate in tabel 3.3.
Tabel 3.3. Metode de determinare si relatii de calcul pentru caracteristicile elastice ale rocilor
Caracteristica |
Sim- bol |
U/M |
Relatia de calcul |
Semnificatia marimilor |
Modulul de elasticitate determinat prin solicitari statice |
E |
MPa |
|
tensiunea la cea de a n-a treapta de solicitare; - tensiunea la cea de a (n-1)-a treapta de solicitare; - deformatiile longitudinale corespunzatoare treptelor de incarcare-descarcare. |
Coeficientul lui Poisson |
|
|
- deformatia transversala a epruvetei; - deformatia longitudinala. |
|
Constanta lui Poisson |
m |
|
- deformatia transversala a epruvetei; - deformatia longitudinala. |
|
Modulul de elasticitate determinat prin solicitari dinamice |
|
MPa |
|
Vl - viteza de propagare a undelor longitudinale; - coeficientul lui Poisson dinamic; g - acceleratia gravitationala; - greutatea specifica aparenta a rocii in stare naturala. |
Tabelul 3.3. (continuare)
Caracteristica |
Sim- bol |
U/M |
Relatia de calcul |
Semnificatia marimilor |
Coeficientul lui Poisson dinamic |
|
|
Vt - viteza de propagare a undelor transversale; Vl - viteza de propagare a undelor longitudinale. |
|
Modulul de forfecare |
G |
MPa |
|
E- modulul de elasticitate determinat prin solicitari statice; - coeficientul lui Poisson. |
Modulul volumetric |
K |
MPa |
|
E- modulul de elasticitate determinat prin solicitari statice; - coeficientul lui Poisson. |
Viteza de propagare a undelor longitudinale si transversale |
VL Vt |
m/s |
|
- densitatea specifica aparenta a rocii; E- modulul de elasticitate determinat prin solicitari statice; - coeficientul lui Poisson. |
Reologia este o stiinta consacrata studierii legilor fizice de deformare a sistemelor materiale. Prin intermediul ei se studiaza influenta factorului timp in procesul de deformare si rupere. Ca urmare, reologia rocilor studiaza deformatiile acestora sub efectul tensiunilor care le sunt aplicate, tinand cont de viteza de aplicare a acestor tensiuni si, mai general, de variatia deformatiilor sau a tensiunilor functie de timp. Din punct de vedere aplicativ, incercarile reologice sunt materializate cel mai frecvent prin incercari de fluaj.
Pentru conditiile de stabilitate ale excavatiilor saline, aceste incercari de fluaj au cautat sa determine fie parametrii reologici, fie modelul matematic al acestora. In tabel 3.4 sunt prezentate relatiile de determinare ale parametrilor reologici.
Tabel 3.4.Relatiile folosite pentru determinarea parametrilor reologici ai rocilor.
Nr. crt. |
Parametrul |
Relatia de determinare |
Semnificatia marimilor |
Deformatia la timpul (t) |
|
- v.5; - deformatia elastica instantanee; |
|
Liniarizarea ecuatiei de la pct.1 |
|
n- numarul de masuratori; - deformatia elastica instantanee; - deformatia la un moment dat. |
|
Parametrul reologic |
|
v. |
|
Parametrul reologic |
|
v. |
|
Parametrul reologic |
|
v.3. |
|
Parametrul reologic |
|
v.2 si 5. |
|
Parametrul reologic |
|
v.2 si 6. |
|
Coeficientul de slabire structurala |
|
v.6 si 7. |
|
Rezistenta limita de lunga durata |
|
- rezistenta de rupere la compresiune; v.8. |
In vederea dimensionarii complexului camera-pilier-planseu este necesar sa se cunoasca:
felul, marimea si repartitia starilor de tensiune in elementele de rezistenta;
caracteristicile fizice, mecanice, elasto-plastice si reologice ale sarii geme din care sunt constituite elementele de rezistenta;
felul si marimea deformatiilor pe care le sufera elementele de rezistenta sub actiunea propriei greutati si a solicitarilor exterioare.
In ceea ce priveste caracteristicile sarii
geme din Romania, inca din 1935 prof. M.
Stamatiu a facut o serie de
determinari ale rezistentei de rupere la compresiune, tractiune, incovoiere,
forfecare si trasarea curbelor caracteristice pentru sarea de
Tabel 3.5. Rezistentele medii de rupere la compresiune ale sarii din Romania in functie de dimensiunile epruvetelor, dupa M. Stamatiu.
Inaltimea teoretica a esantionului [cm] |
Sectiunea transversala teoretica [cm2] |
|||
5 x 5 (daN/cm2) |
10 x 10 (daN/cm2) |
15 x 15 (daN/cm2) |
20 x 20 (daN/cm2) |
|
Tabel 3.6.Rezistenta de rupere la tractiune a sarii geme romanesti, determinata pe probe in forma de piscot cu S = 5 cm2, dupa M. Stamatiu
Mina de sare |
Calitatea sarii |
Media (daN/cm2) |
||
alba (daN/cm2) |
vargata (daN/cm2) |
vanata (daN/cm2) |
||
Slanic | ||||
Targu Ocna | ||||
Ocna Dej | ||||
Ocna Mures | ||||
Ocna Sugatag |
Tabel 3.7.Rezistenta de rupere la incovoiere a sarii geme romanesti, determinata pe placi de
20 x 20 x
Mina de sare |
Calitatea sarii |
Media (daN/cm2) |
||
alba (daN/cm2) |
vargata (daN/cm2) |
vanata (daN/cm2) |
||
Slanic | ||||
Targu Ocna | ||||
Ocna Dej | ||||
Ocna Mures | ||||
Ocna Sugatag |
Tabel 3.8. Rezistenta de rupere la forfecare dubla
a sarii geme romanesti determinata pe prisme de 20 x 12 x
Mina de sare |
Calitatea sarii |
Media (daN/cm2) |
||
alba (daN/cm2) |
vargata (daN/cm2) |
vanata (daN/cm2) |
||
Slanic | ||||
Targu Ocna | ||||
Ocna Dej | ||||
Ocna Mures | ||||
Ocna Sugatag |
In urma acestor incercari, prof. M. Stamatiu concluzioneaza ca rezistenta la compresiune nu este o marime constanta, aceasta depinzand atat de forma esantionului cat si de marimea acestuia.
Astfel, pentru incercarile pe cuburi, prof. M. Stamatiu, ajunge la concluzia ca rezistenta la compresiune creste odata cu cresterea dimensiunilor liniare, fig. 3.1.
Fig.3.1. Variatia rezistentei medii de rupere la compresiune a sarii geme
din Romania in functie de dimensiunile cuburilor (dupa M. Stamatiu)
De asemenea, el a mai stabilit ca rezistenta la compresiune a epruvetelor in forma de prisme cu baza patrata scade odata cu cresterea inaltimii acestora, fig.3.
Fig.3. Variatia rezistentei de rupere la compresiune a sarii geme din Romania
- valori medii - in functie de coeficientul de sveltete (dupa M.Stamatiu)
Pe baza acestor incercari, M. Stamatiu stabileste si dependenta dintre parametrii mecanici, dependenta redata in tabel 3.9.
Tabel 3.9. Dependenta dintre caracteristicile mecanice dupa M. Stamatiu
Tipul rocii |
|
|
|
Sarea gema din Romania |
unde:
- rezistenta de rupere la tractiune;
- rezistenta de rupere la compresiune;
- rezistenta de rupere la forfecare;
- rezistenta de rupere la incovoiere.
Incepand cu anul 1955, au fost realizate o serie de
incercari geomecanice ale sarii geme in cadrul laboratoarelor de Mecanica rocilor de
In ceea ce priveste caracteristicile elastice, plastice si reologice, numarul de determinari fiind relativ mare, s-au ales pentru exemplificare determinarile realizate de Universitatea din Petrosani in anul 2000 [15] prezentate in cele ce urmeaza.
Tabel 3.10.Caracteristicile fizice medii ale sarii geme din Romania
determinate
Nr. crt. |
Denumirea salinei |
Greutatea specifica
|
Greutatea specifica aparenta
|
Sare alba - Razboieni | |||
Sare alba - Slanic | |||
Sare cenusie - Slanic | |||
Sare vanata - Slanic | |||
Sare cu intercalatii - Slanic | |||
Ocna Mures | |||
Ocna Dej | |||
Cocenesti - Ocnele Mari | |||
Targu Ocna | |||
Praid | |||
Turda |
Tabel 3.11.Rezistenta de
rupere la compresiune - valori medii determinate
Denumire |
Dimensiuni (cm) |
Sarcina de rupere F (daN) |
Rezistenta la compresiune
(daN/cm2) |
Rezistenta la compresiune medie
(daN/cm2) |
|
d |
h |
||||
Sare alba |
| ||||
Sare alba cu intercalatii | |||||
Sare cu impuritati |
Tabel 3.1Rezistenta de rupere la tractiune -
Metoda Braziliana - valori medii determinate
Denumire |
Dimensiuni (cm) |
Sarcina de rupere F (daN) |
Rezistenta la tractiune, (daN/cm2) |
Rezistenta la tractiune medie, (daN/cm2) |
|
d |
h |
||||
Sare alba | |||||
Sare alba cu intercalatii | |||||
Sare cu impuritati | |||||
Sare cu impuritati |
Tabel
3.13.Rezistenta la forfecare dubla - valori medii
determinate
Denumire |
Dimensiuni (cm) |
Sectiunea (cm2) |
Sarcina de rupere F (daN) |
Rezistenta la forfecare
(daN/cm2) |
Sare alba |
2,72 x 3 | |||
Sare alba cu intercalatii |
2,55 x 2,95 | |||
Sare vanata |
2,89 x 2,94 |
Tabel 3.14.Coeziunea si unghiul de frecare interioara - valori medii determinate la
Universitatea din Petrosani
Denumire |
Coeziunea C (daN/cm2) |
Unghiul de frecare interioara , (grade) |
Valori medii |
|
C (daN/cm2) |
(grade) |
|||
Sare alba | ||||
Sare alba cu intercalatii | ||||
Sare cu impuritati | ||||
Sare cu impuritati |
In urma incercarilor realizate cu ocazia dimensionarii planseului de sare pentru campul II de sonde Teica - Ocnele Mari, au fost intocmite tabelele 3.15 si 3.16 ca valori acceptate in anul 2000 pentru calcule de stabilitate.
Tabel 3.15. Valorile medii ale caracteristicilor fizice, mecanice, elasto-plastice si de dilatanta
ale sarii de
Nr. crt. |
Specificatie |
Simbol |
Unitate de masura |
Valoare |
Observatii |
Greutatea specifica |
|
|
2,1 |
Determinata indirect prin porozitate. |
|
Greutatea volumetrica |
|
|
2,08 | ||
Rezistenta de rupere la compresiune |
|
|
Esantioane cilindrice cu si |
||
Rezistenta de rupere la tractiune |
|
|
Prin metoda Braziliana si piscoturi. |
||
Rezistenta de rupere la incovoiere |
|
|
Media dintre cilindri, prisme si placi. |
||
Coeziunea |
C |
|
Prin forfecare si cu ajutorul cercurilor lui Mohr. |
||
Unghiul de frecare interioara |
|
grade | |||
Modulul de elasticitate la solicitari statice |
E |
|
Prin solicitari in trepte si ca tangenta la curba caracteristica. |
||
Coeficientul lui Poisson |
|
| |||
Viteza undelor longitudinale |
|
m/s |
Ca o medie intre stratificatia perpendiculara si paralela cu stratificatia, pe prisme, cilindri si pe bloc. |
||
Modulul de elasticitate la solicitari dinamice |
|
| |||
Gradul de solicitare la pragul de dilatanta |
|
Determinat direct din curbele caracteristice, cat si prin masuratori cu ajutorul microcomparatoarelor. |
|||
Deformatia de rupere la solicitari de compresiune |
| ||||
Deformatia de rupere la incovoiere pe prisme |
| ||||
Deformatia de rupere la incovoiere pe placi |
| ||||
Deformatia de rupere la tractiune pe piscot |
| ||||
Modulul de elasticitate la incovoiere pe placi |
|
|
Determinat din curbele caracteristice la incovoiere pe placi. |
Tabel 3.16. Caracteristicile si parametrii reologici ai sarii de
(Contract cu Ocnele Mari anul 2000)
Denumirea proprietatii |
Unitatea de masura |
Valoarea |
|
Rezistenta de rupere la compresiune monoaxiala, |
MPa | ||
Numarul gradelor de solicitare, n | |||
Domeniul tensiunii de solicitare, |
MPa | ||
Durata maxima a incercarilor, |
zile | ||
Timpul pana la valoarea rezistentei limita de lunga durata, |
zile | ||
Valoarea vitezei de deformare in domeniul fluajului stabil, |
%/zile | ||
Valoarea coeficientului de vascozitate in domeniul fluajului stabil, |
MPa.zile | ||
Valoarea deformatiei la rupere, | |||
Rezistenta limita de lunga durata, |
MPa | ||
Tensiunea la limita plastica, |
MPa | ||
Modulul de elasticitate reologic, |
MPa | ||
Valoarea parametrilor reologici |
| ||
|
| ||
| |||
|
| ||
Valoarea coeficientului de fluaj Cf | |||
Clasa reologica |
V-a |
||
Grupa reologica (comportament elasto-vasco-plastic) tip Burgers |
II-a |
In perioada urmatoare, au mai fost realizate caracteristici geomecanice de catre I.C.P.M. Cluj Napoca, tabel 3.17. si de catre S.N.S. Bucuresti, tabelele 3.18 si 3.19.
In lucrarea de fata, noi am sintetizat toate aceste incercari si am stabilit valorile medii valabile in calculele de proiectare, tabel 3.20.
Tabel
3.17 Caracteristici geomecanice ale sarii de
Nr. crt. |
Parametrul determinat |
Simbol |
U.M. |
Valorile parametrilor |
||
Densitatea specifica |
γa |
104 N/m3 | ||||
Viteza undelor longitudinale |
VL |
m/sec | ||||
Modulul dinamic de elasticitate |
Ed |
MPa | ||||
Rezistenta la compresiune monoaxiala |
|
σc |
MPa | |||
| ||||||
Rezistenta la tractiune |
σc |
MPa | ||||
Rezistenta la incovoiere |
σc |
MPa | ||||
Rezistenta la forfecare simpla |
|
σN |
MPa | |||
|
τN | |||||
| ||||||
Modulul static de elasticitate |
Es |
MPa | ||||
Coeficientul POISSON | ||||||
Limita conventionala de scurgere |
σpl |
[%/ora] | ||||
Modulul de deformatie la intindere |
εd |
MPa | ||||
Scurtarea specifica la rupere-compresiune |
εr | |||||
Coeziunea reala |
C |
MPa | ||||
Coeziunea aparenta |
K |
MPa | ||||
Unghiul de frecare interioara |
[o] | |||||
Diametrul cercului generator al cicloidei |
D |
MPa | ||||
In urma numeroaselor incercari, realizate
in ultimii 50 de ani, putem desprinde urmatoarele concluzii referitoare la
principalele caracteristici geomecanice ale sarii de
Greutatea specifica aparenta variaza in limite restranse astfel incat valoarea de N/m3 poate fi acceptata fara rezerve.
Rezistenta de rupere la compresiune fiind functie de forma si marimea esantionului, variaza destul de mult, insa, daca ne referim la incercarile standardizate pe cilindrii, putem accepta valoarea de (200 - 220) daN/cm
Rezistenta la tractiune variaza de asemenea in limite largi in functie de forma esantionului - piscot, cilindru, forma neregulata - insa daca ne referim la metoda Braziliana care este standardizata, putem accepta valoarea de 10 - 14 daN/cm
Coeziunea si unghiul de frecare interioara variaza in limite largi, dupa modul de determinare - cercurile lui Mohr, forfecare, triaxial - insa valorile obtinute in aparatul triaxial si care ne dau daN/cm2 si φ = 30o par sa fie cele mai realiste pentru sarea din Romania si inclusiv pentru Cocenesti.
In ce priveste celelalte caracteristici, pentru Cocenesti - Valcea pot fi acceptate valorile din tabelele 3.20 si 3.16.
Tabel 3.20. Valorile medii ale caracteristicilor rocilor
acoperitoare si ale sarii geme de
Caracteristica |
U/M |
Sare |
Roci acoperis |
|||||
I.F.L.G.S. Bucuresti |
I.C.P.M.S. Cluj-Napoca |
Prof. M. Stamatiu |
Universitatea Petrosani studiu 2000 [18] |
S.N.S. Bucuresti [7] |
Valori medii acceptate |
I.F.L.G.S. Bucuresti |
||
Greutatea specifica |
N/m3 |
medie 2,11 | ||||||
Greutatea specifica aparenta |
N/m3 |
medie 2,15 | ||||||
Porozitate |
n (%) | |||||||
Cifra porilor |
E | |||||||
Umiditate |
W (%) |
medie 326 | ||||||
Rezistenta la compresiune |
σc (daN/cm2) |
medie 334 |
cilindrii | |||||
Rezistenta la tractiune |
σt (daN/cm2) |
40 (triaxial) |
Piscot si metoda Braziliana | |||||
Coeziune |
C (daN/cm2) |
medie 30 (triaxial) |
Mohr | |||||
Unghi de frecare interioara |
φ (o) | |||||||
Rezistenta la incovoiere |
σinc (daN/cm2) |
medie 30 | ||||||
Rezistenta la forfecare dubla |
σforf (daN/cm2) |
media |
Tabel 3.20. (continuare)
Caracteristica |
U/M |
Sare |
Roci acoperis |
|||||
I.F.L.G.S. Bucuresti |
I.C.P.M.S. Cluj-Napoca |
Prof. M. Stamatiu |
Universitatea Petrosani studiu 2000 [18] |
S.N.S. Bucuresti [7] |
Valori medii acceptate |
I.F.L.G.S. Bucuresti |
||
Modulul de elasticitate static |
E (daN/cm2) |
|
|
|
| |||
Coeficientul POISSON | ||||||||
Viteza undelor longitudinale |
VL (m/s) | |||||||
Modulul de elasticitate dinamic |
Edin (daN/cm2) |
|
|
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2318
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved