Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


CARACTERISTICILE GEOMECANICE ALE SARII GEME

Geologie



+ Font mai mare | - Font mai mic



CARACTERISTICILE GEOMECANICE ALE SARII GEME

Asa cum se prezinta in literatura de specialitate [13], [27], [30] masivul de roca sau de substanta minerala utila este un mediu greu de cunoscut, pe baza teoriilor mecanicii mediului continuu, previziunea in acest sens a comportamentului fiind aproximativa si nesigura. O asemenea afirmatie rezulta din realitatea ca masivul de roca sau substanta minerala utila este un mediu natural, discontinuu, eterogen si anizotrop. Consecintele acestor patru caracteristici fundamentale sunt multiple si pun probleme dificile industriei miniere in general, cercetatorilor si proiectantilor in principal. Pentru a defini in sensul precizat un asemenea masiv, pentru a putea calcula cu certitudine deformatiile acestuia pe baze calitative si cantitative, este necesara cunoasterea proprietatilor acestuia.



O cunoastere a caracteristicilor rocilor, respectiv substantelor minerale utile, este esentiala in orice investigatie a mecanicii rocilor, legata fie de domeniul mineritului, al constructiilor hidrotehnice, industriale, rutiere etc., fie de insasi procesele tehnologice de sapare, perforare, impuscare, taiere sau excavare.

In aceasta lucrare, fiind vorba de stabilitatea unor excavatii subterane - cunoasterea caracteristicilor geomecanice ale sarii, in principal, capata o importanta deosebita. Deoarece in numeroase lucrari de specialitate [1], [13], [27] sunt descrise in detaliu metodele de determinare a caracteristicilor geomecanice, in lucrarea de fata se vor reda sub forma tabelara numai relatiile de calcul ale acestor caracteristici cu precizarea marimilor determinate de diferite institutii in decursul timpului, astfel ca in final sa se poata desprinde anumite concluzii.

Proprietatile fizice

Studierea caracteristicilor fizice este conditionata de faptul ca parametrii de soliditate ai rocilor depind intr-o mare masura de starea fizica a lor si odata cu trecerea timpului, acesti parametri se modifica sub influenta diversilor factori. Cunoasterea starii fizice a rocilor si a influentei acesteia asupra stabilitatii masivului de roca se poate realiza numai prin studierea unor proprietati fizice, iar metodele de determinare si relatiile de calcul pentru caracteristicilor fizice sunt redate in tabel 3.1.

Tabel 3.1. Metodele de determinare si relatiile de calcul pentru caracteristicile fizice ale rocilor

Caracteristica

fizica

Sim-

bol

U/M

Metode de determinare si

relatia de calcul

Semnificatia marimilor

Greutatea specifica

N/m3

Metoda picnometrului

G - greutatea probei de roca;

G1- greutatea picnometrului plin cu apa;

G2 - greutatea picnometrului cu apa si material;

- greutatea specifica a apei;

Greutatea specifica aparenta pentru roci in stare naturala

N/m3

Metoda dimensiunilor liniare

STAS 6200/11-73

Va - volumul aparent al probei de roca;

W - umiditatea rocii

Metoda parafinarii

G - greutatea probei in stare naturala;

G1 - greutatea probei parafinata, cantarita in aer;

G2 - greutatea probei parafinata, cantarita in apa;

- greutatea specifica a apei;

- greutatea specifica a parafinei.

Metoda stantei

G1 - greutatea stantei;

G2 - greutatea stantei cu material;

Vs - volumul interior al stantei.

Greutatea specifica apa-renta pentru roci in stare umeda

N/m3

n - porozitatea rocii;

S - gradul de saturatie;

- greutatea specifica a apei;

- greutatea specifica aparenta a rocii in stare naturala.

Greutatea spe-cifica aparenta pentru roci in stare uscata

N/m3

e - cifra porilor;

n - porozitatea rocii;

- greutatea specifica aparenta a rocii in stare naturala.

Greutatea specifica aparenta pentru roci submersate

N/m3

n - porozitatea rocii;

- greutatea specifica a apei;

Umiditate naturala

W

Gt - greutatea probei, inclusiv tara recipientului inainte de uscare;

Gu - greutatea probei, inclusiv tara recipientului dupa uscare la 105o C;

G1 - tara recipientului.

Tabel 3.1. (continuare)

Caracteristica

fizica

Sim-

bol

U/M

Metode de determinare si

relatia de calcul

Semnificatia marimilor

Umiditatea in stare saturata

Gsat - greutatea epruvetei in stare saturata;

G - greutatea probei in stare uscata.

Gradul de saturatie

S

- Umiditatea in stare saturata;

W- Umiditatea naturala.

Porozitatea

n

- greutatea specifica aparenta a rocii in stare naturala;

- greutatea specifica.

Cifra porilor

e

- greutatea specifica aparenta a rocii in stare naturala;

- greutatea specifica.

Gradul de densitate

Kd

- greutatea specifica aparenta a rocii in stare naturala;

- greutatea specifica.

Proprietatile mecanice ale rocilor

Cunoasterea din punct de vedere mecanic a unui masiv de roca consta dintr-o evaluare calitativa a reactiunii acestuia in raport cu modificarile geometrice si de sarcina ce intervin in timp si realizarea de masuratori cantitative a parametrilor utilizati in calculul numeric al modului de comportare a rocilor, in cadrul diferitelor procese tehnologice de extragere, derocare si de comportare a constructiilor miniere - stabilitate.

Dintre parametrii de rezistenta ai rocilor, cei mai importanti sunt: rezistenta de rupere la compresiune monoaxiala determinata static si dinamic, rezistenta de rupere la tractiune statica si dinamica, rezistenta de rupere la incovoiere, rezistenta de rupere la forfecare, coeziunea si unghiul de frecare interioara si rezistenta de rupere la compresiune triaxiala.

Metodele de determinare si relatiile de calcul pentru caracteristicile mecanice sunt redate in tabel 3.

Tabel 3. Metode de determinare si relatiile de calcul pentru caracteristicile mecanice ale rocilor

Caracteristica

mecanica

Sim-

bol

U/M

Relatia de calcul

Semnificatia marimilor

Rezistenta de rupere la compresiune monoaxiala

MPa

; STAS 6200/5-71

F - forta maxima inregis-trata in momentul ruperii;

A - sectiunea transversala;

- rezistenta la compresiune determinata pe epruvete nestandardizate;

d - diametru 42 mm;

h - inaltimea42 mm;

d2 = 42 mm;

- rezistenta la compresiune corespunzatoare esantionului cu d=h=42mm.

Rezistenta de rupere la tractiune axiala

MPa

pentru

pentru

F -forta maxima inregis-trata in momentul ruperii;

A - sectiunea transversala;

d-diametrul esantionului;

h-inaltimea esantionului;

= h/d-coeficient de sveltete.

Rezistenta de rupere la compresiune determinata prin solicitari dinamice

MPa

pentru ;

pentru;

VL - Viteza de propagare a undelor longitudinale.

Rezistenta de rupere la tractiune monoaxiala dinamica

MPa

Fo - forta indusa in epruveta prin impact;

A - sectiunea transversala a epruvetei.

Rezistenta de rupere la incovoiere

MPa

- pentru prisme:

cand

si cand

Mmax - momentul maxim incovoietor;

W - modulul de rezistenta;

- distanta dintre reazeme;

b,h - dimensiunile sectiunii transversale;

d - diametru esantionului;

F - forta maxima inregis-trata in momentul ruperii;

Tabel 3. (continuare)

Caracteristica

mecanica

Sim-

bol

U/M

Relatia de calcul

Semnificatia marimilor

- pentru cilindri

Rezistenta de rupere la forfecare

MPa

- pentru matrite de forfecare:

- pentru casete de forfecare:

- unghiul de inclinare al matritei;

N - forta normala se actioneaza asupra epruvetei;

T - forta tangentiala ce produce ruperea;

F -forta maxima inregis-trata in momentul ruperii;

A - sectiunea transversala;

d-diametrul esantionului.

Coeziunea

C

MPa

- unghiul de frecare interioara;

;

- rezistenta de rupere la tractiune monoaxiala;

- rezistenta de rupere la tractiune axiala.

Unghiul de frecare interioara

grade

;

- rezistenta de rupere la tractiune monoaxiala;

- rezistenta de rupere la tractiune axiala.

Rezistenta de rupere la compresiune triaxiala

MPa

- pentru roci stancoase

- pentru roci pamantoase

D - Diametrul pistonului;

d - diametrul probei;

- tensiunea laterala;

F -forta maxima inregis-trata in momentul ruperii;

A - sectiunea transversala;

d-diametrul esantionului.

Caracteristicile elastice ale rocilor si substantelor minerale utile

Solicitarile unui masiv de roca, ca proces fizic izoterm, sunt legate de transformarile energetice care au loc in procesul de deformare.

Procesul fizic izoterm, un proces termodinamic, teoretic este reversibil numai atunci cand se va produce cu viteze infinit mici. Viteza cu care se produce deformarea rocilor este insa finita, ceea ce are ca rezultat disiparea unei parti din energia cumulata sub forma de caldura.

Elasticitatea rocilor poate fi pusa in evidenta prin curba caracteristica, modulul de elasticitate determinat prin solicitari statice, dinamice si coeficientul lui Poisson, determinat prin solicitari statice si dinamice.

Metodele de determinare si relatiile de calcul pentru caracteristicile elastice ale rocilor sunt redate in tabel 3.3.

Tabel 3.3. Metode de determinare si relatii de calcul pentru caracteristicile elastice ale rocilor

Caracteristica

Sim-

bol

U/M

Relatia de calcul

Semnificatia marimilor

Modulul de elasticitate determinat prin solicitari statice

E

MPa

tensiunea la cea de a n-a treapta de solicitare;

- tensiunea la cea    de a (n-1)-a treapta de solicitare;

- deformatiile longitudinale corespunzatoare treptelor de incarcare-descarcare.

Coeficientul lui Poisson

- deformatia transversala a epruvetei;

- deformatia longitudinala.

Constanta lui Poisson

m

- deformatia transversala a epruvetei;

- deformatia longitudinala.

Modulul de elasticitate determinat prin solicitari dinamice

MPa

Vl - viteza de propagare a undelor longitudinale;

- coeficientul lui Poisson dinamic;

g - acceleratia gravitationala;

- greutatea specifica aparenta a rocii in stare naturala.

Tabelul 3.3. (continuare)

Caracteristica

Sim-

bol

U/M

Relatia de calcul

Semnificatia marimilor

Coeficientul lui Poisson dinamic

Vt - viteza de propagare a undelor transversale;

Vl - viteza de propagare a undelor longitudinale.

Modulul de forfecare

G

MPa

E- modulul de elasticitate determinat prin solicitari statice;

- coeficientul lui Poisson.

Modulul volumetric

K

MPa

E- modulul de elasticitate determinat prin solicitari statice;

- coeficientul lui Poisson.

Viteza de propagare a undelor longitudinale si transversale

VL

Vt

m/s

- densitatea specifica aparenta a rocii;

E- modulul de elasticitate determinat prin solicitari statice;

- coeficientul lui Poisson.

Caracteristici reologice

Reologia este o stiinta consacrata studierii legilor fizice de deformare a sistemelor materiale. Prin intermediul ei se studiaza influenta factorului timp in procesul de deformare si rupere. Ca urmare, reologia rocilor studiaza deformatiile acestora sub efectul tensiunilor care le sunt aplicate, tinand cont de viteza de aplicare a acestor tensiuni si, mai general, de variatia deformatiilor sau a tensiunilor functie de timp. Din punct de vedere aplicativ, incercarile reologice sunt materializate cel mai frecvent prin incercari de fluaj.

Pentru conditiile de stabilitate ale excavatiilor saline, aceste incercari de fluaj au cautat sa determine fie parametrii reologici, fie modelul matematic al acestora. In tabel 3.4 sunt prezentate relatiile de determinare ale parametrilor reologici.

Tabel 3.4.Relatiile folosite pentru determinarea parametrilor reologici ai rocilor.

Nr.

crt.

Parametrul

Relatia de determinare

Semnificatia marimilor

Deformatia la timpul (t)

- v.5;

- deformatia elastica instantanee;

Liniarizarea ecuatiei

de la pct.1

n- numarul de masuratori;

- deformatia elastica instantanee;

- deformatia la un moment dat.

Parametrul reologic

v.

Parametrul reologic

v.

Parametrul reologic

v.3.

Parametrul reologic

v.2 si 5.

Parametrul reologic

v.2 si 6.

Coeficientul de slabire structurala

v.6 si 7.

Rezistenta limita de lunga durata

- rezistenta de rupere la compresiune;

v.8.

Caracteristicile geomecanice ale sarii geme din Romania

In vederea dimensionarii complexului camera-pilier-planseu este necesar sa se cunoasca:

felul, marimea si repartitia starilor de tensiune in elementele de rezistenta;

caracteristicile fizice, mecanice, elasto-plastice si reologice ale sarii geme din care sunt constituite elementele de rezistenta;

felul si marimea deformatiilor pe care le sufera elementele de rezistenta sub actiunea propriei greutati si a solicitarilor exterioare.

In ceea ce priveste caracteristicile sarii geme din Romania, inca din 1935 prof. M. Stamatiu a facut o serie de determinari ale rezistentei de rupere la compresiune, tractiune, incovoiere, forfecare si trasarea curbelor caracteristice pentru sarea de la Slanic, Targu Ocna, Ocna Dej, Ocna Mures si Ocna Sugatag, rezultatele acestor incercari fiind prezentate in tabelele 3.5 - 3.8.

Tabel 3.5. Rezistentele medii de rupere la compresiune ale sarii din Romania in functie de dimensiunile epruvetelor, dupa M. Stamatiu.

Inaltimea

teoretica a esantionului

[cm]

Sectiunea transversala teoretica    [cm2]

5 x 5

(daN/cm2)

10 x 10

(daN/cm2)

15 x 15

(daN/cm2)

20 x 20

(daN/cm2)

Tabel 3.6.Rezistenta de rupere la tractiune a sarii geme romanesti, determinata    pe probe in forma de piscot cu S = 5 cm2, dupa M. Stamatiu

Mina de sare

Calitatea sarii

Media

(daN/cm2)

alba

(daN/cm2)

vargata

(daN/cm2)

vanata

(daN/cm2)

Slanic

Targu Ocna

Ocna Dej

Ocna Mures

Ocna Sugatag

Tabel 3.7.Rezistenta de rupere la incovoiere a sarii geme romanesti, determinata pe placi de

20 x 20 x 5 cm si S = 100 cm2, dupa M. Stamatiu

Mina de sare

Calitatea sarii

Media

(daN/cm2)

alba

(daN/cm2)

vargata

(daN/cm2)

vanata

(daN/cm2)

Slanic

Targu Ocna

Ocna Dej

Ocna Mures

Ocna Sugatag

Tabel 3.8. Rezistenta de rupere la forfecare dubla a sarii geme romanesti determinata pe prisme de 20 x 12 x 8 cm si S = 96 cm2, dupa M. Stamatiu

Mina de sare

Calitatea sarii

Media

(daN/cm2)

alba

(daN/cm2)

vargata

(daN/cm2)

vanata

(daN/cm2)

Slanic

Targu Ocna

Ocna Dej

Ocna Mures

Ocna Sugatag

In urma acestor incercari, prof. M. Stamatiu concluzioneaza ca rezistenta la compresiune nu este o marime constanta, aceasta depinzand atat de forma esantionului cat si de marimea acestuia.

Astfel, pentru incercarile pe cuburi, prof. M. Stamatiu, ajunge la concluzia ca rezistenta la compresiune creste odata cu cresterea dimensiunilor liniare, fig. 3.1.

Fig.3.1. Variatia rezistentei medii de rupere la compresiune a sarii geme

din Romania in functie de dimensiunile cuburilor (dupa M. Stamatiu)

De asemenea, el a mai stabilit ca rezistenta la compresiune a epruvetelor in forma de prisme cu baza patrata scade odata cu cresterea inaltimii acestora, fig.3.

Fig.3. Variatia rezistentei de rupere la compresiune a sarii geme din Romania

- valori medii - in functie de coeficientul de sveltete (dupa M.Stamatiu)

Pe baza acestor incercari, M. Stamatiu stabileste si dependenta dintre parametrii mecanici, dependenta redata in tabel 3.9.

Tabel 3.9. Dependenta dintre caracteristicile mecanice dupa M. Stamatiu

Tipul rocii

Sarea gema din Romania

unde:

- rezistenta de rupere la tractiune;

- rezistenta de rupere la compresiune;

- rezistenta de rupere la forfecare;

- rezistenta de rupere la incovoiere.

Incepand cu anul 1955, au fost realizate o serie de incercari geomecanice ale sarii geme in cadrul laboratoarelor de Mecanica rocilor de la Universitatea din Petrosani si, ulterior, in laboratoarele apartinand ICPMC Bucuresti si S.C. MINESA - ICPM S.A. Cluj-Napoca. Cateva din incercarile realizate in laboratorul de Mecanica rocilor de la Universitatea din Petrosani sunt prezentate in tabelele 3.10 - 3.14 si ele se refera mai ales la caracteristicile fizice si mecanice.

In ceea ce priveste caracteristicile elastice, plastice si reologice, numarul de determinari fiind relativ mare, s-au ales pentru exemplificare determinarile realizate de Universitatea din Petrosani in anul 2000 [15] prezentate in cele ce urmeaza.

Tabel 3.10.Caracteristicile fizice medii ale sarii geme din Romania determinate la Universitatea din Petrosani.

Nr.

crt.

Denumirea salinei

Greutatea

specifica

Greutatea specifica

aparenta

Sare alba - Razboieni

Sare alba - Slanic

Sare cenusie - Slanic

Sare vanata - Slanic

Sare cu intercalatii - Slanic

Ocna Mures

Ocna Dej

Cocenesti - Ocnele Mari

Targu Ocna

Praid

Turda

Tabel 3.11.Rezistenta de rupere la compresiune - valori medii determinate la Universitatea din Petrosani

Denumire

Dimensiuni

(cm)

Sarcina de

rupere

F    (daN)

Rezistenta la compresiune

(daN/cm2)

Rezistenta la compresiune

medie

(daN/cm2)

d

h

Sare alba



Sare alba cu intercalatii

Sare cu impuritati

Tabel 3.1Rezistenta de rupere la tractiune - Metoda Braziliana - valori medii determinate la Universitatea din Petrosani

Denumire

Dimensiuni (cm)

Sarcina de rupere

F   

(daN)

Rezistenta la    tractiune,

(daN/cm2)

Rezistenta la tractiune medie,

(daN/cm2)

d

h

Sare alba

Sare alba cu intercalatii

Sare cu impuritati

Sare cu impuritati

Tabel 3.13.Rezistenta la forfecare dubla - valori medii determinate la Universitatea din Petrosani

Denumire

Dimensiuni

(cm)

Sectiunea   

(cm2)

Sarcina de rupere

F (daN)

Rezistenta la forfecare

(daN/cm2)

Sare alba

2,72 x 3

Sare alba cu intercalatii

2,55 x 2,95

Sare vanata

2,89 x 2,94

Tabel    3.14.Coeziunea si unghiul de frecare interioara - valori medii determinate la

Universitatea din Petrosani

Denumire

Coeziunea C

(daN/cm2)

Unghiul de frecare interioara

, (grade)

Valori medii

C

(daN/cm2)

(grade)

Sare alba

Sare alba cu intercalatii

Sare cu impuritati

Sare cu impuritati

In urma incercarilor realizate cu ocazia dimensionarii planseului de sare pentru campul II de sonde Teica - Ocnele Mari, au fost intocmite tabelele 3.15 si 3.16 ca valori acceptate in anul 2000 pentru calcule de stabilitate.

Tabel 3.15. Valorile medii ale caracteristicilor fizice, mecanice, elasto-plastice si de dilatanta

ale sarii de la Ocnele Mari(Contract cu Ocnele Mari anul 2000)

Nr. crt.

Specificatie

Simbol

Unitate de masura

Valoare

Observatii

Greutatea specifica

2,1

Determinata indirect prin

porozitate.

Greutatea volumetrica

2,08

Rezistenta de rupere la compresiune

Esantioane cilindrice cu

si

Rezistenta de rupere la tractiune

Prin metoda Braziliana si

piscoturi.

Rezistenta de rupere la incovoiere

Media dintre cilindri, prisme

si placi.

Coeziunea

C

Prin forfecare si cu ajutorul

cercurilor lui Mohr.

Unghiul de frecare interioara

grade

Modulul de elasticitate la solicitari statice

E

Prin solicitari in trepte si ca

tangenta la curba caracteristica.

Coeficientul lui Poisson

Viteza undelor longitudinale

m/s

Ca o medie intre stratificatia perpendiculara si paralela cu stratificatia, pe prisme, cilindri si pe bloc.

Modulul de elasticitate la solicitari dinamice

Gradul de solicitare la pragul de

dilatanta

Determinat direct din curbele caracteristice, cat si prin masuratori cu ajutorul microcomparatoarelor.

Deformatia de rupere la solicitari de compresiune

Deformatia de rupere la incovoiere pe prisme

Deformatia de rupere la incovoiere pe placi

Deformatia de rupere la tractiune pe piscot

Modulul de elasticitate la incovoiere pe placi

Determinat din curbele

caracteristice la incovoiere

pe placi.

Tabel 3.16. Caracteristicile si parametrii reologici ai sarii de la Ocnele Mari

(Contract cu Ocnele Mari anul 2000)

Denumirea proprietatii

Unitatea

de masura

Valoarea

Rezistenta de rupere la compresiune monoaxiala,

MPa

Numarul gradelor de solicitare, n

Domeniul tensiunii de solicitare,

MPa

Durata maxima a incercarilor,

zile

Timpul pana la valoarea rezistentei limita de lunga durata,

zile

Valoarea vitezei de deformare in domeniul fluajului stabil,

%/zile

Valoarea coeficientului de vascozitate in domeniul fluajului stabil,

MPa.zile

Valoarea deformatiei la rupere,

Rezistenta limita de lunga durata,

MPa

Tensiunea la limita plastica,

MPa

Modulul de elasticitate reologic,

MPa

Valoarea parametrilor reologici

Valoarea coeficientului de fluaj Cf

Clasa reologica

V-a

Grupa reologica (comportament elasto-vasco-plastic) tip Burgers

II-a

In perioada urmatoare, au mai fost realizate caracteristici geomecanice de catre I.C.P.M. Cluj Napoca, tabel 3.17. si de catre S.N.S. Bucuresti, tabelele 3.18 si 3.19.

In lucrarea de fata, noi am sintetizat toate aceste incercari si am stabilit valorile medii valabile in calculele de proiectare, tabel 3.20.

Tabel 3.17 Caracteristici geomecanice ale sarii de la Cocenesti (I.C.P.M. Cluj Napoca)

Nr.

crt.

Parametrul determinat

Simbol

U.M.

Valorile parametrilor

Densitatea specifica

γa

104 N/m3

Viteza undelor longitudinale

VL

m/sec

Modulul dinamic de elasticitate

Ed

MPa

Rezistenta la compresiune monoaxiala

σc

MPa

Rezistenta la tractiune

σc

MPa

Rezistenta la incovoiere

σc

MPa

Rezistenta la forfecare simpla

σN

MPa

τN

Modulul static de elasticitate

Es

MPa

Coeficientul POISSON

Limita conventionala de scurgere

σpl

[%/ora]

Modulul de deformatie la intindere

εd

MPa

Scurtarea specifica la rupere-compresiune

εr

Coeziunea reala

C

MPa

Coeziunea aparenta

K

MPa

Unghiul de frecare interioara

[o]

Diametrul cercului generator al cicloidei

D

MPa

In urma numeroaselor incercari, realizate in ultimii 50 de ani, putem desprinde urmatoarele concluzii referitoare la principalele caracteristici geomecanice ale sarii de la Valcea.

Greutatea specifica aparenta variaza in limite restranse astfel incat valoarea de N/m3 poate fi acceptata fara rezerve.

Rezistenta de rupere la compresiune fiind functie de forma si marimea esantionului, variaza destul de mult, insa, daca ne referim la incercarile standardizate pe cilindrii, putem accepta valoarea de (200 - 220) daN/cm

Rezistenta la tractiune variaza de asemenea in limite largi in functie de forma esantionului - piscot, cilindru, forma neregulata - insa daca ne referim la metoda Braziliana care este standardizata, putem accepta valoarea de 10 - 14 daN/cm

Coeziunea si unghiul de frecare interioara variaza in limite largi, dupa modul de determinare - cercurile lui Mohr, forfecare, triaxial - insa valorile obtinute in aparatul triaxial si care ne dau daN/cm2 si φ = 30o par sa fie cele mai realiste pentru sarea din Romania si inclusiv pentru Cocenesti.

In ce priveste celelalte caracteristici, pentru Cocenesti - Valcea pot fi acceptate valorile din tabelele 3.20 si 3.16.

Tabel 3.20. Valorile medii ale caracteristicilor rocilor acoperitoare si ale sarii geme de la Ocnele Mari: [15]

Caracteristica

U/M

Sare

Roci acoperis

I.F.L.G.S. Bucuresti

I.C.P.M.S. Cluj-Napoca

Prof. M. Stamatiu

Universitatea Petrosani studiu 2000 [18]

S.N.S. Bucuresti [7]

Valori medii

acceptate

I.F.L.G.S.

Bucuresti

Greutatea

specifica

N/m3

medie 2,11

Greutatea

specifica aparenta

N/m3

medie 2,15

Porozitate

n (%)

Cifra porilor

E

Umiditate

W (%)

medie 326

Rezistenta la

compresiune

σc (daN/cm2)

medie 334

cilindrii

Rezistenta la

tractiune

σt (daN/cm2)

40 (triaxial)

Piscot si metoda Braziliana

Coeziune

C (daN/cm2)

medie 30 (triaxial)

Mohr

Unghi de frecare

interioara

φ (o)

Rezistenta la

incovoiere

σinc (daN/cm2)

medie 30

Rezistenta la

forfecare dubla

σforf (daN/cm2)

media

Tabel 3.20. (continuare)

Caracteristica

U/M

Sare

Roci acoperis

I.F.L.G.S. Bucuresti

I.C.P.M.S. Cluj-Napoca

Prof. M. Stamatiu

Universitatea Petrosani studiu 2000 [18]

S.N.S. Bucuresti [7]

Valori medii

acceptate

I.F.L.G.S.

Bucuresti

Modulul de

elasticitate static

E (daN/cm2)

Coeficientul

POISSON

Viteza undelor

longitudinale

VL (m/s)

Modulul de

elasticitate dinamic

Edin (daN/cm2)




Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2169
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved