ZACAMINTE METALIFERE

ZACAMINTE METALIFERE

Zacamintele de substante minerale utile sunt corpuri geologice, localizate in scoarta terestra, unde ocupa spatii bine definite si imbraca diverse forme, mai mult sau mai putin regulate. In mare, un zacamant constituie o acumulare naturala de substante minerale utile, exploatabila.

Elementele care definesc un zacamant sunt:

natura substantei minerale utile;

forma si dimensiunile zacamantului;

structura si textura minereului;

procesul genetic de acumulare;

tipul de formare;

pozitia zacamantului in scoarta terestra

Substanta minerala utila (smu) reprezinta produse naturale folosite ca atare sau prelucrate, formate si acumulate in scoarta terestra prin procese geologice. Dupa continut si utilitate ele pot fi substante:

matalifere;

nemetalifere;

energetice;

hidrominerale

Minereul este un agregat natural de minerale care formeaza masa unui zacamant si care constituie o substanta utila sau contine una sau mai multe substante valorificabile. Iata cateva exemple de tipuri de minereu: minereu aurifer, minereu polimetalic, minereu de fier, minereu de aluminiu, minereu de carbune, petrol sau sare. In sens restrans, notiunea de minereu se refera numai la agregatele de minerale din care se pot extrage unul sau mai multe metale (daca ne referim la minereuri metalifere).

Se poate defini notiunea de minereu un agregat de unul sau mai multe minerale din care se pot extrage anumite elemente (metale sau metaloizi) ori minerale necesare industriei, in conditii rentabile.

Dupa numarul elementelor sau mineralelor valorificabile, minereurile pot fi simple sau complexe.

Partile componente ale unui minereu sunt:

minerale utile care constituie sau contin substante de interes economic;

minerale de ganga, adica constituenti fara interes economic ai minereului sau partea sterila (dupa procesul de prelucrare).

A.    Zacaminte ortomagmatice

Textura masiva, adica o masa compacta de minerale metalice

cu o dispunere intamplatoare (ex. zacamintele de cromit si magnetit).

Textura diseminata (pestrita) - substanta utila, singenetica cu roca, este

dispersata neuniform in masa acesteia. Ea are un aspect particular in textura patata sau de leopard in care apar zone de concentratie mai mare alaturi de zone de concentratie mai mica -

Textura de impregnatie este caracteristica zacamintelor postmagmatice (hidrotermale si pneumatolitice) in care mineralizatia nu este singenetica cu roca gazda.

Textura in benzi (rubanata sau in slire este caracteristica printre altele zacamintelor de cromit. Ea se prezinta sub un aspect vargat, cu o alternanta de minerale inchise si deschise la culoare

Textura nodulara reprezinta concentrarea minereului sub forma de noduli de forma sferica, semisferica sau alungita

Textura brecioasa are un aspect caracteristic din elemente minerale angulare si este prezenta indeosebi la minereurile supuse unei activitati tectonice

B.    Zacaminte pegmatitice

macrotextura masiva (nu exista nici o regula de aranjare a mineralelor componente).

macrotextura zonara (concentrica sau paralela).

C.    Zacaminte pirometasomatice

Textura concretionar - concentrica (orbiculara) consta in paturi alternante de compozitie mineralogica diferita

Textura in cocarde - este vorba despre substitutia partiala si zonara a silicatilor cu diferite minerale metalice

D.    Zacaminte hidrotermale

Texturi zonare, adica depuneri ritmice din solutii. Benzile concentrice se dispun in jurul unei mineralizatii mai vechi sau in jurul unor fragmente de brecii

Textura de impregnatie, adica prezenta postmagmatica a unor mineralizatii de pirita, calcopirita, aur nativ, galenit in roca gazda

Textura patata, adica o aglomerare locala de minerale metalice pe roca gazda

Textura in geode - umplerea golurilor captusite cu druze de minerale metalice

Textura aciculara - prezenta aciculelor de minerale de aceeasi compozitie minerala

6 Textura fibroasa - asa cum arata si denumirea, are un aspect de pasla, fragmentele fibroase de minerale sunt prezente fara o dispozitie anume

Textura oolitica - este vorba de prezenta unor oxizi si hidroxizi de fier si aluminiu cu aspect de oolite

Texturi colomorfe depunerea ritmica a coloizilor minerali in geode;

9 Alte tipuri de texturi

Mineralogia zacamintelor metalifere

In general zacamintele sunt de doua feluri:

zacaminte metalifere;

zacaminte nemetalifere

La randul lor, zacamintele metalifere pot fi de mai multe tipuri:

zacaminte de fier si metalele aliajelor feroase;

zacamintele metalelor neferoase;

zacaminte de metale pretioase;

zacaminte de metale radioactive;

zacaminte de metale rare;

zacamintele elementelor minore.

Zacaminte de fier si metalele aliajelor feroase

Oxizi, carbonati:

Magnetit: Fe₂O₃ FeO

Hematit:    Fe₂O₃

Limonit: (FeO OH)

Ilmenit: FeTiO₃

Siderit : FeCO₃

Sulfuri si arseniuri

Acestea sunt mai putin importante pentru fier si mai mult importante pentru sulf, seleniu si arseniu.

Pirotina: Fe_1-x S

Pirita: FeS₂

Mispichel : FeAsS

Lollingit: FeAs₂

Marcasita: FeS₂

Zacaminte de mangan (Mn)

Se cunosc peste 150 de minerale de mangan, dar foarte putine constituie

minereu industrial.

Oxizi:

Piroluzit: MnO₂

Psilomelan: (BaH₂O) Mn₅O₁₀

Manganit: MnO (OH)

In conditii de alterare oxizii pot trece usor in carbonati:

Rodocrozit: MnCO₃

Rodonit: CaMn₄ [Si₅O₁₅]

Spessartin: Mn₃Al₂ [SiO₄]₃

Zacaminte de crom (Cr)

Aceste zacaminte se asociaza in special cu rocile ultrabazice - dunite, peridotite.

Cromit: FeCr₂O₄

Magnezio-Cromit: (Mg,Fe) Cr₂O₄

Crom-preotit: (Mg,Fe) CrAlO₄

Alumocromit: (Fe,Mg) (CrAl)₂O₄

Zacaminte de Nichel (Ni)

Pentlandit: (Fe,Ni)₉S₈

Millerit: NiS

Nichelina: NiAs

Zacaminte de cobalt (Co)

In general cobaltul este recuperat ca subprodus al minereurilor de Ni, Cu, Ag.

Cobaltina: CoAsS

Safflorit: CoAs₂

Eritrina: Co₃ [AsO₄]₂ 8H₂O

Zacaminte de molibden (Mo)

Se cunosc peste 20 de minerale, dar numai cca. trei sunt mai importante.

Molibdenit: MoS₂

Wulfenit: Pb [MoO₄]

Powelit:    Ca [MoO₄]

Zacaminte de wolfram sau tungsten (W)

Wolframit: (Fe, Mn) WO₄

Scheelit: CaWO₄ ( 80 % WO₃)

Zacaminte de titan (Ti)

Titaniul este prezent in aproape toate rocile care alcatuiesc scoarta terestra. El formeaza de regula numai oxizi si silicati.

Titanati (picromerit, manganoilmenitul)

Ilmenit si magnetit

Ilmenit si hematite in concresteri

Rutil: TiO₂

Zacaminte de vanadiu (V)

Vanadinit: Pb₅ [ Cl (WO₄)₃ ]

Patronit: VS₄

Carnotit: K₂ UO₂)₂(VO₄)₂ 3H₂

Metale neferoase

Zacaminte de cupru (Cu)

In natura exista peste 165 de minerale de cupru. Foarte putine au importanta industriala

Cupru nativ: Cu

Covelina: CuS

Calcozina: Cu₂S

Calcopirita: CuFeS₂

Bornit: Cu₅FeS₄

Bournonit: PbCuSbS₃

Tetraedrit: (Cu,Fe,Zn,Ag)₁₂ (Sb,As)₄

Cuprit: Cu₂O

Malachit: Cu₂ (OH)₂ (CO₃)₂

Azurit: Cu₃ (OH)₂ (CO₃)₂

Este interesant si bine de retinut ca elementul cupru (Cu) este cuprins si in alte minerale precum blenda, pirita, mispichel, galena, auripigment,

Zacaminte de plumb (Pb) si zinc (Zn)

Galena: PbS Blenda: ZnS

Bournonit: 2PbS Cu₂S Sb₂S₃ Wrtzit: ZnS

Jamesonit: 5PbS 3Sb₂S₃    Smithsonit: ZnCO₃

Ceruzit: PbCO₃    Anglezit: PbSO₄

Calamina: Zn₂SiO₄ H₂O Malachit: Cu₂ (CO₃ OH)₂

Zacaminte de staniu (Sn)

Se cunosc cca. 20 de minerale de staniu (cositor) care formeaza oxizi, sulfuri si sulfo-saruri.

Casiterit: SnO₂

Stanin: Cu₂FeSnS₄

Harzenbergit: SnS (foarte rar)

Montesit: PbSn₄S₅

Zacaminte de aluminiu (Al)

Corindon: Al₂O₃

Diaspor si Boehmit: Al₂O₃ H₂O

Gibbsit si Hidrargilit: Al₂O₃ 3H₂O

Alunit: Kal₃ (SO₄)₂ (OH)₆

Nefelin: Na (AlSiO₄₎

Leucit: K (AlSiO₄)

Zacaminte de bismut (Bi)

Bismut nativ: Bi (este termometru geologic avand p.t. = 271⁰ C)

Bismutina: Bi₂S₃

Galenobismutina: PbBi₂S₄

Tetradimit: Bi₂Fe₂S

Bismutit: (SiO)₂ CO₃

Zacaminte de mercur (Hg)

Mercur nativ: Hg

Cinabru: HgS

Calomel: HgCl

Zacaminte de arseniu (As)

Mispichel: FeAsS

Lollingit: FeAs₂

Enargit: Cu₃AsS₄

La acestea mai pot fi adaugate si o serie de arseniuri de Ni si Co si sulfosaruri de argint.

Zacaminte de stibiu (antimoniu - Sb)

Stibina: Sb₂S₃

Metale pretioase

Zacaminte de aur (Au)

Aurul apare de obicei sub forma nativa (sau aproape nativ) si intr-o masura mai redusa asociat cu telururi, seleniuri Sb, Bi.

Aur nativ: Au

Electrum: (Au,Ag) - Au = 73,54 %; Ag = 20,42 % (dupa unii autori argintul poate

ajunge pana la 45 %)

Silvanit: (Au, Ag) Te₄

Nagyagit: Pb₃Au (Te, Sb)₄S_{5 - 8}

Aurostibit: AuSb₂

Zacaminte de argint (Ag)

Se cunosc in natura peste 55 de minerale in care argintul apare in combinatie. El se extrage de obicei din zacamintele de Cu,Pb-Zn.

Argint nativ: Ag (100 %)

Argentit: Ag₂S

Proustit: Ag₂AsS₃

Pirargirit: Ag₃SbS₃

Zacaminte de platina (Pt) si metale asociate (Os,Ir,Pa,Rh,Ru)

Platina nativa: Pt (100 %) - foarte rar

Iridiu -osmic: (Ir, Os)

Platino-paladiu: (Pt, Pd)

Cooperit: (Pt, Pd, S)

Laurit: (RuS₂)

Zacaminte de metale radioactive

Zacaminte de uraniu (U) si radiu (Rd)

In natura se cunosc peste 100 de minerale de uraniu. Cele mai importante sunt

urmatoarele

Uraninit: UO₂ (Th)

Pechblenda: mUO₂ nUO₃

Samarskit: (Y,Er,Fe,Mn,Ca,U,Th,Zr) (Nb,Ta)₂ (O,OH)₆

Uranotil: CaH₂ [UO₂ (SiO₄)]₂ 5H₂O

Zacaminte de thoriu (Th)

Thorianit: ThO₂

Thorit: ThSiO₄

Monazit: (Ce, La.)PO₄ cu 5-28 % ThO₂

Xenotim: YPO₄ cu 2,5 % ThO₂

Zircon: ZrSiO₄ cu 2,5 % ThO₂

Zacaminte de metale rare

Zacaminte de tantal (Ta) si niobiu (Nb)

Cei mai importanti reprezentanti sunt:

Columbit (niobit): (Fe,Mn) (Nb,Ta)₂O₆

Tantalit: (Fe,Mn) (Ta,Nb)₆O₆

Zacaminte de beriliu (Be) sau gluciniu

Hambergit: Be₂(OH)B₃

Crisoberil: BeAl₂O₄

Varietatea verde, transparenta se numeste smaragd (smarald).

Varietatea albastra transparenta se numeste acvamarin.

Zacaminte de zirconiu (Zr)

Zirconul: ZrSiO₄

Baddelegit: ZrO₂

Eudialit:(Na,Ca,Fe)₆Zr[(OH,Cl)][(Si₃O₉)₂]

Zacaminte de litiu (Li)

Lepidolit: KLi₂Al [(F,OH)₂] [Si₄O₁₀]

Spodumen: LiAl (Si₂O₆)

Zinnwalditt: K(Fe²⁺_2-1Li_2-3Al₂)(Al_2-1Si_6-7O₂₀)(OH_1-2F_3-2)

Zacaminte de elemente minore

Cadmiu (Cd).

Galiu (Ga): se gaseste in blenda si germanit.

Germaniu (Ge): se gaseste in minereurile de Cu, Pb, Zn.

Indiu (In): se gaseste in blenda.

Reniu (Re): se asociaza cu molibdenul (Mo).

Cesiu (Cs): se gaseste in pegmatite (roci).

Rubidiu Rb): se asociaza cu cesiu si litiu.

Scandiu (Sc): se gaseste in diobsid si hornblenda.

Seleniu (Se): se asociaza cu sulful nativ.

Telurul (Te): se gaseste in combinatii cu Ag, Cu, Hg si Pb.

Tipuri de zacaminte

In general, zacamintele de afiliatie magmatica (magmatogene) se impart in trei mari grupe, fiecare dintre ele cu anumite subtipuri:

zacaminte lichid-magmatice;

zacaminte postmagmatice;

zacaminte vulcanogen-sedimentare.

Zacamintele lichid magmatice

Ele se mai numesc ortomagmatice, propriu-zise sau de segregatie. Aceste zacaminte reprezinta concentratiile de minerale utile care au cristalizat direct din magma, unele inaintea celor mai multi dintre silicati, in faza protocristalizarii, altele concomitent sau mai tarziu, in faza mezocristalizarii. Clasa segregatiei magmatice cuprinde patru tipuri de zacaminte: protomagmatice (magmatice timpurii), de licuatie (miscibilitate), de carbonatite si histeromagmatice (magmatice tardive).

Concentrarea mineralelor metalice se poate produce in timpul cristalizarii magmelor prin:

cristalizare timpurie (protocristalizare);

concentrare gravitationala (mezocristalizare);

separarea tarzie din topiturile reziduale.

Zacamintele de aceste tipuri pot fi masive sau diseminate. Acestea se prezinta sub forma de corpuri tabulare si lentile, localizate in intruziuni de roci bazice si ultrabazice, de obicei la mare adancime.

Zacaminte postmagmatice

A.   Zacaminte hidrotermale (de depunere)

Intruziunile magmatice pe cale de consolidare, degaja solutii apoase fierbinti (hidrotermale) cu o mare concentratie de elemente metalice. Aceste solutii circula ascendent prin goluri si fisuri. La o schimbare a conditiilor fizice (T, P) si chimice (reactii cu rocile traversate), rezulta depuneri mineralizate sub forma de agregate, care umplu treptat caile de circulatie. In acest fel, privite de jos in sus, iau nastere zacaminte de minerale metalice din ce in ce mai sarace (cu depuneri din ce in ce mai scazute). Principalele concentratii sunt de Sn, W, Mo, Ni, Co, Mo, Au, Ag, Li, Bi, Cu, Pb, Zn, Sb si Hg. Aceste zacaminte au, firesc, forma golurilor sau spatiilor libere pe care le umplu: filoane, volburi, retele, coloane de brecii, cu o mare varietate structurala si texturala.

B.   Zacaminte hidrotermale diseminate (porfirice)

La intruziunile subvulcanice acide (in special), incarcatura metalica se concentreaza in zona apicala sub forma de granule minerale, cuiburi si pelicule pe fisuri. Fiind vorba de o diseminare, este evident faptul ca aceasta are loc odata cu punerea in loc a rocii. Cu alte cuvinte aceste diseminari sunt singenetice in masa intruziunii si a rocilor inconjuratoare. Mineralizarea se realizeaza fara aport metalic din afara intruziunii, in roci cu alteratii specifice. Rezulta in acest caz zacaminte de Cu, Mo, Au si Ag, fara limite bine stabilite si cu un continut relativ scazut.

C.   Zacaminte hidrotermale de substitutie (metasomatice)

Solutiile hidrotermale degajate de intruziunile acide, transporta incarcatura metalica in afara corpului magmatic. Aceste solutii dizolva mineralele din rocile carbonatice pe care le inglobeaza in chimismul lor si le inlocuieste cu mineralele metalice din propriul lor chimism. Rezulta in acest mod acumulari masive si diseminate de Fe, Pb-Zn-Ag si Cu. Aceste zacaminte au forme neregulate, alungite in sensul de circulatie a solutiilor mineralizatoare.

D. Zacaminte de contact (pirometasomatice)

Mineralele metalice se formeaza in aureolele de contact ale intruziunilor magmatice acide si intermediare sub influenta temperaturii si cu aportul de substanta din fluidele degajate in timpul procesului de diferentiere magmatica si al consolidarii rocilor. Rezulta astfel corpuri de minereu cu forme neregulate si dimensiuni variate. Marea majoritate a acestor acumulari sunt de Fe, Mo-Bi-W, Sn, Cu. Ele se gasesc la contactul dintre rocile magmatice si cele carbonatice, care sunt transformate in skarne

E. Zacaminte pegmatitice

Aceste zacaminte au luat nastere in faza telecristalizarii din magmele reziduale imbogatite in Na₂O, K₂O, Li₂O, H₂O si elemente volatile. Pegmatitele (ca roci) se formeaza de regula in zonele apicale si la periferia rocilor granitice si sienitice. Aici se concentreaza mineralele metalice prin cristalizarea fractionata a fluidelor magmatice. Rezulta astfel cuiburi neregulate de dimensiuni reduse, dispuse zonar in pegmatite, mase lenticulare, coloane sau dyke-uri de roci cu U, Th, Nb, Ta, Sn, W si pamanturi rare (TR).

G. Zacaminte reziduale

Actiunea agentilor externi si biologici duce da dezagregarea rocilor si mineralelor preexistente. Functie de compozitia chimica a rocilor, clima, relief si regimul apelor freatice, o parte din materialul dezagregat este indepartat mecanic sau in solutie, iar restul (rezidul), se concentreaza pe loc sub forma de minerale insolubile sau ca noi minerale (inclusiv metalice), stabile in conditii de suprafata. Pot rezulta astfel zacaminte de Fe, Al in depozite carstice (calcaroase), Mn, Ni, Co, Al in laterite, Sn pe seama greisenelor (deseori sub forma de pungi, lentile metrice, mase stratiforme, corpuri neregulate cu oxizi si silicati hidratati).

Zacaminte vulcanogen-sedimentare

H. Zacaminte de concentratie mecanica (aluvionare)

Materialul solid rezultat prin dezagregare (minerale si agregate de minerale) este antrenat de apa si vant. El este depus sub forma de aluviuni fluviatile, iar restul este transportat pana la bazinul de varsare (lacustru sau marin). Mineralele metalice se concentreaza sub forma de aluviuni la schimbari ale conditiilor de transport (viteza + debitul apei, directia de curgere a apei) si functie de forma, dimensiunea, greutatea granulelor pot forma zacaminte aluvionare (placersuri). In aluviunile marine, concentratia se face cu ajutorul valurilor si curentilor marini. De regula aceste aluviuni sunt bogate in minerale grele (hematit, magnetit, rutil, ilmenit), minerale pretioase (aur, platina, argint), dar si metale rare.

I Zacaminte sedimentare

O parte din materialul solubil si in suspensie rezulta prin alterarea scoartei continentale si este transportat si depus in mari si bazine lacustre. In functie de conditiile fizico-chimice de sedimentare precum si de activitatea bacteriana, metalele formeaza noi minerale care se acumuleaza in sedimente. Aportul de metale, intensitatea depunerii si stabilitatea conditiilor de mediu duc la formarea zacamintelor sedimentare stratiforme cu extindere mare. Ele sunt in general acumulari de Fe,Mn,Cu,Pb-Zn,U si V

J. Zacaminte de infiltratie

Partea solubila a rocilor descompuse in zona de alterare este antrenata in afara locului de origine prin intermediul circulatiei apelor subterane. Acestea se infiltreaza in formatiunile permeabile din jur. La schimbarea conditiilor fizico-chimice ale solutiilor, din acestea se depun noi minerale care ocupa locul prin care circula apa. Rezulta astfel asa zisele "capcane" cu minerale de U, V, Cu.

K. Zacaminte hidrotermal- sedimentare

Apele marine infiltrate descendent se incalzesc datorita fluxului termic si datorita aciditatii crescute. Ele dizolva selectiv metalele din rocile strabatute si impreuna cu solutiile fierbinti degajate din profunzime, circula ascendent in zonele de concentratie sub forma de solutii hidrotermale cu incarcatura metalica. Solutiile hidrotermale se revarsa in mediu marin si se acumuleaza prin sedimentare, in jurul izvoarelor marine zacaminte (acumulari) de Fe, Mn, Cu, Pb-Zn etc.

L. Zacaminte vulcano-sedimentare

Activitatea vulcanica submarina degaja in mediu acvatic eluvii incarcate cu metale. In ariile de revarsare se acumuleaza prin sedimentare, sub forma de maluri si sulfuri, oxizi si carbonati metalici, datorita schimbarii bruste de temperatura, presiune si chimism. Seismele vulcanice provoaca adesea alunecari marine. In acest timp iau nastere curenti de fund. Prin urmare, malurile cu acumulari se disperseaza sau concentreaza. Rezulta astfel mineralizatii masive sau diseminate de Cu, Pb-Zn, Fe si Mn.

Metalogeneza Romaniei

Proterozoic

Pb-Zn: Muntii Rodnei;

Cu, Fe: Dobrogea;

Mn: Muntii Semenic;

Pirita, Zn: Muntii Poiana Rusca.

Paleozoic inferior

Cambrian:

Cu, Pb-Zn, pirita: Fundul Moldovei, Crucea, Lesul Ursului (Carpatii Orientali), Medias;

Cu: Balan, Fagul Cetatii;

Mn: Iacobeni, Cosna;

Baritina: Holdita.

Silurian:

Pirita: Izvorul Cepii;

Fe: Rusaia.

Alte substante minerale utile:

Cu,Pb,Zn: Muntii Bistritei;

Fe: Muntii Poiana Rusca;

Zn,Cu: Muntii Rodnei;

Mezozoic

Triasic

Fe: Iulia (Dobrogea Centrala);

Pb,Zn Cu: Somova (Dobrogea de Nord);

Fe, Cu: Delnita (Banat).

Jurasic

Pb, Zn Au: Nimaia (Muntii Lotrului);

Mn,Fe: Moneasa (Apuseni);

Fe: Jolotca (Carpatii Orientali);

Mo + T.R. (pamanturi rare): Ditrau (Carpatii Orientali);

Pirita + Cu: Rosia Noua (Banat);

Cu: Cazanesti (Apuseni), Baia de Arama (Parang);

Fe (Ti,V): Cazanesti, Ciungani (Apuseni).

Cretacic

Cu,Pb,Zn: Gemenea (Carpatii Orientali);

Pirita + Cu: Mestecanis (Carpatii Orientali);

Al, bauxita: Cornet (Apusenii de nord - Padurea Craiului);

Mn: Pircusti (Apuseni);

Pb,Zn,Cu: Vorta (Apuseni);

Al, bauxita: Sohodol (Campeni) - Apuseni;

Al, bauxita silicioasa: Ohaba-Ponor (Apuseni).

Alte s.m.u.:

Cu,Mo: Muntii Codru Moma;

Bauxita: Padurea Craiului;

Mn: Muntii Codru Moma;

Fe: Dobrogea;

Cu,Pb,Zn: Muntii Metaliferi.

Neozoic (Cainozoic

Paleogen (Paleocen)

Fe + Pb,Zn,Cu: Ocna de Fier, Tincova;

Fe+Pb,Zn,Cu: Magura Vatei, Izvorul Muresului, Budureasa (Apuseni si Orientali);

Cu Mo: Moldova Noua (Banat);

Pirita + Cu: Moldova Noua (Banat);

Cu, Mo W: Oravita, Ciclova (Banat);

Pb,Zn,Cu,Mo Au,Ag, Bi,W,B: Tincova, Baita Bihor, Ruschita, Sasca, Bocsa (Banat si Apuseni);

Paleogen (Eocen)

Au: Valiug (Banat);

Fe: Capus (Apuseni).

Neogen (Miocen) - Muntii Apuseni

Au, Ag Pb,Zn: Cainel, Badita, Rosia Montana;

Cu+Au,Mo: Rosia Poeni, Deva;

Cu+ Au,Ag,Pb,Zn Ge: Arama;

Pb,Zn Au,Ag : Baia de Aries, Coranda-Hondol, Bocsa;

Au,Ag Te Pb,Zn: Baia de Aries, Hanes, Sacaramb;

Hg: Izvorul Ampoiului;

Cu Ge: Paraul lui Avram.

Neogen (Miocen) - Carpatii Orientali

Pb,Zn,Cu Au,Ag: Ilba, Nistru;

Cu: Mermezeu;

Au,Ag Pb,Zn,Cu: Staneni, Sasar;

Neogen (Pliocen) - Muntii Apuseni:

Au: Vartop.

Neogen (Pliocen) - Carpatii Orientali

Cu: Sacmuleu;

Au,Ag ,Pb,Zn,Cu Sb: Baia Sprie, Cavnic, Toroiaga, Tarna, Suior;

Hg: Ivo;

Fe: Herculian, Lueta, Maldaras;

Hg: Santimbru.

Etape operationale in cercetarea zacamintelor

Lucrari geologice

Studii si cercetari geologice fundamentale

Aceste studii stabilesc orientarea cercetarilor in etapele urmatoare si prin urmare, au importanta si valoarea lor. Acestea cuprind urmatoarele etape operationale:

a.     pregatire;

b.     cartare;

c.     prospectiune;

d.     explorare;

e.     exploatare

Metodica evaluarii rezervelor

A.    Clasificarea rezervelor de substante minerale utile

Rezerve geologice (Rg)

2. Rezerve exploatabile (Re).

3.Rezerve industriale (Ri).

Rezerve geologice (Rg)

Categoria A:

Aceste rezerve prezinta cel mai inalt grad de cunoastere si prin urmare sunt cele mai sigure. Gradul de cunoastere impune date complexe asupra urmatoarelor elemente: contur, forma, continut, continuitate, hidrogeologie, determinarea rocilor din culcus, coperis (acoperis), compozitie mineralogica, tehnologii de exploatare, preparare, sorturi industriale, steril etc..

Categoria B:

Aceste rezerve sunt aproximative, dar ca grad de cunoastere se apropie foarte mult de primele.

Categoria C₁:

Acestea sunt rezerve informative. Ele se calculeaza pentru toate cele trei clase de zacamant (I; II; III). Informativ se cunosc: conturul, forma, grosimea, tipul rocilor inconjuratoare, compozitia, calitatea, modul de preparare tehnologica, domenii de utilizare etc

Categoria C₂:

Aceste rezerve au un caracter tot informational. Ele sunt cercetate cu lucrari de explorare izolate sau nu sunt cercetate deloc si se estimeaza prin extrapolarea de la rezervele de categorie superioara. Pentru acest tip de rezerve se cunosc numai conditiile de zacamant, caracteristicile calitative, prepararea si fluxul tehnologic precum si domeniul de utilizare.

Categoria P:

Aceste rezerve reprezinta rezervele de prognoza si ele se estimeaza pe baza factorilor si conditiilor geologice generale. Ele se mai pot estima si in extinderea rezervelor de categoria C₂.

2. Rezerve exploatabile (Re)

Aceste rezerve sunt cunoscute si sub numele de rezerve de bilant. Ele constituie obiectul exploatarii pe baza unui proiect adecvat.

Re = Rb - pierderi

3. Rezerve industriale (Ri = Rb)

Cantitatea de materie prima minerala care se obtine direct din mina. Fata de Re, la rezervele industriale se tine seama de pierderile cantitative, calitative si dilutie.