Zona miocena din Moldova

Zona miocena din Moldova

Acesta zona este situata intre zona flisului Carpatilor Orientali si falia Pericarpatica. Peste fundamentul acestei zone, format din oligocen, urmeaza miocenul, iar in Valea Trotusului se aduga si pliocenul, reprezentat prin toate cele patru etaje avand, in general, aceleasi caractere litologice ca si depozitele pliocene din Zona Cutelor Diapire.

Fundamentul este format din oligocen, care se cunoaste in unele zone ca de exemplu : anticlinalul Plesu, unde este prezent prin marnele albe bituminoase, anticlinalul Pietricica, unde apar menilitele, la Ciortea unde apare gresia de Kliwa invadata de conglomerate cu elemnte verzi.

Intre marginea externa a flisului (in vest) si falia pericarpatica (in est), in depozitele miocene au fost puse in evidenta o serie de cute anticlinale faliate, brachianticlinale, monoclinale, separate de sinclinale largi.

Conditile de formare a zacamintelor de hidrocarburi.

roca-mama - sisturile menilitice si disodilice din oligocen, intercalatiile pelitice din helvetian, badenian, buglovian si sarmatian si sisturile cu radioalri din badenian ;

roca-rezervor - in oligocen (gresia de Kliwa), in helvetian (nisipuri si gresii - stratele de Tescani), in buglovian (nisipuri si gresii - stratele de Andreiasu) si sarmatian (nisipuri si gresii) ;

roca-protectoare - toate intercalatiile impermeabile din oligocen, helvetian, buglovian si sarmatian.

Tipul zacamintelor : stratiforme, boltite, compartimentate, stratiforme ecranate tectonic si stratigrafic.

Au fost puse in evidenta zacaminte de hidrocarburi in (oligocen, buglovian si sarmatian) la nord de Valea Trotusului, pe cutele anticlinale faliate Campeni si Csmpeni-Vest si pe brachianticlinalul faliat Tescani, iar la sud de Valea Trotusului, pe monclinalul Casin si pe cuta faliata Campuri-Vizantea.

12.3. Zona Cutelor Diapire

Aceasta zona, situata in fata Carpatilor Orientali si cunoscuta si sub numele de Zona Miopliocena, este curpinsa intre Valea Slanicului de Buzau si Valea Dambovitei si dupa datele obtinute prin foraje, ea incaleca de-a lungul faliei pericapatice Platforma Moesica, din fata, datorita actiunii de subampingere spre nord a acesteia. Aceasta zona se reazama cu flancul nordic de zona Flisului Paleogen si cu flancul sudic pe Platforma Moesica. Intre Valea Slanicului de Buzau si Valea Cricovului Sarat, respectiv in partea de est a zonei miopliocene, sunt cute-falii deversate spre sud sau chiar spre nord si axul lor apar lame de sare sau diapire, dar numai in zona de la vest de Cricovul Sarat se intalnesc cute diapire tipice.

In sens strict, Zona Cutelor Diapire este cuprinsa intre Valea Cricovului Sarat, an est, Valea Dambovitei, in vest, cei doi pinteni, de Valeni si Homoraciu, in nord si falia pericarpatica de pe directia Mizil, Gura Sutii, Nord-Gaiesti in sud. Diapirismul a fost denumit, explicat si definit pentru prima data in tara noastra de L.Mrazec (1915). Aceasta zona este umpluta cu depozite miocene si pliocene ce au ca substrat depozite paleogene. Ca urmare a subanpingerii Platformei Moesice, sondele din apropierea contactului Platformei Moesice, sub Zona Mio-Pliocena au intalnit si depozite mai vechi, mezozoice si paleozoice, de paltforma.

Conditile de formare a zacamintelor de hidrocarburi :

- roca-mama - sisturile menilitice si disodilice oligocene, sisturile argiloase din stratele de Podul Morii, sisturile bituminoase cu aspect disodiliform din acvitanian, sisturile calcaroase bituminoase din helvetian sisturile cu radioalari din badenian, sisturile calcaroase bituminoase din buglovian si sarmatian, rocile pelitice din meotian, pontian, dacian si levantin.

roca-rezervor - nisip, nisipuri marnoase, gresii si microconglomerate ;

roca-protectoare - rocile pelitice care au avut rolul de roca-mama de hidrocarburi, dupa ce au indeplinit acest rol, s-au tasat si au devenit roci protectoare.

Legatura dintre zacamintele de hidrocarburi si diapirismul sarii este de natura mecanica samburii de sare au contribuit la formarea capcanelor fie prin formarea cutelor anticlinale, mai mult sau mai putin compartimentate, fie prin formarea ecranelor pe flancurile cutelor anticlinale strapunse de sare.

Zacamintele din pliocen sunt stratiform boltite, comapartimentate sau ecranate tectonic ; zacamintele din oligocen, helvetian, buglovian si sarmatian sunt de tip stratiform ecranate stratigrafic. In aceasta zona, au fost puse in evidenta o serie de structuri diapire dispuse linear, in culise, care formeaza zone structurale majore, paralele cu lantul carpatic si de care sunt legate zone de acumulare de hidrocarburi.

Dupa gradul de influenta a miscarior tangentiale care au actionat de la nord spre sud si dupa adancimea la care se gaseste sarea, cutele diapire au fost grupate in patru aliniamente, ce formeaza, dupa cum s-a mentionat, patru zone structurale majore, separate de sinclinale largi si adanci :

aliniamentul nr. 1 - este format din structuri in care sarea este la suprafata, din structuri de tipul cutelor-falii, cu depozite miocene ale flancului nordic mai ridicate si mai erodate, incalecate peste cele pliocene din flancul sudic, precum si din structuri legate de monoclinale si mai putin de cute anticlinale. Cuprinde structurile : Apostolache ; Matita ; Podenii-Noi ; Pacureti ; Magurele ; Runcu-Sud ; Campina ; Gura Draganesei, Valcanesti ; Scaiosi ; Colibasi ; Ocnita ; Resca- Doicesti-sotanga-Glodeni-Aninoasa.

aliniamentul nr. 2 - situat la sud de primul, este aliniamentul unde pe unele structuri sarea este sub cuaternar si el corespunde zonei de acumulare a cutelor diapire exagerate. Din aceasta zona fac parte structurile : Tintea ; Baicoi ; Fliresti ; Calinesti ; Filipesti-Silistea Dealului-Filipestii de Padure, Moreni ; Gura Ocnitei ; Razvad, Ochiuri ; Teis-Viforata ; Dragomiresti.

aliniamentul nr. 3 - este aliniamentul pe care in unele structuri sarea este sub nivelul meotianului si el corespunde zonei de acumulare a cutelor diapire atenuate. Cuprinde structurile : Aricesti ; Margineni ; Bucsani  si Bratesti.

Aliniamentul nr. 4 - cel mai sudic, este format din structuri cu sarea ramasa la adancimi mai mari si el corespunde zonei de acumulare a diapirismului profund (criptodiapir). Cuprinde structurile ( de la est la vest): Arbanasi ; Pacle ; Beciu ; Berca ; Plopeasa ; Barbuncesti ; Grajdana ; Sarata Monteoru ; Tataru ; Malu Rosu ; Ceptura-Urlati ; Chitorani ; Boldesti ; Podenii Vechi ; Manesti-Vladeni ; Gheboaia-Finta-Bilciuresti.