ASEZARE GEOGRAFICA SI LIMITE - CRISUL ALB

ASEZARE GEOGRAFICA SI LIMITE - Crisul Alb

Sistemul hidrografic al Crisului Alb, dezvoltat in zona de contact a masivului Bihorului, a Muntilor Metaliferi, a Muntilor Zarand si Moma, dreneaza prin cursul sau principal o succesiune de depresiuni tectonice situate in partea de sud si sud-vest a Muntilor Apuseni dupa care patrunde in Campia de Vest. Crisul Alb izvoraste de pe versantul vestic al Muntilor Bihor.

Curgand la inceput pe directia sud - est, apele lui lovesc langa "moara lui Medrea" (mai jos de confluenta cu Orzastia) in parapetul de calcare jurasice ale Vulcanului (1266 m) de unde se orienteaza spre sud.

Bazinul Crisului Alb are pe teritoriul Romaniei o suprafata de 3957 km², adica 92% din bazinul sau (4240 km²) si este cu 13% mai mic decat bazinul de receptie al Crisului Negru si cu 64% mai mare decat cel al Crisului Repede. Din teritoriul Romaniei (237.500. km²) bazinul Crisului Alb ocupa procentual o suprafata de 1,66 %.

Cumpana de ape delimiteaza bazinul Crisului Alb de bazinele invecinate: la nord bazinul Crisului Negru si bazinul Ariesului Mic, la nord-est Bazinul Abrud, la est bazinele Ampoi si Geoagiu iar la sud bazinul Muresului.

Cumpana de ape cu bazinul Muresului este greu de delimitat in campie dar se identifica cu usurinta in zona deluroasa si montana unde uneste varfuri montane si deluroase dupa cum urmeaza: vf. Otcovac (382 m), vf. Fantana Rece (572 m), vf. Crucea Tiganului (546 m), vf. Highis (799 m), Muntele Alb (557 m), Piatra Pacurari (629 m), Drocea (836 m), vf. Husului (804 m), dl. Plesu (726 m), vf. Magureaua.

La nord si nord-est cumpana de ape fata de Crisul Negru prin afluentul sau Teuzul este foarte apropiata si nedecisa, dupa care in apropiere de localitatea Sebis incepe prin Dealul Mare urmat de o succesiune de dealuri (zona Donceni - Dezna), vf. Izoi, dl. Rontaru, vf. Momuta (930 m), vf. Gaina, vf. Curcubata (1849 m).

Cumpana de ape care delimiteaza bazinul Crisului Alb are o cu o lungime totala de 432 km din care 162 km pe malul drept si 270 km pe malul stang.

Sistemul hidrografic Crisul Alb are o retea secundara formata din 41 de afluenti de ordinul I (fata de Crisul Alb), 48 de afluenti de ordinul II, 10 afluenti de ordinul III si 1 afluenti de ordinul IV. In bazinul Crisului Alb exista cateva canale cu rol de regularizare a debitelor sau de desecare cum ar fi: Canalul Morilor, Canalul Matca ce face legatura dintre sistemul hidrografic Crisul Alb si cel al Muresului, Canalul Militar.

De asemenea in bazinul Crisului Alb exista trei lacuri de acumulare permanenta (Mihaileni, Taut, Chier) si sase amenajari piscicole (Rovina, Ineu, Chisineu Cris, Socodor, Pilu si Seleus).

Cele mai importante localitati de pe valea Crisului Alb sunt: Brad, Halmagiu, Gurahont, Sebis, Ineu, Pancota, Chisineu Cris. Dupa ocupatiile traditionale, cu radacini adanci in trecutul poporului de pe aceste meleaguri, asezarile de pe valea Crisului Alb pot fi divizate in cateva grupe: asezari pastorale (Grosuri, Tomnatec, Botfei), asezari pastoral-miniere (Stanija, Blajeni, Obirsa), asezari pastoral-agricole (Mesteacan, Vata, Dezna), asezari mestesugaresti si asezari agricole, existente odata cu intrarea in Campia Crisurilor, de la Buteni pana spre Varsand.