CATEGORII DOCUMENTE |
Demografie | Ecologie mediu | Geologie | Hidrologie | Meteorologie |
1.
Sa se intocmeasca tehnologia de inspectie a produsului CISTERNE VERTICALE H2SO4 TIP A in conditiile implementarii in organizatie a unui sistem de management al calitatii conform cu standardul SR EN ISO 9000 : 2000.
Precizari :
Rezolvarea temei impune respectarea standardelor in vigoare in tara noastra in momentul formularii temei.
Terminologia folosita va corespunde acelorasi standarde si, in special, SR EN ISO 9000 : 2000.
Prin tema se vor preciza :
rolul functional al produsului si conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca ;
materiale folosite ;
tehnologia de fabricatie ;
cerintele speciale ale beneficiarului ;
criteriul Acceptare/ Respingere (A/R).
Echipamentele disponibile corespund dotarii laboratorului de defectoscopie al U.P.B sau pot fi alese de pe Internet
2. ANALIZA PRODUSULUI
2.1 Rolul functional al produsului
Stocarea acidului concentrat in instalatiile de tratare a apei.
Rezervor cilindric vertical, cu funduri bombate , in constructie sudata,din otel carbon prevazut cu indicator de nivel cu mira si floter din NTiNiG si serpentina exterioara amovibila.
Racorduri cu flansa.
Executie in doua tipodimensiuni A si B pentru fiecare diametru si doua variante 0-neizolat termic,t-izolat termic.
Sistem de fixare pe fundatie : suporti de fund prinsi in puncte de sudura de contratalpa metalica a fundatiei de beton.
2.2 Caracteristici tehnice generale
Fluid de lucru : -in rezervor solutie concentrata de H2SO4
-in serpentina :abur
Presiunea de lucru :- in rezervor :hidrostatica
-in serpentina :10 bar
Presiunea de proba :-in rezervor :-umplere cu apa
-in serpentina :15 bar
Temperatura de lucru :-in rezervor +5oC .60oC
-in serpentina :max 180o
2.3 Materiale folosite
Piesa este executata din otel R52 cu urmatoarea compozitie chimica:
Element |
Min % |
Max % |
C |
|
0.18 |
Si |
0.17 |
0.45 |
MN |
1.05 |
1.65 |
P |
|
0.035 |
S |
|
0.035 |
AL |
0.0250 |
|
As |
|
0.060 |
Cr |
|
0.30 |
Cu |
|
0.30 |
N |
|
0.009 |
V |
|
0.15 |
Caseta de identificare a produsului:
Denumirea produsului |
Codul produsului |
Material |
Dimensiunea de gabarit |
Tratament termic |
Cisterna verticala H2SO4 |
01 |
R52 |
Φ 2000x4180 |
nu |
3. DEFECTE POSIBILE
3.1. Defecte specifice materialelor folosite
Sunt defectele care au la origine o anumita comportare a materialului in raport cu tehnologia de fabricatie sau in raport cu conditiile de exploatare :
sulfuri, pori ,
retasuri ,
aderenta ,
umplere incompleta ;
3.2. Defecte introduse de tehnologia de fabricatie
Defecte care pot sa apara datorita aplicarii tehnologiei de fabricatie :
fisuri ce apar in urma procesului de sudare,
3.3. Defecte induse de exploatare
Sunt acele defecte care pot ulterior afecta partial sau total buna functionare a produsului :
-sufluri
-goluri
-crapaturi ,
-fisuri,
-coroziunea ;
Listare :
Denumire defect |
Simbolul defectului |
Caracterizare sumara |
Cauzele aparitiei |
Probabilitate de aparitie |
Sulfuri, pori |
B111/STAS 782-79 |
mici si dense lipsuri de material |
-turnare incorecta -aerisire incorecta a materialului |
mica |
Retasuri |
B222/STAS 782-79 |
lipsuri de material |
-coeficient de contractie mare |
mica |
Aderenta |
D242/STAS 782-79 |
lipirea fontei turnate de peretii formei |
-insuficent praf de protectie |
mica |
Umplere incompleta |
E111/STAS 782-79 |
piesa incompleta |
- lipsa de material |
Mica |
Fisuri ce apar in urma procesului de strunjire |
|
fisuri in piesa |
-regim de aschiere incorect |
Mica |
Aparitia fisurilor in retea la rectificare |
|
fisuri in piesa |
-regim de rectificare incorect |
Mica |
Abaterile de pozitii a suprafetelor |
|
forma incorecta piesei |
- prelucrare necorespunzatoare |
Mica |
Crapaturi |
|
crapaturi ale piesei |
- utilizare necorespunzatoare |
Mica |
Fisuri |
|
fisuri in piesa |
- utilizare necorespunzatoare |
Mica |
Coroziunea |
|
aparitia ruginei pe suprafata materialului |
- lipsa materialului anticoroziv |
Mica |
4. METODE DE EXAMINARE POSIBILE
4.1. Metode de examinare distructiva
Determinarea duritatii prin metoda Rockwell.
Incercarea la compresiune.
Incercarea la tractiune
R52
Rezistenta de rupere la tractiune Rm N/ |
Limita de curgere R N/ |
Alungirea la rupere As % |
Structura |
370-390 |
240-250 |
10-11 |
Ferita |
Compozitia chimica a fontelor pentru nodulizare este 3,13,7 %C, 22,7 %Si, 0,15 0,3 %Mn, P < 0,12 % si S < 0,02 %.
4.2. Metode de examinare nedistructiva
4.2.1 Controlul optico-vizual
Scop: Detectarea defectelor precum fisuri, pori, sufluri, incluziuni de suprafata, scurgeri, improscari
Domeniu de aplicare: La controlul pieselor turnate
Controlul optico-vizual constituie cea mai simpla metoda de control defectoscopic nedistructiv.El se poate efectua cu ochiul liber sau cu ajutorul unor aparate opice de control control optico-vizual.
Defectele ce pot fi depistate sunt: fisuri, cratere, incluziuni de suprafata, scurgeri sau improscari de metal, deteriorari accidentale, urme ale sculelor.
Aparatele folosite la controlul optico- vizual sunt:
Lupe
Microscoape
Endoscoape
Avantajele metodei:
Este cea mai simpla metoda de control;
Este cea mai ieftina metoda de control defectoscopic nedistructiv;
Permite depistarea defectelor de suprafata;
Nu necesita o pregatire deosebita a suprafetelor inainte de efectuarea cotrolului.
Dezavantajele metodei:
Nu permite detectarea defectelor de interior;
Necesita o acuitate vizuala foarte buna a operatorului;
Calitatea rezultatelor obtinute depinde de operator.
4.2.2 Controlul cu ultrasunete
Ultrasunetele sunt vibratii de natura mecanica care se propaga sub forma de unde elastice. Ele se propaga in medii solide, lichide sau gazoase.
Avantaje :
Se pot detecta toate categoriile de defecte de inteior;
Se foloseste pentru materiale metalice si nemetalice cu conditia ca ele sa prezinte un anumit grad de omogenitate;
Penetrabilitatea este foarte buna;
Echipamentul folosit este portabil;
Posibilitate de automatizare si de inregistrare a rezultatelor in calulator (informatizare).
Dezavantaje:
Necesita ca personalul care efectueaza examinarea sa fie cu inalta calificare;
Materialele cu grad mare de eterogenitate sunt greu controlabile ;
Cost ridicat al echipamenului.
4.2.3 Controlul cu lichide penetrante
Scop: Detectarea si vizualizarea defectelor de suprafata existente.
Domeniul de aplicare: Controlul cu lichide penetrante se aplica in scopul detectarii defectelor de suprafata ale pieselor din orice material cu exceptia materialelor poroase.Permite detectarea unor defecte precum: fisuri, crapaturi, pori de suprafata, inccluziuni de suprafata, suprapuneri, lipsa de topire, rugozitate excesiva. Se pot detecta discontinuitati deschise capabile sa absoarba penetrant.
Controlul cu lichide penetrante se bazeaza pe proprietatea unor lichide de a uda suprafetele corpurilor solide si a patrunde in cavitatile defectelor aflate pe aceste suprafete.
Avantaje:
Este o metoda relativ ieftina;
Nu necesita aparatura speciala pentru efectuarea controlului;
Permite detectarea cu precizie a defectelor de suprafata;
Permite detectarea unor fisuri cu deschidere de 5 µm.
Dezavantaje :
Necesita pregatirea deosebita a suprafetelor inainte de efectuarea controlului;
Este necesara respectarea cu strictete a etapelor tehnologiei de control, deoarece orice abatere de la acestea poate conduce la rezultate eronate;
Produsele de examinare cu lichide penetrante trebuie alese cu deosebita grija deoarece acestea trebuie sa fie compatibile cu materialul de examinat.
4.2.4 Controlul cu pulberi magnetice
Scop: Punerea in evidenta a defectelor din apropierea suprafetei cu defecte
Domeniul de aplicare: Se aplica pieselor confectionate din materiale feromagnetice in scopul detectarii defectelor de suprafata sau a celor aflate in apropierea suprafetei. Controlul se bazeaza pe punerea in evidenta a campurilor de dispersie produse de discontinuitati intru-un material magnetizat. Conditia de baza este ca liniile de camp magnetic sa taie discontinuitatile perpendicular sau cel mult inclinat la un anumit unghi.
Avantaje:
Sensibilitatea metodei este ridicata;
Discontinuitatile ce pot fi detectate pot fi inchise sau deschise;
Se pot detecta defecte de suprafata cu deschidere minima de 1-3 µm
Dezavantaje :
Nu se poate aplica decat materialelor feromagnetice;
Necesita magnetizarea si demagnetizarea pieselor controlate;
Necesita pregatirea suprafetelor inaintea efectuarii controlului.
Metoda Defect |
Control optic vizual |
Control ultrasunete |
Lichide penetrante |
Pulberi magnetice |
Sulfuri, pori |
N |
FB |
B |
B |
Retasuri |
B |
FB |
FB |
FB |
Aderenta |
S |
FB |
FB |
FB |
Umplere incompleta |
B |
FB |
B |
B |
Fisuri ce apar in urma procesului de strunjire |
N |
FB |
FB |
B |
Aparitia fisurilor in retea la rectificare |
N |
FB |
FB |
B |
Abaterile de pozitii a suprafetelor |
N |
N |
N |
N |
Crapaturi |
N |
FB |
FB |
B |
Fisuri |
N |
FB |
FB |
B |
Coroziunea |
S |
N |
B |
B |
S satisfacator
N nesatisfacator
B bun
FB foarte bun
VT- examinare optico-vizuala,
UT- examinare cu ultrasunete,
PT- examinare cu lichide penetrante,
MT- examinare cu pulberi magnetice ;
- metode pentru depistarea discontinuitatilor de suprafata: VT, PT, MT ;
- metode pentru depistarea discontinuitatilor de profunzime: UT ;
Costuri relative pentru evaluarea metodelor de examinare nedistructiva
Nr. crt. |
Metoda de examinare nedistructiva |
Durata |
Cost consumabile |
Echipament |
Calificare personal operator |
Cost total relativ |
|
Pret |
Amortisment |
||||||
1 |
VT |
1 |
1 |
1 |
1 |
1 |
1 |
2 |
UT |
10 |
13 |
30 |
9 |
10 |
60 |
3 |
PT |
5 |
4 |
10 |
2 |
4 |
30 |
4 |
MT |
7 |
6 |
20 |
5 |
5 |
40 |
Ca urmare a analizei realizate s-a stabilit examinarea cu lichide penetrante.
5. METODE OPTIME DE EXAMINARE
5.1.Criterii Acceptare/Respingere
Beneficiarul lotului de produse a specificat in documentatia tehnica a produsului ca nu accepta produsele cu defecte.Criteriul Admis/Respins nu admite defecte.
5.1.1 Criteriile A/R penru controlul cu lichide penetrante
Se considera neacceptate urmatoarele indicatii relevante:
fisuri sau crapaturi termice;
orice grupare de 6 sau mai multe indicatii liniare;
orice indicatie neliniara care are dimensiunea maxima de 4 mm;
discontinuitatile acceptabile aliniate una fata de alta printr-o distanta egala sau mai mare decat lungimea discontinuitatii celei mai mari sunt considerate acceptabile.
5.2 Echipamente
Laboratorul de control nedistructiv detine intreg echipamentul necesar.
-echipament propriu ;
-echipament inchiriat ğ
-inchiriat pe o perioada scurta ;
-inchiriat pe o lunga durata(leasing);
-apartinand unei firme specializate care va executa examinarea.
5.3.Niveluri de competenta impuse personalului operator
(conform SR EN 473 :1994)
O persoana certificata conform standardului SR EN 473 trebuie sa fie clasificata pe unul din cele trei niveluri, in fuctie de calificarea sa , dupa cum urmeaza :
NIVELUL 1
O persoana certificata pentru nivelul 1 este calificata pentru efectuarea de examinari nedistructive conform unor instructiuni scrise, sub supravegherea unui operator de nivelul 2 sau de nivelul 3. Ea trebuie sa fie capabila :
a)sa efectueze reglarea aparaturii ;
b) sa efectueze examinarile ;
c) sa inregistreze si sa clasifice rezultatele in functie de criterii scrise ;
d) sa raporteze rezultatele.
Persoana respectiva nu trebuie sa fie responsabila pentru alegerea metodei sau a tehnicii de examinare de utilizat, nici pentru interpretarea si caracterizarea rezultatelor examinarii.
NIVELUL 2
O persoana certificata pentru nivelul 2 este calificata pentru efectuarea si conducerea unei examinari nedistructive conform unor proceduri stabilite sau recunoscute. Ea trebuie sa fie competenta pentru :
a) alegerea tehnicii pentru metoda de examinare de utilizat ;
b) definirea limitelor de aplicare a metodei de examinare pentru care este calificat operatorul de nivelul 2 ;
c) intelegerea standardelor si specificatiilor de examinare nedistructiva si transpunerea acestora in instructiuni practice de examinare, adaptate la conditiile reale de lucru ;
d) reglarea si calibrarea aparaturii ;
e) efectuarea si supravegherea examinarilor;
f) evaluarea si interpretarea rezultatelor in functie de standardele, codurile sau specificatiile aplicabile;
g) elaborarea si supravegherea tuturor sarcinilor atribuite personalului de nivelul 1;
h) formarea si indumarea personalului pentru examinari de nivelul 2;
j) structurarea si redactarea rapoartelor de examinari nedistructive.
NIVELUL 3
O persoana certificata pentru nivelul 3 este calificata pentru conducerea oricarei operatii de examinare nedistructiva pentru care este certificata.
Dintre diversele sarcini care ii sunt incredintate,o persoana certificat ape nivelul 3 trebuie sa fie competenta pentru :
a) asumarea intregii responsabilitati a unui laborator de examinare si a personalului ;
b) stabilirea si validarea tehnicilor si a procedurilor ;
c) interpretarea standardelor,codurilor,specificatiilor si procedurilor ;
d) deasemenea metodelor, tehnicilor si procedurilor de examinare de utilize in situatii specifice;
e) Aprobarea rapoartelor de examinare si a altor inregistrari.
Ea trebuie sa aiba:
a) competenta de evaluare si interpretarea rezultatelor in functie de standardele, codurile si specificatiile existente;
b) o cunoastere suficienta, bazata pe experienta practica, a materialelor, a fabricatie produselor implicate, pentru a putea alege metodele si a stabili tehnicile si pentru a ajuta la definiea criteriilor de acceptabilitate, atunci cand nu exista nici unul ;
c) o cunoastere generala a altor metode de examinare nedistructiva ;
d) aptitudini pentru indrumarea personalului de nivel inferior nivelului 3.
Persoana respectiva poate, daca se cere, sa conduca si sa supravegheze examenele de calificare, cu conditia sa fie autorizata pentru aceasta de catre organismul de certificare.
O persoana de nivelul 3 nu trebuie sa fie singurul examinator al candidatilor pe care i-a format personal pentru examenul luat in considerare.
6.INTEGRAREA CONTROLULUI IN FLUXUL
DE FABRICATIE
Partea |
Diagrama flux a procesului |
Etapa |
Procedura sau instructiune de lucru |
Controlul procesului |
Inspectie |
|||
Caracteristica calitativa controlata |
Instructiunea de verificare |
Functia respon-sabila |
Parame-tru |
Procedura |
||||
Obtinerea semifabri-catului |
|
Turnare |
I.L-T-01 |
Dimensi-uni Diametru |
I.C.P-A |
Punct de lucru A |
Discontinuitati |
P.L.C-01 |
Deformarea plastica |
|
-lamare -forjare libera -forjare in matrita -tragere -extruziune |
I.L.-S-01 I.L.-S-02 I.L.-S-03 I.L.-S-04 I.L.-S-05 I.L.-S-06 I.L.-S-07 |
Dimensiune Diametru Dimensiune Diametru Diametru Dimensiune Diametru Unghi |
I.C.P.-B |
Punct de lucru B |
Discontinuitati |
P.L.C.-02 |
Presare si sutefizare din pulberi |
|
|
I.L.-F-01 |
Dimensiune |
I.C.P.-C |
Punct de lucru C |
Discontinuitati |
P.L.C.-03 |
Sudare prin topire |
|
|
I.L.-R-01 I.L.-R-02 I.L.-R-03 |
Diametru Diametru Dimensiune |
I.C.P.-D |
Punct de lucru D |
Discontinuitati |
P.L.C.-04 |
Sudare prin presiune in puncte |
|
|
I.L.-R-01 I.L.-R-02 I.L.-R-03 |
Diametru Diametru Dimensiune |
I.C.P.-D |
Punct de lucru D |
Discontinuitati |
P.L.C.-05 |
7.INTOCMIREA PLANULUI DE EXAMINARI NEDISTRUCTIVE
Plan de examinare
identificare a produsului:
Denumirea produsului |
Codul produsului |
Material |
Dimensiunea de gabarit |
Tratament termic |
Cisterna verticala H2SO4 |
01 |
R52 |
Φ 2000x4180 |
nu |
Metode de control si inspectie |
ZONELE CONTROLATE |
||||||||
A |
B |
C |
D |
||||||
Nr crt. |
Denumirea metodei de examinare |
Intindere |
|
Intindere |
|
Intindere |
|
Intindere |
|
1 |
Optico vizual(OV) |
250 |
20 |
250 |
20 |
Ĝ200 |
50 |
Ĝ200 |
50 |
2 |
Lichide penetrante(PT) |
100 |
45 |
100 |
45 |
Ĝ100 |
50 |
Ĝ100 |
50 |
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1374
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved